Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
SUA amenință cu sancțiuni secundare cumpărătorii de petrol iranian, vizând direct China, într-o mișcare care poate bloca plățile și fluxurile comerciale asociate și poate strânge oferta pe piața globală, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că Washingtonul a informat statele că este „dispus să aplice sancțiuni secundare” dacă acestea achiziționează petrol iranian și dacă „banii iranieni se află în băncile lor”. În același timp, oficialul american a indicat că SUA se așteaptă ca Beijingul să suspende achizițiile, în contextul în care armata americană a început luni o blocadă navală asupra Iranului, pe fondul intrării războiului împotriva Iranului în a șaptea săptămână.
China este menționată explicit ca țintă principală: anterior, cumpăra peste 80% din petrolul transportat de Iran. Bessent a afirmat că, odată cu blocada, achizițiile Chinei „vor fi întrerupte”.
Trezoreria SUA a trimis o scrisoare către două bănci chineze, avertizându-le că, dacă SUA pot dovedi că „există bani iranieni care circulă prin conturile lor”, sunt pregătite să aplice sancțiuni secundare. Ambasada Chinei în SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, potrivit Reuters.
Separat, Washingtonul a extins presiunea asupra lanțului logistic al petrolului iranian: miercuri au fost impuse sancțiuni împotriva a peste douăzeci de persoane, companii și nave, vizând infrastructura de transport.
Un element cu impact direct asupra pieței este decizia SUA de a nu reînnoi derogarea de 30 de zile de la sancțiunile asupra petrolului iranian transportat pe mare. Bessent a confirmat că derogarea, emisă pe 20 martie și care expiră pe 19 aprilie, nu va fi prelungită.
Potrivit lui Bessent, această derogare a permis luna trecută ca aproximativ 140 de milioane de barili să ajungă pe piețele globale, într-o încercare de a reduce presiunea războiului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării globale cu energie.
În plus, SUA nu au reînnoit nici derogarea privind petrolul rusesc transportat pe mare, care a expirat sâmbătă.
Mesajul Washingtonului combină blocada maritimă, sancțiunile pe transport și amenințarea cu sancțiuni secundare asupra băncilor și cumpărătorilor, ceea ce poate descuraja tranzacțiile și finanțarea asociată petrolului iranian. Reuters mai notează că Trezoreria SUA a trimis anterior scrisori către China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman, identificând bănci care ar fi permis activități ilicite iraniene și avertizând asupra unor măsuri punitive.
Recomandate
SUA opresc în câteva zile derogarea care permitea vânzarea de petrol iranian blocat pe mare , o decizie cu potențial de a restrânge oferta disponibilă pe piața globală a țițeiului într-un moment de tensiuni în Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Departamentul Trezoreriei SUA a transmis pe platforma X că „autorizația temporară” care permite vânzarea de petrol iranian „blocat în prezent pe mare” expiră „în câteva zile” și „nu va fi reînnoită”. Măsura fusese decisă luna trecută pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra pieței hidrocarburilor, notează AFP, citată de Agerpres. Ce se schimbă pentru piața petrolului Washingtonul autorizase, pentru o lună, vânzarea de petrol iranian stocat pe mare înainte de 20 martie. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, declarase atunci că această derogare ar „aduce aproximativ 140 de milioane de barili de petrol pe piața mondială”. Derogarea este valabilă până duminică, conform informațiilor din articol. Presiune mai mare și risc de sancțiuni „secundare” Trezoreria americană afirmă că participă la efortul de război al SUA „menținând o presiune maximă asupra Iranului” și spune că este „pregătită să impună sancțiuni secundare” instituțiilor financiare străine care continuă să sprijine activitățile Teheranului. Potrivit unui oficial guvernamental citat sub protecția anonimatului, Trezoreria se referă la instituții financiare cu sediul în China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman. Context: relaxare prelungită pentru Lukoil, dar nu și pentru petrolul iranian În aceeași zi, guvernul american a anunțat prelungirea cu câteva luni a relaxării unora dintre sancțiunile care vizau gigantul petrolier rus Lukoil , mai arată materialul. [...]
