Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului, pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo.
Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News, în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului.
Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere.
În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă.
Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene.
Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani.
În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment.
Recomandate
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]
Atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Reuters , cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a intensificat atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiune, amplificând criza energetică globală generată de conflict. Mai multe nave au fost lovite de proiectile sau atacate cu drone în ultimele zile , inclusiv o navă cargo sub pavilion thailandez, care a luat foc și a fost abandonată de echipaj după ce motorul a fost avariat. Trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Gardienii Revoluției din Iran au avertizat în mod repetat că navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz ar putea deveni ținte militare. Creșterea tensiunilor a dus la o nouă explozie a prețurilor la energie, petrolul Brent revenind peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că războiul a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale, după ce statele din Golf au redus producția cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din cererea globală. Pentru a limita impactul asupra piețelor, statele industrializate au decis eliberarea unei cantități record de petrol din rezervele strategice. Chiar și așa, specialiștii avertizează că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru stabilizarea prețurilor, deoarece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează această rută maritimă. Conflictul are și consecințe umanitare tot mai grave. Agenția ONU pentru refugiați estimează că până la 3,2 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Iranului de la începutul războiului, pe 28 februarie 2026. În paralel, ofensiva israeliană împotriva grupării Hezbollah din Liban s-a intensificat, după ce organizația susținută de Iran a lansat sute de rachete asupra nordului Israelului. Pe plan geopolitic, tensiunile continuă să se extindă. Israelul a anunțat că a vizat o instalație asociată programului nuclear iranian la complexul militar Parchin, iar Polonia a raportat o tentativă de atac cibernetic asupra centrului său național de cercetare nucleară, posibil legată de Iran. În ciuda escaladării conflictului, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, reiterând poziția Washingtonului privind continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului. [...]
Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters , atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii. Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez. Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta. Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus. Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire. Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune. [...]
Forțele SUA au lovit ținte militare pe insula Kharg - punct cheie pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului , informează Reuters . Insula Kharg, situată la aproximativ 26 km de coasta Iranului și la 483 km nord-vest de Strâmtoarea Hormuz, este un nod crucial pentru exporturile de petrol iraniene, gestionând 90% din transporturile de petrol ale țării. Atacul american a fost justificat de președintele Donald Trump ca o reacție la interferențele Iranului în navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a declarat pe rețelele sociale că toate țintele militare de pe Kharg au fost distruse și a amenințat cu lovirea infrastructurii petroliere dacă Iranul va continua să perturbe traficul maritim. Impactul asupra pieței globale de petrol ar putea fi semnificativ, având în vedere că: Kharg este responsabilă pentru exportul a 1.55 milioane de barili pe zi din totalul de 1.7 milioane bpd exportate de Iran în acest an. O eventuală deteriorare a infrastructurii ar putea retrage 2 milioane de barili pe zi de pe piață, conform Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Iranul a amenințat că va ataca infrastructura energetică a companiilor petroliere care colaborează cu SUA în regiune, ceea ce ar putea escalada tensiunile. Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, contribuind cu aproximativ 4.5% din oferta globală de petrol. Înainte de conflict, Iranul și-a crescut exporturile la aproximativ 2.17 milioane bpd în februarie, atingând un record de 3.79 milioane bpd în săptămâna de 16 februarie. În contextul acestor evenimente, China, principalul importator mondial de țiței, este afectată direct, având în vedere că 11.6% din importurile sale maritime de petrol provin din Iran. China a luat măsuri pentru a-și conserva rezervele, inclusiv interzicerea exporturilor de combustibil rafinat. Aceste evoluții subliniază vulnerabilitatea insulei Kharg și importanța sa strategică pentru economia iraniană și piețele globale de energie. [...]
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]
Iranul nu intenționează să închidă Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, potrivit informațiilor publicate de Reuters . Declarația vine în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și al conflictului militar dintre Iran, Israel și Statele Unite. Diplomatul iranian a precizat că Teheranul nu are în plan blocarea traficului prin această rută strategică, însă a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a asigura securitatea navigației în zonă. „Nu vom închide Strâmtoarea Ormuz, dar este dreptul nostru inerent să menținem pacea și securitatea pe această cale maritimă”, a afirmat Iravani în fața jurnaliștilor la sediul Națiunilor Unite. Declarația vine după ce noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei , a afirmat că „pârghia blocării Strâmtorii Ormuz trebuie să rămână o opțiune”. Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze. În declarația sa oficială, ambasadorul iranian a reiterat că Iranul respectă principiul libertății de navigație prevăzut de dreptul internațional al mării. Totodată, el a susținut că tensiunile actuale din regiune nu sunt rezultatul acțiunilor Iranului, ci consecința intervențiilor militare ale Statelor Unite și ale aliaților acestora. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Sky News că marina americană ar putea escorta navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, eventual în cadrul unei coaliții internaționale, atunci când condițiile militare vor permite acest lucru. Strâmtoarea Ormuz este considerată un punct strategic esențial pentru comerțul energetic global, iar orice blocare a acesteia ar putea provoca perturbări majore pe piețele petroliere și în transportul maritim internațional. [...]
