Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață, după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews. Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor.
Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse.
Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz. Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai.
Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația.
Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi, față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi, în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene.
Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează.
„Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.”
Recomandate
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]
Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]
