Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețul gazelor naturale a scăzut cu circa 20% în Europa potrivit Antena 3 CNN, după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat o încetare a focului pentru două săptămâni, reducând tensiunile care alimentaseră recent scumpirea energiei.
Mișcarea s-a văzut rapid în tranzacțiile de la hub-ul TTF din Amsterdam, punctul de referință pentru prețurile gazelor în Europa. La începutul ședinței, cotațiile futures erau în scădere cu 19,24%, la 43 euro/MWh, după ce coborâseră anterior cu peste 20%, până la 42,5 euro/MWh, transmite Agerpres, citată de Antena 3 CNN.
Pe fondul ieftinirii, prețul se apropie de nivelul de 31,6 euro/MWh consemnat pe 27 februarie, cu o zi înainte ca SUA și Israelul să înceapă războiul împotriva Iranului. În perioada escaladării, prețul gazelor a urcat până la 72 euro/MWh, pe fondul riscurilor percepute de piață pentru aprovizionare și transport.
În plan politic, președintele SUA a anunțat pe platforma Truth Social că este de acord să suspende bombardamentele și atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni, cu puțin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului său. De cealaltă parte, Teheranul a comunicat că va negocia cu partea americană, începând de vineri, pentru a pune capăt războiului pe durata celor două săptămâni și că ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz dacă atacurile israeliano-americane încetează.
Pentru piețele energetice, știrea contează în principal prin efectul asupra riscului geopolitic și al rutelor de transport, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz este o arteră strategică. În mod normal, prin această cale navigabilă trece aproximativ o cincime din țițeiul mondial, iar orice blocaj sau amenințare la adresa traficului poate împinge în sus cotațiile la energie, inclusiv la gaze, prin efect de contagiune în piețe.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul , care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times. Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă. După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol. „Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen. Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri. [...]
Șocul petrolului se va agrava în aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu. De ce aprilie ar putea fi „mult mai rea decât martie” Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”. „În aprilie nu mai este nimic.” În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE. Dimensiunea pierderilor și riscul de raționalizare Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale. Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei. Efecte dincolo de petrol și gaze: materii prime pentru industrie și agricultură Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie. În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa. Răspunsul AIE: eliberarea de rezerve și posibile intervenții suplimentare Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea. „Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.” AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință. Miza Strâmtorii Ormuz și cine resimte cel mai puternic șocul Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul. În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Cauza imediată a șocului: blocarea Strâmtorii Ormuz și oprirea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. Efecte anticipate: pierderi mai mari de aprovizionare în aprilie, presiune pe inflație și creștere economică, risc de raționalizare. Domenii afectate: petrol, gaze naturale lichefiate, produse rafinate (motorină, combustibil de avioane) și materii prime precum petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf. Răspuns instituțional: eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre AIE și posibilitatea unor intervenții suplimentare. [...]
Nigeria intră pe piața europeană a combustibilului cu o rafinărie uriașă și profită de criza din Orientul Mijlociu pentru a deveni exportator de benzină și motorină, potrivit Libertatea . Țara africană, care până recent importa combustibil rafinat, își schimbă radical poziția datorită rafinăriei Dangote din Lagos, una dintre cele mai mari din lume, cu o capacitate de circa 650.000 de barili pe zi și funcțională la maximum din februarie 2026. Inițial gândită pentru a acoperi consumul intern, investiția miliardarului Aliko Dangote a ajuns să genereze surplus, într-un context global favorabil, marcat de tensiunile din Golf și perturbările rutelor tradiționale de aprovizionare. Noua capacitate de producție a permis Nigeriei să devină deja exportator regional, livrând în ultimele luni aproximativ 450.000 de tone de combustibil către 12 state africane afectate de penurie. Acum, autoritățile și compania vizează piața europeană, unde cererea este uriașă și depășește 10 milioane de barili pe zi dacă sunt incluse transportul rutier, aviația și industria. Ce aduce Nigeria pe piață producție zilnică: ~650.000 barili exporturi recente: ~3,3 milioane barili structură: benzină și motorină în proporții apropiate rută de transport: Atlantic, evitând zonele de risc Un avantaj strategic major este poziționarea geografică: livrările către Europa nu depind de puncte sensibile precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez, afectate frecvent de tensiuni geopolitice. Astfel, Nigeria oferă o alternativă mai stabilă, chiar dacă volumul său nu poate acoperi integral nevoile continentului. Impactul se vede și pe plan intern. După ani în care Nigeria s-a confruntat cu lipsuri de combustibil, creșterea producției a permis reducerea temporară a prețurilor pentru populație și o stabilizare a pieței locale. Chiar dacă aportul nigerian rămâne limitat în raport cu cererea europeană, intrarea unui nou furnizor de asemenea dimensiune schimbă echilibrul pieței și poate contribui la reducerea presiunii asupra prețurilor, într-un moment în care Europa caută urgent surse alternative de energie. [...]
