Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Guvernul va declara stare de criză pe piața petrolului și va plafona adaosul comercial la carburanți, potrivit Mediafax. Măsurile urmează să fie adoptate marți, prin ordonanță de urgență, după discuțiile convocate de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Conform informațiilor publicate, situația de criză va fi instituită inițial pentru 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive în tranșe de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au dus la această decizie. Guvernul susține că pachetul are ca obiectiv protejarea economiei și a populației pe durata crizei.
În comunicatul citat de Mediafax, Executivul indică un set de intervenții care vizează atât prețul la pompă, cât și fluxurile comerciale și compoziția carburanților. Principalele măsuri anunțate sunt:
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, mai notează Mediafax.
Din perspectiva pieței, plafonarea adaosului comercial și introducerea avizării prealabile pentru exporturi/livrări intracomunitare pot influența atât formarea prețurilor, cât și disponibilitatea produselor petroliere, în funcție de modul de aplicare și de durata efectivă a regimului de criză. Următorul pas este adoptarea ordonanței de urgență anunțate pentru marți, care va stabili cadrul concret de implementare.
Recomandate
Ministrul Energiei spune că limitarea exporturilor de combustibil ar tempera prețurile , în contextul declanșării stării de criză pe piața petrolului. Bogdan Ivan a afirmat, într-o conferință de presă, că măsura ar putea contribui la echilibrarea prețului din piață și la reducerea stimulentelor pentru redirecționarea carburantului către alte piețe. „Ne ajută foarte mult pe termen scurt, mediu și lung, în condițiile în care, am explicat mai devreme, faptul că dacă noi vom reuși și prin măsuri fiscale pe care cred că suntem obligați să reluăm, să avem un preț mai scăzut decât țările din jurul nostru, atunci vom limita tendința anumitor operatori economici de a-și îndrepta resursa de carburant înspre alte piețe, pentru a obține un venit suplimentar”, a declarat Ivan . Ministrul a spus că a discutat subiectul și la nivel european, în Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE), inclusiv direct cu comisarul european Dan Jørgensen. Ivan a susținut că oficialul european „încurajează orice măsură a statelor membre” pentru limitarea impactului negativ asupra prețurilor la energie, gaze naturale și combustibil, și a adăugat că adaosul de biocombustibil din benzină, în proporție de 8%, este „exclusiv adus din import”. Întrebat dacă ar putea fi introdusă, la un moment dat, o limitare a consumului de combustibil pentru populație, Ivan a răspuns că „în momentul de față nu se pune problema de așa ceva”, invocând nivelul de „lichiditate” existent în România. Totodată, ministrul a precizat că a făcut demersuri pentru obținerea unei decizii formale din partea Biroului de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru repornirea rafinăriei PETROTEL Lukoil, în ideea creșterii capacității de rafinare interne. Pe fond, măsurile sunt parte din pachetul anunțat de Guvern odată cu declararea, începând de marți, a stării de criză pe piața petrolului, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire. Conform anunțului, autoritățile au în vedere limitarea adaosului comercial, controlul exporturilor și importurilor și reducerea biocarburanților, cu obiectivul de a proteja populația de scumpiri. [...]
Petrom are acum cele mai mici prețuri la motorină și benzină potrivit Economica.net , care a comparat tarifele din aplicația Monitorul Prețurilor (Consiliul Concurenței) pentru stațiile aflate pe o rază de 5 km de la km 0 al Bucureștiului. Prețurile sunt cele valabile la 22 martie, duminică seara. Schimbarea notabilă este la Lukoil: rețeaua care în anii trecuți era asociată frecvent cu cele mai mici prețuri ajunge, în această comparație, să fie uneori cea mai scumpă la motorină. Economica.net leagă evoluția de situația activelor externe ale Lukoil, sancționate de SUA, de lipsa unei surse interne de carburanți și de oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil, pe fondul unui viitor descris ca incert în România. În zona analizată, prețurile raportate pentru motorina standard (lei/litru) sunt următoarele: Petrom: 9,81–9,84 Socar (o singură stație în perimetru): 9,82 MOL: 9,90–9,93 Rompetrol: 9,91–9,94 OMV: 9,97 Lukoil (șapte stații în perimetru): 9,98–9,99 La benzină, ierarhia arată diferit. Petrom rămâne la baza intervalelor din comparație (9,13–9,15 lei/litru), iar la stația Socar inclusă în analiză prețul este tot 9,13 lei/litru, ceea ce plasează lanțul azer „printre cele mai ieftine” în acest moment, cu valori apropiate de Petrom. Pentru celelalte rețele, Economica.net indică următoarele intervale la benzină (lei/litru): Rompetrol 9,14–9,17, Lukoil 9,18–9,19 (sub OMV și MOL, la mijlocul clasamentului), MOL 9,20–9,24, iar OMV 9,26. Pe fondul tensiunilor din Orient, publicația notează că prețurile au crescut și duminică, pentru a șasea zi la rând, fiind a 14-a scumpire de la începutul războiului din Iran și a 14-a scumpire din martie, după nouă scumpiri consecutive în februarie. La Petrom, în martie, benzina standard s-a scumpit cu 1,08 lei/litru, iar motorina cu 1,59 lei/litru, ca efect al războiului din Orient, potrivit sursei. [...]
