Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului, pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo.
Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News, în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului.
Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere.
În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă.
Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene.
Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani.
În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment.
Recomandate

Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]

Patru petroliere cu motorină rusească nu au mai ajuns în SUA, ci în Brazilia , ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unui acord politic prezentat drept soluție pentru ieftinirea combustibililor, potrivit Digi24 . Transporturile vizau piața americană în baza unei înțelegeri convenite de președintele SUA, Donald Trump , și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuși, niciuna dintre cele patru nave trimise de Rusia nu a făcut escală într-un port american, iar încărcăturile au ajuns în Brazilia, conform publicației The Maritime Executive, citată de Meduza . Acordul a fost însoțit de o derogare temporară de la sancțiuni Înțelegerea a fost anunțată la începutul lunii octombrie și prevedea livrări de motorină rusească atât către Statele Unite, cât și către alte piețe internaționale. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat temporar operațiuni care implicau motorină rusească aflată sub regimul sancțiunilor. Administrația Trump a susținut că livrările ar urma să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili în SUA, într-un context politic sensibil: acordul a fost comunicat înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. De ce contează pentru piața combustibililor După alegerile din 3 noiembrie, în care republicanii și-au pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, au apărut informații că petrolierele nu se îndreptau, de fapt, către porturi americane. Evoluția alimentează criticile deja existente privind utilitatea acordului. Potrivit Digi24, experți au pus sub semnul întrebării impactul real al livrărilor asupra pieței americane, argumentând că volumul de motorină pe care Rusia urma să îl livreze Statelor Unite nu ar fi fost suficient pentru a influența semnificativ prețurile la combustibili. [...]

Revenirea surplusului de petrol pe piața mondială este din nou pe radar, după ce producția Rusiei a crescut, pe fondul unui acord Trump–Putin care vizează motorina, potrivit Profit . Pentru piață, semnalul cheie este cel transmis de Agenția Internațională a Energiei (AIE) : oferta ar urma să depășească din nou cererea, ceea ce pune presiune pe cotații și pe marjele din lanțul de rafinare. Creșterea producției ruse este legată de înțelegerea politică menționată în material, care ar fi vizat motorina. În practică, orice relaxare – fie și punctuală – pe fluxurile de produse petroliere poate schimba rapid echilibrul regional și global, mai ales într-o piață în care Rusia rămâne un furnizor major. Ce spune AIE și de ce contează pentru prețuri AIE indică revenirea unui surplus pe piața mondială, un context care, în mod obișnuit, se traduce printr-o competiție mai dură între exportatori și printr-o sensibilitate mai mare a prețurilor la șocuri de cerere. Pentru companii, un surplus înseamnă, de regulă, presiune pe veniturile din upstream (producție) și repoziționări în downstream (rafinare și distribuție), în funcție de evoluția marjelor la produse precum motorina. La ce să se uite companiile și consumatorii Dacă surplusul anticipat de AIE se materializează, efectele urmărite de piață sunt, în principal: direcția cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere; evoluția marjelor de rafinare, în special pe segmentul motorinei; reacțiile producătorilor (inclusiv eventuale ajustări de ofertă) pentru a limita scăderea prețurilor. Materialul nu oferă detalii cantitative despre amplitudinea creșterii producției sau despre dimensiunea surplusului estimat; rămâne de urmărit cum vor fi reflectate aceste semnale în următoarele actualizări ale AIE și în deciziile marilor producători. [...]

Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]