Două superpetroliere sancționate de SUA au reușit să intre în Golful Persic, semnalând limitele blocadei americane asupra traficului asociat porturilor iraniene , potrivit HotNews , care citează date de transport maritim preluate de Reuters. Blocada a fost anunțată duminică de președintele SUA, Donald Trump , după ce negocierile de pace SUA–Iran desfășurate la Islamabad nu au produs un acord. Comandamentul Central al SUA a transmis miercuri că 10 nave au fost întoarse din drum și că, de la începutul blocadei (luni), nicio navă nu ar fi reușit să treacă. Ce nave au trecut și ce se știe despre traseu În pofida acestor declarații, datele LSEG și Kpler indică faptul că petrolierul „RHN” (din categoria VLCC – transportator foarte mare de țiței) a intrat miercuri în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz . Direcția exactă nu era clară imediat, iar capacitatea navei este de 2 milioane de barili de petrol. Intrarea „RHN” a avut loc la o zi după ce un alt VLCC sancționat de SUA, „Alicia”, a traversat Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă spre Irak, conform datelor Kpler. Potrivit aceleiași surse, ambele nave au transportat petrol iranian în ultimii ani. Separat, agenția iraniană Fars a relatat miercuri că un superpetrolier iranian sancționat de SUA a traversat strâmtoarea spre portul Imam Khomeini, fără să identifice nava și fără detalii despre traseu. Implicația economică: presiune pe exporturile Iranului și risc de sancțiuni pentru cumpărători SUA au avertizat că ar putea impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol iranian, într-un demers care urmărește consolidarea poziției Washingtonului înaintea unor noi negocieri, la câteva săptămâni după ce SUA relaxaseră aplicarea unor sancțiuni energetice împotriva Iranului. Analiștii citați în material se așteaptă ca blocada să reducă exporturile de țiței ale Iranului, deși Teheranul ar putea menține pentru câteva săptămâni producția la nivelul actual, de 3,5 milioane barili/zi, prin stocarea petrolului în rezervoare de pe uscat. Datele Kpler arată că Iranul a exportat 1,84 milioane barili/zi în martie și a livrat 1,71 milioane barili/zi până acum în aprilie, față de o medie de 1,68 milioane barili/zi în 2025. Ce ar putea urma în Strâmtoarea Ormuz O sursă Reuters a declarat că Iranul ar putea permite navelor să treacă prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor din negocierile cu SUA, condiționat de un acord care să prevină repornirea conflictului. În paralel, materialul notează o creștere a optimismului privind apropierea finalului conflictului, pe fondul unor semnale legate de mediere și de posibilitatea unui acord care să „deschidă” strâmtoarea. [...]
Sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc au reintrat în vigoare după ce a expirat o licență temporară de 30 de zile emisă de Departamentul Trezoreriei , care relaxase restricțiile pe fondul unei crize pe piața energetică, potrivit Meduza . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: fereastra care a permis livrări limitate de țiței și produse petroliere rusești s-a închis, iar regimul de sancțiuni revine la forma anterioară. Reluarea sancțiunilor vine după ce licența Trezoreriei SUA, acordată la mijlocul lunii martie pentru 30 de zile, a expirat. Documentul permisese livrările de petrol rusesc și produse petroliere aflate pe nave, pe mare, în perioada de valabilitate a derogării. De ce au fost relaxate și de ce contează acum revenirea Potrivit informațiilor citate de Meduza din Politico, relaxarea a fost decisă pe 13 martie, la două săptămâni după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și creșterea abruptă a prețurilor la energie pe piețele globale. Măsuri similare au vizat și petrolul iranian. În martie, șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris relaxarea drept o măsură „îngust direcționată și pe termen scurt”. Ministerul nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, trimițând la declarațiile lui Bessent, notează materialul. Reacții politice: presiune în Senat și sprijin din Ucraina Politico mai arată că, pe 10 aprilie, trei senatori americani — liderul minorității democrate Chuck Schumer, alături de Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren — au cerut administrației Donald Trump să nu prelungească licența. Ei au susținut că aceasta ar fi permis „Rusiei și ajutoarelor sale” să câștige peste patru miliarde de dolari. Fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa, Daniel Fried, a apreciat că a oferi Rusiei „un răgaz” a fost „o prostie”, potrivit aceleiași surse. În Ucraina, decizia de a nu prelungi relaxarea sancțiunilor a fost salutată. Vladislav Vlasîuk, împuternicitul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a declarat pentru Politico: „Reducerea veniturilor Rusiei din petrol și gaze este un instrument-cheie pentru avansarea eforturilor de pace.” Ce urmează: semnale contradictorii înainte de expirarea licenței Înainte de expirarea termenului de 30 de zile, publicația Semafor a relatat, citând mai mulți foști oficiali ai Trezoreriei și Departamentului de Stat, că Washingtonul ar urma să anunțe în curând prelungirea permisiunii pentru livrări de petrol rusesc. În cele din urmă, licența a expirat, iar sancțiunile au fost reluate, conform informațiilor prezentate. În paralel, SUA și Iran au început negocieri; primul tur a avut loc în perioada 11–12 aprilie, la Islamabad, însă părțile nu au ajuns deocamdată la un acord, mai notează Meduza, citând Politico. [...]
