Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețul gazelor naturale a scăzut cu circa 20% în Europa potrivit Antena 3 CNN, după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat o încetare a focului pentru două săptămâni, reducând tensiunile care alimentaseră recent scumpirea energiei.
Mișcarea s-a văzut rapid în tranzacțiile de la hub-ul TTF din Amsterdam, punctul de referință pentru prețurile gazelor în Europa. La începutul ședinței, cotațiile futures erau în scădere cu 19,24%, la 43 euro/MWh, după ce coborâseră anterior cu peste 20%, până la 42,5 euro/MWh, transmite Agerpres, citată de Antena 3 CNN.
Pe fondul ieftinirii, prețul se apropie de nivelul de 31,6 euro/MWh consemnat pe 27 februarie, cu o zi înainte ca SUA și Israelul să înceapă războiul împotriva Iranului. În perioada escaladării, prețul gazelor a urcat până la 72 euro/MWh, pe fondul riscurilor percepute de piață pentru aprovizionare și transport.
În plan politic, președintele SUA a anunțat pe platforma Truth Social că este de acord să suspende bombardamentele și atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni, cu puțin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului său. De cealaltă parte, Teheranul a comunicat că va negocia cu partea americană, începând de vineri, pentru a pune capăt războiului pe durata celor două săptămâni și că ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz dacă atacurile israeliano-americane încetează.
Pentru piețele energetice, știrea contează în principal prin efectul asupra riscului geopolitic și al rutelor de transport, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz este o arteră strategică. În mod normal, prin această cale navigabilă trece aproximativ o cincime din țițeiul mondial, iar orice blocaj sau amenințare la adresa traficului poate împinge în sus cotațiile la energie, inclusiv la gaze, prin efect de contagiune în piețe.
Recomandate
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
Un nou șoc pe energie riscă să împingă inflația și costurile de finanțare în sus , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor de întrerupere a aprovizionării, potrivit unei prognoze a Băncii Mondiale citate de Antena 3 . Instituția estimează că prețurile la energie ar urma să crească cu 24% anul acesta, până la cel mai ridicat nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dacă cele mai acute perturbări generate de războiul din regiune se încheie în mai. În scenariul de bază, Banca Mondială vede până în octombrie o revenire graduală, aproape de nivelul de dinaintea războiului, a volumelor tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz , dar avertizează că riscul unor prețuri mai ridicate rămâne semnificativ dacă ostilitățile escaladează și perturbările de aprovizionare durează mai mult decât se anticipează. Petrolul, principalul canal de transmitere a șocului Banca Mondială estimează că țițeiul Brent (referința globală) ar urma să se tranzacționeze anul acesta la 86 dolari pe baril (aprox. 395 lei), față de 69 dolari pe baril (aprox. 318 lei) în 2025. În plus, prețul ar putea urca la 115 dolari pe baril (aprox. 529 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol din regiune sunt afectate suplimentar, iar exporturile își revin lent. Instituția avertizează că atacarea infrastructurii energetice și perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz au dus la „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Efect în lanț: alimente, dobânzi, creștere economică Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill , avertizează că războiul lovește economia globală „în valuri cumulate”, prin energie, apoi prin alimente și, în final, printr-o inflație mai ridicată, care ar putea împinge dobânzile și costurile de împrumut în sus. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” Pe partea de agricultură, Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026, după un avans de 60% al prețului la uree. Instituția avertizează că aceste evoluții pot amplifica presiunile asupra aprovizionării cu alimente, pot eroda veniturile fermierilor și pot amenința randamentele viitoarelor culturi. În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică o inflație de 5,8% dacă războiul se prelungește. Totodată, creșterea economiei mondiale ar urma să fie afectată: țările în curs de dezvoltare ar înregistra un avans de 3,6% în 2026, față de o estimare anterioară de 4%, potrivit prognozei citate. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să țină sub presiune piața energiei mai mult la gaze lichefiate decât la petrol , avertizează consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, într-o analiză citată de adevarul.ro . În opinia sa, șocul de pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii va produce efecte de durată și ar putea grăbi tranziția către surse alternative. Rădulescu, invitat la Digi24, susține că închiderea Ormuzului era „cel mai previzibil scenariu”, pe fondul vulnerabilității globale la petrolul transportat prin strâmtoare. El pune sub semnul întrebării lipsa de anticipare a acestui risc, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Blocaj operațional, deblocare limitată și o piață încă fragilă Potrivit economistului, amploarea perturbării este ilustrată de faptul că peste 200 de nave au rămas blocate în Golf. Deși ar exista un armistițiu de două săptămâni convenit între SUA și Iran, acesta ar permite doar o deblocare parțială, cu maximum 15 nave pe zi , ceea ce menține presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor din energie. De ce contează diferența petrol vs. gaze lichefiate Mesajul central al consilierului BNR este că impactul nu va fi uniform : petrolul ar putea reveni „mai repede” către un echilibru, în funcție de cum se stabilizează fluxurile și rutele; gazele lichefiate (GNL – gaz natural transportat în stare lichidă) ar urma să rămână „o problemă mult mai mult timp”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de tensiuni pe această piață. În această logică, criza ar putea funcționa ca accelerator pentru investiții și politici de reducere a dependenței de rutele și resursele expuse riscurilor geopolitice. Mize geopolitice: „America a pierdut categoric” Întrebat despre „câștigători”, Rădulescu respinge ideea unor victorii reale într-un război, dar notează că unele analize indică Rusia sau China ca beneficiari indirecți. În evaluarea sa de ansamblu, însă: „America a pierdut categoric” El mai ridică și problema motivației inițiale a atacului asupra Iranului, afirmând că riscurile erau evidente și că rezistența regimului de la Teheran a fost subestimată. În perioada următoare, relevanța economică imediată rămâne viteza de normalizare a traficului prin Ormuz și felul în care piața va separa șocul de scurtă durată (petrol) de cel potențial mai persistent (GNL), cu efecte în costurile energiei și în deciziile de investiții. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul , care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times. Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă. După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol. „Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen. Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri. [...]
