Știri
Știri din categoria Piața energiei
Blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să țină sub presiune piața energiei mai mult la gaze lichefiate decât la petrol, avertizează consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, într-o analiză citată de adevarul.ro. În opinia sa, șocul de pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii va produce efecte de durată și ar putea grăbi tranziția către surse alternative.
Rădulescu, invitat la Digi24, susține că închiderea Ormuzului era „cel mai previzibil scenariu”, pe fondul vulnerabilității globale la petrolul transportat prin strâmtoare. El pune sub semnul întrebării lipsa de anticipare a acestui risc, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Potrivit economistului, amploarea perturbării este ilustrată de faptul că peste 200 de nave au rămas blocate în Golf. Deși ar exista un armistițiu de două săptămâni convenit între SUA și Iran, acesta ar permite doar o deblocare parțială, cu maximum 15 nave pe zi, ceea ce menține presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor din energie.
Mesajul central al consilierului BNR este că impactul nu va fi uniform:
În această logică, criza ar putea funcționa ca accelerator pentru investiții și politici de reducere a dependenței de rutele și resursele expuse riscurilor geopolitice.
Întrebat despre „câștigători”, Rădulescu respinge ideea unor victorii reale într-un război, dar notează că unele analize indică Rusia sau China ca beneficiari indirecți. În evaluarea sa de ansamblu, însă:
„America a pierdut categoric”
El mai ridică și problema motivației inițiale a atacului asupra Iranului, afirmând că riscurile erau evidente și că rezistența regimului de la Teheran a fost subestimată.
În perioada următoare, relevanța economică imediată rămâne viteza de normalizare a traficului prin Ormuz și felul în care piața va separa șocul de scurtă durată (petrol) de cel potențial mai persistent (GNL), cu efecte în costurile energiei și în deciziile de investiții.
Recomandate
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
România are cea mai mare povară a facturii la electricitate din UE, raportat la puterea de cumpărare , deși prețul în euro pe kilowatt-oră nu este printre cele mai ridicate, arată o analiză Eurostat citată de Biziday . Datele Eurostat indică faptul că România este abia pe locul nouă în Uniunea Europeană la tarifele la energie electrică exprimate în euro, însă, ajustat la puterea de cumpărare, costul devine cel mai greu de suportat pentru consumatorii români. În aceeași categorie a celor mai împovărați intră și polonezii și cehii. De ce contează: prețul „în euro” nu spune toată povestea Eurostat compară tarifele atât în termeni nominali (euro), cât și prin prisma puterii de cumpărare. În țări precum Germania, Olanda sau Irlanda, kilowatt-oră este mai scump în euro decât în România, dar veniturile mai mari fac ca factura să apese relativ mai puțin asupra bugetelor gospodăriilor. Context de piață: revenirea la tarife libere și șocul inițial Statistica este realizată pentru a doua jumătate a anului 2025, după revenirea pieței energiei din România la tarife libere, schimbare care, potrivit aceleiași surse, a produs un șoc inițial de +60%. La nivelul UE, unde tarifele nu fuseseră plafonate, acestea au rămas în mare parte stabile. Eurostat mai observă că tarifele actuale la energie electrică în UE sunt aproximativ la același nivel ca după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dar sunt duble față de nivelul anterior, din 2021. Cum arată tarifele în UE și unde se situează România Cele mai mari tarife medii, exprimate în euro, sunt în: Irlanda: 40,42 euro/100 kWh Germania: 38,69 euro/100 kWh Belgia: 34,99 euro/100 kWh Cele mai mici tarife medii sunt în: Ungaria: 10,82 euro/100 kWh Malta: 12,82 euro/100 kWh Bulgaria: 13,55 euro/100 kWh În România, tariful mediu plătit de consumatorii casnici, calculat de Eurostat, este de 29 euro/100 kWh, echivalentul a aproximativ 1,4 lei/kWh. [...]