Europa riscă să intre rapid într-o criză de aprovizionare cu combustibil pentru aviație , cu rezerve de kerosen care ar mai acoperi „aproximativ șase săptămâni”, potrivit Adevărul , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , Fatih Birol. Miza imediată este una operațională și economică: scumpiri în lanț și, în scenariul în care blocajul persistă, anulări de zboruri în Europa. Avertismentul a fost făcut joi, 16 aprilie, într-un interviu acordat Associated Press , pe fondul tensiunilor legate de blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice strategice la nivel global. Birol descrie situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”. Efectul de propagare: de la energie la inflație și creștere economică Potrivit șefului AIE, prelungirea întreruperilor de transport ar amplifica treptat impactul asupra economiei mondiale, prin presiuni pe prețuri și prin deteriorarea perspectivelor de creștere. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume” În prima fază, efectele ar fi vizibile în scumpiri generalizate la energie. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate” Birol mai spune că impactul nu va fi uniform: unele state ar urma să fie lovite mai puternic, în special economiile dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu, menționând Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh. În plus, vulnerabilitatea cea mai mare ar fi în țările în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America Latină, înainte ca efectele să ajungă „apoi” și în economiile occidentale. Aviația europeană, expusă la întreruperi directe Pentru Europa, unul dintre cele mai sensibile puncte este alimentarea cu combustibil pentru avioane. Birol avertizează că, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, pot apărea perturbări directe în traficul aerian. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane” Riscul de reglementare: „taxa de trecere” cerută de Iran Pe lângă efectele de piață, șeful AIE critică ideea unui sistem de tip „toll booth” (taxă de trecere) pe care Iranul ar vrea să îl impună navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. În opinia sa, dacă o astfel de practică devine regulă, ar putea crea un precedent greu de controlat și extensibil și către alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială” În final, Birol pledează pentru menținerea fluxurilor energetice fără condiționări suplimentare, astfel încât transportul de petrol să se desfășoare „necondiționat, de la punctul A la punctul B”. [...]
Incendiul de la rafinăria Viva Oil din Geelong riscă să testeze reziliența aprovizionării cu combustibil în Australia , în condițiile în care unitatea furnizează 10% din combustibilul țării, potrivit news.ro . Focul a izbucnit miercuri seară, după explozii raportate la rafinăria Viva Oil din Geelong, statul Victoria, iar serviciile de urgență au intervenit la ora 23:15 (ora locală). Pompierii din Victoria au transmis că incendiul nu era stins, dar era „limitat la interiorul fabricii” și implica „combustibili lichizi și gaz”. Nu au fost raportate persoane rănite. Producătorul Viva a susținut că nu vor exista „consecințe imediate asupra livrărilor de combustibil”, însă amploarea rafinăriei face ca incidentul să fie relevant pentru piața locală, mai ales în statul Victoria. De ce contează: o unitate care acoperă o parte semnificativă din consum Conform informațiilor publicate pe site-ul Viva Energy , rafinăria a fost deschisă în 1954 și poate prelucra până la 120.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și alte produse derivate. Aceeași sursă indică faptul că rafinăria asigură „peste 50%” din combustibilul statului Victoria și „10% din combustibilul Australiei”. Context: acord recent cu guvernul australian Incendiul are loc la o săptămână după încheierea unui acord între Viva Energy și guvernul australian pentru a asigura resursele energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În acest context, orice perturbare operațională la una dintre cele două rafinării ale Australiei poate deveni un test pentru continuitatea livrărilor, chiar dacă, la acest moment, compania afirmă că nu vede efecte imediate. [...]
Repsol își securizează încasările viitoare în Venezuela printr-un acord cu autoritățile de la Caracas care îi permite să recâștige controlul operațional asupra activelor petroliere și să accelereze creșterea producției, potrivit Economedia . Miza principală a înțelegerii este reducerea riscului de neplată, prin introducerea unui sistem de „plăți garantate”. Acordul, relatat de Financial Times și preluat de Economedia, vine după ani în care operațiunile au fost afectate de sancțiuni și blocaje financiare. În acest context, Repsol intenționează să își majoreze de trei ori producția de petrol în următorii trei ani. Mecanismul de „plată garantată” și problema datoriilor istorice Elementul central al noii înțelegeri este mecanismul de „plată garantată”, conceput pentru a evita situațiile anterioare în care Venezuela nu și-a achitat obligațiile către companie. Acordul nu prevede o rambursare explicită a datoriilor istorice, estimate la aproximativ 4,55 miliarde de dolari (aprox. 19,7 miliarde lei), însă ar urma să ofere companiei mai multă siguranță că va încasa contravaloarea producției viitoare. Partener în proiect rămâne compania petrolieră de stat PDVSA . De ce se schimbă acum contextul: relaxarea sancțiunilor și reforme în energie Relansarea activității are loc pe fondul unor schimbări politice în Venezuela, după înlăturarea fostului președinte Nicolás Maduro, și al relaxării treptate a sancțiunilor impuse de Statele Unite, conform informațiilor citate în articol. În paralel, autoritățile de la Caracas au adoptat reforme în sectorul energetic, care reduc controlul statului și povara fiscală pentru investitorii privați, cu obiectivul de a atrage investiții străine pentru relansarea industriei. Țintele de producție și poziția Repsol în Venezuela Venezuela produce în prezent aproximativ 1 milion de barili pe zi, mult sub nivelul de circa 3,5 milioane de barili pe zi din anii de vârf, pe fondul managementului deficitar, corupției și sancțiunilor internaționale. Repsol este unul dintre cei mai importanți investitori străini din țară: compania deține 40% din proiectul Petroquiriquire (trei câmpuri petroliere onshore), cu o producție actuală de aproximativ 45.000 de barili pe zi. Repsol vizează o creștere a producției cu 50% în următoarele 12 luni și triplarea acesteia pe termen mediu. Compania este implicată și în gaze naturale, ca partener al Eni în proiectul offshore Perla. [...]