Șocul petrolului se va agrava în aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu. De ce aprilie ar putea fi „mult mai rea decât martie” Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”. „În aprilie nu mai este nimic.” În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE. Dimensiunea pierderilor și riscul de raționalizare Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale. Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei. Efecte dincolo de petrol și gaze: materii prime pentru industrie și agricultură Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie. În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa. Răspunsul AIE: eliberarea de rezerve și posibile intervenții suplimentare Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea. „Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.” AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință. Miza Strâmtorii Ormuz și cine resimte cel mai puternic șocul Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul. În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Cauza imediată a șocului: blocarea Strâmtorii Ormuz și oprirea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. Efecte anticipate: pierderi mai mari de aprovizionare în aprilie, presiune pe inflație și creștere economică, risc de raționalizare. Domenii afectate: petrol, gaze naturale lichefiate, produse rafinate (motorină, combustibil de avioane) și materii prime precum petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf. Răspuns instituțional: eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre AIE și posibilitatea unor intervenții suplimentare. [...]
Proiectul româno-bulgar CARMEN primește 104 milioane euro (aprox. 520 milioane lei) finanțare UE pentru modernizarea rețelei , o investiție menită să reducă blocajele din infrastructură și să crească capacitatea de integrare a energiei regenerabile, cu efect direct asupra fluxurilor de import-export din regiune, potrivit Economedia . Contractul de finanțare pentru proiectul „Smart Grid” CARMEN are o valoare totală de circa 207 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) și a fost semnat de Delgaz Grid (grupul E.ON), împreună cu Transelectrica și ESO (operatorul de transport din Bulgaria). Finanțarea europeană, de aproximativ 104 milioane euro, este asigurată prin programul „ Connecting Europe Facility ”, dedicat Proiectelor de Interes Comun. Ce se schimbă operațional în rețea CARMEN este un Proiect de Interes Comun axat pe transformarea rețelelor clasice în rețele inteligente (smart grid), prin modernizarea, automatizarea și digitalizarea infrastructurii electrice din estul României (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) și din nord-estul Bulgariei. În proiect sunt menționate soluții tehnologice precum Dynamic Line Rating (DLR – evaluarea dinamică a capacității liniilor), dispozitive FACTS și sisteme de monitorizare în timp real, cu scopul de a crește flexibilitatea și reziliența rețelei. De ce contează pentru piața energiei: mai puține congestii, integrare mai bună a regenerabilelor Efectele asupra pieței, așa cum sunt descrise în material, vizează trei direcții: Integrarea surselor regenerabile : rețeaua ar urma să poată prelua mai multă energie „verde” produsă descentralizat, sprijinind atât parcurile eoliene și solare, cât și prosumatorii. În acest context, articolul notează că România „nu poate beneficia cu adevărat” de cei 5.000 MW instalați în fotovoltaic, deoarece energia ieftină produsă ziua ajunge la export, iar seara se importă energie mai scumpă; o rețea mai adecvată raportului producție–consum ar putea îmbunătăți situația. Optimizarea schimburilor transfrontaliere : prin reducerea congestiilor și creșterea capacității de interconectare pe coridorul Nord–Sud, tranzitul de energie între România, Bulgaria și țările vecine ar deveni mai sigur și mai ieftin. Pregătire pentru cerere nouă : infrastructura modernizată este prezentată ca suport pentru mobilitatea electrică (mașini electrice), alimentarea centrelor de date asociate dezvoltării AI și integrarea tehnologiilor pentru producția de hidrogen verde. În prezent, piața de energie din România este conectată cu cele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, iar pe relația cu Bulgaria România este net importator la nivel anual, conform articolului. În acest cadru, proiectul mizează pe o rețea mai „elastică” și mai digitalizată, care să reducă pierderile economice generate de blocaje și să susțină un comerț regional mai eficient. [...]