Iranul susține că nu mai are petrol „blocat pe mare” de vândut , după ce administrația Trump a acordat o licență temporară care ar permite Teheranului să comercializeze țițeiul aflat deja în stoc pe petroliere, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Reacția a venit de la Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care a ironizat public inițiativa Washingtonului. Mesajul sugerează fie că stocurile despre care vorbesc americanii nu ar mai exista, fie că Teheranul contestă premisele măsurii. „Ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian blocat în prezent pe mare? Ne pare rău – stocul este epuizat”, a scris în această dimineață pe X Mohammad Bagher Ghalibaf. Pe fond, măsura anunțată de SUA vizează o relaxare limitată a sancțiunilor, într-un context în care petrolul iranian a fost sancționat cu intermitențe timp de decenii, iar administrația Trump a blocat vânzările de țiței ale Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear în 2018. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri că, prin „deblocarea temporară” a cantității deja existente, SUA ar putea aduce rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piețele internaționale. Bessent nu a indicat însă durata acestei ferestre, menționând ca reper o relaxare temporară similară aplicată recent petrolului rusesc deja încărcat pe nave, permisă până la începutul lunii aprilie. [...]
România și-a dublat importurile de gaze naturale în ianuarie 2026 , pe fondul unei producții interne ușor mai mici față de aceeași lună din 2025. În ianuarie 2026, importurile au urcat cu 116,3% față de ianuarie 2025, adică un plus de 183.400 tone echivalent petrol (tep), până la 341.100 tep, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), preluate de Agerpres, menționează publicația. În același timp, producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 654.400 tep, în scădere cu 7.300 tep față de prima lună din 2025, ceea ce înseamnă un minus de 1,1%. Pentru următorii ani, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției interne până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, pentru 2026 este indicată o producție de 7,907 milioane tep (plus 1,5%), iar pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai accentuată către 2027 (minus 6%), pe măsură ce ar intra în exploatare noi capacități de producție, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările sunt de 2,150 milioane tep în 2026 (minus 2,7%) și 2,022 milioane tep în 2027 (minus 6%). [...]
Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu după ce Donald Trump a dat un ultimatum de 48 de ore privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Sky News. Pe fondul escaladării, Teheranul a avertizat că prețurile globale ale petrolului ar putea rămâne ridicate pe termen lung dacă infrastructura energetică esențială a Iranului este atacată. În același timp, oficialii iranieni au transmis că ar viza „imediat” instalații energetice și petroliere din regiune în cazul unor lovituri asupra centralelor electrice iraniene. „Imediat după ce centralele electrice și infrastructura din țara noastră vor fi vizate, infrastructura critică, infrastructura energetică și instalațiile petroliere din întreaga regiune vor fi considerate ținte legitime și vor fi distruse într-un mod ireversibil, iar prețul petrolului va rămâne ridicat pentru o perioadă îndelungată.” Mesajul a fost publicat pe rețelele sociale de președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , în contextul ultimatumului anunțat de Trump „aseară”, conform căruia, dacă Iranul nu „redeschide complet” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, SUA „vor lovi și vor distruge complet centralele sale electrice”. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de țiței și produse petroliere, iar orice blocaj sau amenințare credibilă la adresa traficului se reflectă rapid în cotații. În acest caz, prețurile globale ale petrolului „au crescut puternic” după ce Iranul a blocat efectiv traficul maritim prin strâmtoare, mai notează sursa citată. [...]
Iran susține că Strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă, cu excepția navelor „legate de inamici” , potrivit Reuters , care citează presa iraniană. Declarația îi aparține lui Ali Mousavi, reprezentantul Iranului la agenția maritimă a ONU și, totodată, ambasador al Teheranului în Regatul Unit. Afirmațiile au fost preluate dintr-un interviu publicat vineri de agenția chineză Xinhua, înainte ca președintele SUA, Donald Trump, să amenințe că va viza centrale electrice iraniene dacă strâmtoarea nu va fi „complet deschisă” în 48 de ore, relatează Reuters. În contextul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, riscul unor atacuri iraniene a redus traficul prin Strâmtoarea Hormuz, un culoar îngust prin care trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Situația alimentează temeri privind un șoc energetic la nivel global. Mousavi a mai spus că Teheranul va continua să coopereze cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea navigatorilor în Golf. El a adăugat că navele care nu aparțin „inamicului” ar putea tranzita strâmtoarea prin coordonarea aranjamentelor de securitate și siguranță cu autoritățile iraniene. „Diplomația rămâne prioritatea Iranului. Totuși, o încetare completă a agresiunii, precum și încrederea și siguranța reciprocă sunt mai importante”, a declarat Mousavi, atribuind „rădăcina situației actuale din Strâmtoarea Hormuz” atacurilor israeliene și americane asupra Iranului, potrivit Reuters. [...]