Banca Națională a Poloniei a urcat la 632,4 tone de aur în rezerve , după achiziții accelerate în ultimii ani, într-o mișcare care urmărește să întărească „securitatea financiară” a țării și credibilitatea externă, potrivit Ziarul Financiar . Valoarea deținerilor este estimată la 308 miliarde de zloți (71,46 miliarde de euro), însă a scăzut cu 2,2% față de luna mai, pe fondul ieftinirii aurului. Achiziții pe scădere de preț și țintă de 700 de tone Președintele băncii centrale, Adam Glapiński , a reiterat că obiectivul instituției este atingerea unui nivel de 700 de tone de aur în rezerve, prag despre care spune că ar consolida permanent securitatea financiară a Poloniei. Strategia de creștere a rezervelor de aur este implementată constant din 2018, iar ritmul achizițiilor a rămas ridicat. Glapiński a indicat volumele cumpărate în ultimii ani: 90 de tone în 2024 102 tone în 2025 82 de tone în 2026 (până în prezent) În 2026, banca a acumulat încă 37 de tone față de ultimele date oficiale publicate pentru aprilie, cu o valoare aproximativă de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,9 miliarde lei) la prețurile actuale, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Glapiński a spus că banca „cumpără constant” pentru a profita de scăderea recentă a prețului aurului, care a coborât cu peste 10% din aprilie. Unde este depozitat aurul și ce urmează cu „superseiful” din Varșovia Din totalul de 632,4 tone, 104,7 tone sunt păstrate în seifuri din Polonia, iar restul este depozitat între Londra și New York. Glapiński a anunțat că stocurile păstrate în Polonia ar urma să crească după finalizarea reconstrucției clădirii băncii centrale din Varșovia și construirea unui „seif de ultimă generație”, descris drept „cel mai modern” și cu o capacitate „practic nelimitată”, potrivit Business Insider Polska, citat de ZF. Verificări la Londra și New York Șeful băncii centrale a mai spus că au fost efectuate inspecții ale aurului depozitat în New York și Londra, pe un eșantion statistic selectat aleatoriu. Verificările au confirmat conformitatea marcajelor barelor și greutatea acestora cu evidențele băncii centrale, iar în urma controalelor nu ar fi fost identificate riscuri legate de procedurile de securitate, conform declarațiilor citate în articol. [...]
Motorina a coborât din nou sub 9,40 lei/litru la liderul pieței , iar diferențele de preț între stații reapar la unele rețele după expirarea ordonanței care limita modificările zilnice, potrivit Economedia . Mișcarea contează direct pentru costurile de transport și pentru companiile cu flote, într-un context în care benzina rămâne relativ stabilă. Petrom a redus miercuri prețul motorinei cu 5 bani pe litru, până la 9,39 lei, sub nivelul de 9,44 lei din ziua precedentă și din 4 iulie. Și OMV a coborât motorina la 9,45 lei/litru, de la 9,50 lei în zilele anterioare. Diferențierea pe stații revine la unele rețele Economedia notează că la două rețele au reapărut prețurile diferențiate în funcție de stație, „așa cum se întâmpla” înainte de intrarea în vigoare a ordonanței care reducea acciza la motorină și permitea o singură modificare pe zi a prețurilor. Ordonanța a fost în vigoare până pe 30 iunie. În acest cadru: MOL afișează motorina între 9,45 și 9,51 lei/litru , cu diferențe de câte 1 ban între stații. Rompetrol vinde motorina între 9,41 și 9,45 lei/litru , în scădere față de vârful de 9,47 lei din 4 iulie. Socar păstrează intervalul 9,44–9,49 lei/litru . Lukoil stagnează la 9,49 lei/litru (preț modificat încă de sâmbătă la prânz). Benzina: stabilitate, cu ajustări mici Spre deosebire de motorină, benzina „dă semne de stabilitate”, cu variații limitate între rețele: Petrom rămâne la 8,62 lei/litru (cel mai mic preț din piață, neschimbat de la finalul săptămânii trecute). OMV menține 8,68 lei/litru . Rompetrol are 8,64–8,67 lei/litru . MOL vinde cu 8,66–8,68 lei/litru . Precedenta modificare de preț la motorină a avut loc sâmbătă, 4 iulie, iar evoluțiile din această săptămână indică o scădere ușoară, în timp ce benzina rămâne, per ansamblu, pe un palier stabil. [...]
Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]
