Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero, amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar. În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran.
Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului.
Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie.
Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală.
Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale.
În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei.
În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului.
Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei.
Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial.
Recomandate
Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]
O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea împinge rapid în sus prețurile din Europa , într-o piață care depinde tot mai mult de importurile americane, potrivit Ziarul Financiar . Reacția inițială a pieței a fost abruptă, chiar dacă traderii au devenit ulterior mai sceptici că măsura va fi pusă efectiv în aplicare. Miercuri dimineață, contractele futures pentru motorină – reper pentru piața europeană – au urcat cu până la 7% la Londra, până la 1.528 dolari pe tonă (aprox. 7.070 lei), echivalentul a peste 200 dolari pe baril (aprox. 925 lei), în timp ce prețul petrolului brut a rămas aproape neschimbat. Ulterior, cotația a coborât la 1.465 dolari pe tonă (aprox. 6.780 lei), pe fondul îndoielilor privind probabilitatea unei interdicții, în condițiile opoziției industriei energetice americane, notează Financial Times , citat de ZF. De ce contează pentru Europa: dependența de fluxurile din SUA Declarația președintelui american Donald Trump – „să nu mai trimitem motorina” – a venit după săptămâni de presiuni politice în SUA pentru limitarea exporturilor de combustibili, pe fondul scumpirii motorinei pe piața internă americană la un nivel record de 6,54 dolari pe galon (aprox. 7,3 lei/litru). În ultimul an, rafinăriile americane au funcționat la capacitate ridicată și au livrat volume mari către America Latină și Europa, obținând venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pentru Europa, miza este directă: în august, continentul a importat 506.000 de barili de motorină pe zi din SUA, potrivit companiei de date Kpler. Efectul economic așteptat: presiune mai mică în SUA, scumpiri în restul lumii Dacă exporturile ar fi oprite, impactul ar fi asimetric: ar putea reduce presiunea asupra prețurilor din SUA, dar ar duce la o creștere puternică a prețurilor motorinei în restul lumii, inclusiv în Europa, arată analiza citată. În acest moment, rămâne neclar dacă administrația americană va merge până la capăt cu o interdicție, iar volatilitatea din piață sugerează că investitorii și traderii tratează scenariul ca pe un risc major, dar încă incert. [...]
Tensiunile geopolitice împing din nou în sus cotațiile petrolului , iar scenariul unor prețuri de până la 3 euro/litru la motorină și 2,90 euro/litru la benzină revine în discuție, pe fondul riscurilor de aprovizionare, potrivit agrarheute . După un început de săptămână volatil, prețul petrolului Brent a urcat marți la peste 107 dolari pe baril (aprox. 482 lei), în condițiile în care investitorii evaluează „marea incertitudine” legată de situația aprovizionării la nivel global. Ce alimentează riscul de scumpire În centrul presiunilor se află, conform publicației, o combinație de blocaje și escaladări în zone-cheie pentru transportul energiei: conducta saudită Est–Vest , alternativă la Strâmtoarea Hormuz , rămâne închisă după atacuri cu drone, fără un termen clar pentru reluarea operațiunilor; o întâlnire diplomatică între Iran și statele arabe din Golf, programată pentru a discuta situația din Strâmtoarea Hormuz, a fost amânată în ultimul moment; Iranul a susținut că un supertanc ar fi explodat după ce a lovit mine în timp ce încerca să intre într-o zonă restricționată din Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că nu va discuta cu SUA până când nu îi sunt îndeplinite cererile. Efectul în piață: carburanții rămân sub presiune Pe acest fundal, contractele futures pe benzină din SUA au rămas aproape de un maxim al ultimelor șapte săptămâni, investitorii încercând să cuantifice amploarea întreruperilor de aprovizionare. O frână temporară pentru o nouă accelerare a prețurilor a venit dintr-o declarație a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice — afirmație contrazisă în material de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească atacurile doar dacă și Rusia face același lucru. Un semnal de avertizare pentru 2026 În paralel, publicația notează că piețele de prognoză indică o probabilitate ridicată ca prețul mediu al benzinei în SUA în 2026 să depășească recordul de 4,60 dolari/galon (aprox. 1,22 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), după ce, potrivit AAA, la 14 septembrie ajunsese deja la 4,32 dolari/galon (aprox. 1,14 dolari/litru, adică aproximativ 5,2 lei/litru). Pentru consumatori și companii, mesajul principal este că riscurile de aprovizionare și incertitudinea geopolitică pot menține presiunea pe prețurile carburanților, iar episoadele de scumpire rapidă rămân plauzibile cât timp rutele și infrastructura energetică din regiuni-cheie sunt vulnerabile. [...]
