Agenția Internațională pentru Energie avertizează că șocul petrolului se va agrava în aprilie - perturbarea aprovizionării din Strâmtoarea Ormuz va dubla pierderile de țiței

Șocul petrolului se va agrava în aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează avertismentul directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării militare din Orientul Mijlociu. De ce aprilie ar putea fi „mult mai rea decât martie” Birol a spus, într-o apariție la podcastul lui Nicolai Tangen (șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei), că în martie au mai ajuns în porturi transporturi din Orientul Mijlociu cu petrol, gaze naturale lichefiate și alte produse energetice, însă în aprilie „nu mai este nimic”. „În aprilie nu mai este nimic.” În aceste condiții, pierderile din aprovizionarea cu țiței din aprilie ar putea să se dubleze față de luna precedentă, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice globale, potrivit avertismentului transmis de șeful AIE. Dimensiunea pierderilor și riscul de raționalizare Pentru a ilustra amploarea perturbării, Birol a comparat situația cu crizele petroliere din 1973 și 1979, când s-au pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi de fiecare dată. În prezent, pierderile sunt de 12 milioane de barili pe zi, „echivalentul a mai mult de două crize petroliere la un loc”, conform declarațiilor sale. Pe lângă presiunea asupra prețurilor și a economiei, Birol a avertizat că această perturbare „fără precedent” ar putea duce la măsuri de raționalizare a energiei în mai multe țări, pe măsură ce deficitul se transmite dinspre piețele cele mai expuse către restul economiei. Efecte dincolo de petrol și gaze: materii prime pentru industrie și agricultură Impactul blocajului nu se limitează la țiței și gaze. Birol a atras atenția asupra efectelor asupra unor materii prime considerate esențiale pentru economia globală, inclusiv produse petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf, utilizate în industrie, agricultură și producția de tehnologie. În același timp, șeful AIE a indicat că deficitul de combustibil pentru avioane și motorină afectează deja în principal Asia, dar este de așteptat să se extindă „în aprilie sau poate la începutul lunii mai” către Europa. Răspunsul AIE: eliberarea de rezerve și posibile intervenții suplimentare Ca reacție la criză, AIE a anunțat pe 11 martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale celor 32 de țări membre, cea mai mare intervenție a agenției de până acum. Birol a spus însă că măsura nu rezolvă cauza principală a problemei, ci doar reduce temporar presiunea. „Pur și simplu ajutăm la atenuarea durerii și la câștigarea de timp, dar nu spun că aceasta este soluția supremă.” AIE monitorizează zilnic piețele pentru a decide dacă sunt necesare intervenții suplimentare, inclusiv prin eliberări de țiței sau produse rafinate, iar Birol a precizat că ar putea face sugestii guvernelor în consecință. Miza Strâmtorii Ormuz și cine resimte cel mai puternic șocul Cheia ieșirii din criză este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care Birol o descrie drept „centrul nervos” al situației. În condiții normale, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și gaze trec zilnic prin acest coridor maritim, alimentând piețele din Asia, Europa și Statele Unite, însă închiderea sa efectivă a paralizat tranzitul. În evaluarea AIE, presiunea este în prezent cea mai intensă în Asia, din cauza dependenței de țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Europa și Statele Unite ar putea resimți un impact mai sever în lunile următoare dacă blocajul persistă. În declarații anterioare pentru publicație, Birol a numit criza „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Cauza imediată a șocului: blocarea Strâmtorii Ormuz și oprirea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. Efecte anticipate: pierderi mai mari de aprovizionare în aprilie, presiune pe inflație și creștere economică, risc de raționalizare. Domenii afectate: petrol, gaze naturale lichefiate, produse rafinate (motorină, combustibil de avioane) și materii prime precum petrochimice, îngrășăminte, heliu și sulf. Răspuns instituțional: eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice ale statelor membre AIE și posibilitatea unor intervenții suplimentare. [...]