Romgaz amână intrarea pe piața de furnizare a gazelor pentru populație , iar ofertele pentru clienții casnici nu vor fi disponibile de la 1 aprilie, potrivit Libertatea . Deși ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunțase că Romgaz va veni cu oferte „pe modelul Hidroelectrica” începând din aprilie, compania ar urma să intre efectiv în furnizare abia anul viitor. Romgaz a explicat că, deși are infrastructura și capacitatea operațională, nu dispune de cantități suficiente de gaze pentru a acoperi segmentul clienților casnici. Informația despre amânare a fost relatată de Observator News, conform articolului citat. Compania ar urma să lanseze primele oferte pentru populație în decembrie 2026, însă livrările efective ar începe din aprilie 2027. În prezent, Romgaz este producător de gaze, nu furnizor pentru populație. Contextul este relevant deoarece schema actuală de plafonare a prețurilor la gaze expiră la 1 aprilie 2026, iar prețul maxim reglementat pentru populație de 0,31 lei/kWh este valabil până la 31 martie. În acest cadru, Guvernul a emis OUG 12 din 5 martie, care stabilește măsuri pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, menținând plafonarea prețului final la maximum 0,31 lei/kWh până anul viitor. Principalele prevederi menționate în articol sunt: prețul final plătit de clientul casnic rămâne plafonat la maximum 0,31 lei/kWh până la 31 martie 2027; prețul lunar aplicat va fi cel mai mic dintre prețul contractual și prețul final calculat lunar conform mecanismului din legislație; producătorii au obligația să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh (față de 120 lei/MWh anterior). [...]
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
Prețul gazelor cu livrare peste o lună pe TTF a coborât sub 60 euro/MWh , după ce vineri a scăzut cu peste 3%, potrivit Economedia , care citează Bloomberg via Agerpres. La scurt timp după deschiderea bursei olandeze TTF (hub-ul unde se formează prețul de referință pentru Europa), cotațiile futures au scăzut cu 3,33%, până la 59,7 euro/MWh. Mișcarea vine după o sesiune anterioară foarte volatilă: joi, prețurile au închis cu un avans de 11%, iar intraday au urcat la un moment dat cu 30%, depășind 70 euro/MWh. Scăderea de vineri a fost pusă pe seama încercărilor Israelului și SUA de a reduce temerile privind noi atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic . Israelul a transmis că nu va mai viza infrastructura energetică, după ce un atac asupra unui câmp gazifer iranian a declanșat represalii asupra instalațiilor de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și a atras o reacție critică din partea președintelui american Donald Trump. Tensiunile au fost alimentate și de atacuri cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan din Qatar, care au avariat două unități de producție de gaze naturale lichefiate (GNL). Cele două unități au o capacitate anuală combinată de 12,8 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 17% din exporturile de GNL ale Qatarului, iar reparațiile ar putea dura până la cinci ani. Deși livrările de la Ras Laffan erau deja oprite de la începutul lunii din cauza războiului, noile atacuri riscă să mențină prețurile gazelor din Europa și Asia la niveluri ridicate mai mult timp. Analiștii Morgan Stanley anticipează un deficit de 4% al aprovizionării în 2026 și avertizează că o pierdere prelungită a celor două unități avariate ar schimba și așteptările privind un exces de ofertă în 2027-2028. În Europa, traderii se așteaptă la o vară volatilă, pe fondul eforturilor de reumplere a depozitelor înainte de iarna viitoare. Chiar dacă cea mai mare parte a gazului care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ajunge, în mod normal, în Asia, o eventuală închidere a rutei ar putea afecta și Europa, prin competiția pentru volume mai mici de GNL la nivel global; în plus, o răcire a vremii prognozată pentru finalul lunii în nord-vestul Europei ar putea împinge în sus cererea de gaze. [...]