Închiderea temporară a conductei saudite Est–Vest, care a transportat recent 4–5 milioane de barili de țiței pe zi, adaugă presiune pe o piață deja tensionată de blocajele din rutele-cheie din Orientul Mijlociu , după un atac cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în contextul războiului dintre SUA și Iran și al perturbărilor majore din Strâmtoarea Ormuz , iar autoritățile de la Riad și Bagdad susțin că dronele ar fi pornit din Irak. Conducta Est–Vest, cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Peninsula Arabică și permite exporturile către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Ce înseamnă oprirea conductei pentru fluxurile de petrol Ministerul saudit al Energiei a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor prin conducta Est–Vest „ca măsură de precauție”, după ce atacurile au vizat joi dimineață infrastructura petrolieră din regiunile Riad și Medina. În ultimele luni, prin această infrastructură au fost transportate între 4 și 5 milioane de barili de țiței pe zi, echivalentul a aproximativ 4–5% din oferta globală de petrol, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Suspendarea transportului este relevantă tocmai pentru că această conductă a devenit o alternativă critică în condițiile în care traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus la niveluri foarte scăzute. Ce se știe despre atac și cine este indicat de autorități Imagini din satelit au indicat un nor de fum negru în apropierea conductei, la sud de Medina. Autoritățile saudite au transmis că atacul s-a soldat cu câteva persoane rănite, iar pagubele sunt în evaluare. Deocamdată, nu este clar cine a lansat efectiv atacul. Arabia Saudită și Irakul au afirmat însă că dronele au pornit de pe teritoriul irakian, într-un context considerat sensibil, deoarece în Irak operează grupări armate susținute de Iran. Guvernul de la Bagdad a condamnat atacul și a declanșat o operațiune pentru identificarea celor responsabili. Context regional: rute afectate și reacții politice Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrările de țiței saudit au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele peste trei decenii, reducere legată și de atacurile asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb, atribuite unor grupări afiliate rebelilor Houthi, potrivit materialului. În acest context, prețul petrolului a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril. Pe plan politic și de securitate, Arabia Saudită a cerut Statelor Unite sprijin militar împotriva grupării Houthi, însă nu a anunțat, deocamdată, o ripostă militară directă la atacul asupra conductei. Ministerul saudit de Externe a precizat că Riadul a decis să nu răspundă militar la cererea premierului irakian, dar și-a rezervat dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale. Irakul a reacționat inclusiv prin demiterea unui comandant militar care coordonase operațiuni în provincia Maysan și prin închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Shalamcheh cu Iranul, ca măsură de precauție, în timp ce operațiunea de identificare a responsabililor continuă. [...]
Riscul unei restricții americane la exporturile de motorină pune presiune pe aprovizionarea Europei , într-un moment în care dependența UE de combustibilul din SUA a crescut după interdicția importurilor din Rusia. Potrivit Mediafax , Washingtonul ar fi amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină pentru a forța Europa să elibereze rezervele, pe fondul preocupărilor Casei Albe privind prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie. Presiunile s-ar concentra în special asupra Parisului și Berlinului, iar administrația americană ar fi cerut milioane de barili de motorină din UE pe parcursul a șase luni. O sursă dintr-o capitală europeană a indicat un volum de 120 de milioane de barili pentru următoarele șase luni, conform informațiilor citate de Reuters. Ce cere Washingtonul și de ce contează pentru piața europeană Miza este dublă: pe de o parte, SUA urmăresc reducerea prețurilor interne la combustibili; pe de altă parte, Europa riscă să rămână cu mai puține opțiuni de aprovizionare dacă Washingtonul limitează exporturile. În acest context, oficiali americani ar considera că Franța și Germania nu și-ar fi respectat angajamentele anterioare privind eliberarea rezervelor de urgență de țiței și produse petroliere. Un oficial american a declarat pentru Reuters: „Este în interesul Europei să colaboreze cu Statele Unite în timp ce urmărim multiple căi de a spori oferta de produse rafinate și de a reduce costurile pentru consumatori”. Discuții la nivel european: rezervele de motorină, pe agendă Un oficial UE a spus că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Germaniei, Franței, Italiei, Irlandei și Regatului Unit urmau să discute joi despre posibila eliberare a rezervelor de motorină. Ministerul Economiei din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Ministerul Energiei din Franța a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. Contextul: perturbări de aprovizionare și calcule electorale în SUA Discuțiile sunt alimentate de perturbări în fluxurile globale de motorină. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a invocat pierderi de exporturi din Orientul Mijlociu (cu eforturi de restabilire), precum și pierderea exporturilor din China. În paralel, dependența Europei de combustibilul american a crescut după interdicția importurilor din Rusia, introdusă în urma războiului din Ucraina, iar conflictul dintre SUA și Iran a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu. Ce urmează: coordonare în G7 și opțiunea unei eliberări coordonate de rezerve Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat subiectul motorinei la întâlnirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York, de săptămâna trecută. Totuși, Macron ar intenționa să convoace liderii G7 prin videoconferință pentru a discuta despre creșterea prețurilor la combustibil și disponibilitatea produselor rafinate, inclusiv o posibilă eliberare coordonată din rezervele strategice, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie . [...]
România își mută „linia de sosire” pentru Neptun Deep în S1 2027, dar rămâne expusă în iarna 2026–2027 , într-un context de prețuri ridicate și tensiuni geopolitice, potrivit Ziarul Financiar . OMV Petrom și Romgaz spun că primul gaz din proiect va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a lui 2027, mai devreme decât estimarea anterioară care indica toamna lui 2027. Informația contează în primul rând prin impactul operațional asupra securității energetice: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic aflat acum în derulare în România, iar intrarea gazelor în rețea este unul dintre cele mai așteptate momente pentru piața locală. Totuși, beneficiul efectiv al acestei accelerări vine după trecerea printr-o iarnă considerată „hop major”, cu potențial de a fi complicată pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al prețurilor „foarte mari”. Ce au anunțat OMV Petrom și Romgaz despre calendar Cele două companii, cotitulare ale perimetrului Neptun Deep, afirmă că proiectul se derulează „conform planului”, ceea ce le permite să definească mai precis etapele următoare. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 28 septembrie. Pe scurt, calendarul indicat de companii este: prima producție de gaze intră în SNT în prima jumătate a anului 2027 ; după intrarea în SNT, proiectul trece într-o fază de creștere treptată a producției și testare a performanțelor operaționale ; platoul de producție este estimat să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027 . De ce rămâne critică iarna 2026–2027 Deși momentul „primului gaz” este devansat față de așteptările anterioare, articolul subliniază că piața locală va resimți această îmbunătățire abia după iarna 2026–2027. Riscul este legat de combinația dintre tensiunile din Orientul Mijlociu și nivelul ridicat al prețurilor, care poate pune presiune pe echilibrul pieței înainte ca noile volume să intre efectiv în sistem. Diferența față de estimarea Transgaz Ziarul Financiar notează că anunțul OMV Petrom și Romgaz este mai optimist decât datele publicate anterior de Transgaz, care indicau toamna lui 2027 pentru primul gaz din Neptun Deep. Estimarea Transgaz a fost inclusă în planul actualizat de dezvoltare a Sistemului Național de Transport pentru perioada 2026–2035 . [...]
