Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Producția de gaze a României a scăzut brusc cu circa 3 milioane mc într-o singură zi, potrivit Economedia, pe fondul opririi simultane pentru revizie a două zăcăminte operate de Romgaz.
Conform datelor prezentate de publicație, producția internă a coborât la 21,2 milioane metri cubi, de la 24,3 milioane metri cubi, adică o reducere de aproape 13%. Economedia notează că ieșirea din producție a fost determinată de intrarea în revizie a zăcămintelor Corunca și Balda, iar durata opririi este, deocamdată, incertă, potrivit surselor citate.
În context, Economedia amintește că producția de gaze a României este împărțită aproximativ egal între Romgaz și Petrom, iar producția locală anuală este de circa 9 miliarde metri cubi. Scăderea vine într-un moment de tensiune pe piețele internaționale, în condițiile în care prețurile la petrol și gaze au crescut, iar cotația gazului la hub-ul austriac Baumgarten (punct de referință regional) ar fi urcat cu peste 50% față de perioada de dinaintea războiului din Iran, potrivit aceleiași surse.
În lipsa volumului pierdut din producția internă, compensarea se face prin importuri și prin extracție din depozite. Publicația arată că importurile au ajuns la 16 milioane metri cubi, prin două rute: 14,6 milioane metri cubi pe la Negru Vodă și 1,3 milioane metri cubi pe la Giurgiu, după deschiderea celei de-a doua rute prin Bulgaria.
Pe lângă importuri, se adaugă circa 7 milioane metri cubi extrași din depozite, care ar mai fi pline în proporție de 25%, față de 96% la începutul sezonului rece, după o iarnă grea, mai scrie Economedia. Totodată, publicația precizează că o parte din volumele raportate ca import în datele interactive Transgaz ar reprezenta tranzit (6 milioane metri cubi către Ungaria și 2,8 milioane metri cubi către Ucraina), rămânând aproximativ 7 milioane metri cubi pentru consumul intern, gaz care ar veni din Turcia, ca amestec din mai multe surse.
Recomandate
Primele gaze din Neptun Deep ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate din 2027 , un calendar care mută discuția din zona de promisiuni în cea de planificare operațională pentru piața internă, potrivit Profit . OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului, spun că proiectul se derulează conform planului după instalarea platformei offshore Neptun Alpha și progresele recente, ceea ce le permite să definească mai precis următoarele etape-cheie. Odată ce primele volume ajung la punctul de intrare în SNT, proiectul intră într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale. Companiile preconizează că platoul de producție va fi atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027, cu o producție anuală la platou estimată la circa 8 miliarde metri cubi (100%). Ce mai rămâne de făcut până la livrarea în SNT OMV Petrom indică faptul că proiectul a intrat în „ultimele etape de execuție”, cu accent pe finalizarea infrastructurii și pregătirea punerii în funcțiune. În perioada următoare, activitățile vizează: continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; implementarea unui program „cuprinzător” de inspecții și teste înainte de punerea în funcțiune. Pe parcursul anului 2026, proiectul a avansat prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție, conform informațiilor prezentate. Dimensiunea proiectului și implicația pentru piață Neptun Deep (100%) are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi (aproximativ 700 milioane bep – barili echivalent petrol) și este proiectat să atingă un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, menținut timp de aproape 10 ani. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, pentru costuri de dezvoltare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), cu prima livrare de gaze prevăzută pentru 2027. OMV Petrom și Romgaz dețin câte 50% din proiect; OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz (prin Romgaz Black Sea Limited) este non-operatorul. Comercializarea gazelor va fi realizată separat de fiecare titular. Context: Romgaz vizează furnizarea către populație, dar cu livrări din 2027 Separat de proiectul offshore, Romgaz afirmă că pentru furnizarea de gaze către populație primele oferte ar urma să fie lansate în decembrie 2026, cu livrări de la 1 aprilie 2027, conform planului stabilit în primăvară. Compania a indicat anterior că nu mai dispune de cantități de gaze naturale pentru comercializare către populație până la 31 martie 2027. În același timp, Profit notează că Guvernul a decis menținerea până în primăvara anului viitor a obligației ca producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și al CET-urilor, inclusiv pentru constituirea de stocuri. În aceste condiții, Romgaz ar urma să aibă o cantitate din producția proprie alocată pentru vânzare la preț reglementat, iar compania indică faptul că, neștiind încă alocarea, nu poate estima ce volum îi rămâne disponibil pentru piața concurențială. [...]
România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE , un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi . Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania. Ținta de 90% și obligațiile europene Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat. Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți. De ce contează: prețul gazelor influențează și energia electrică Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august. Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate. Ce spune Ministerul despre facturi: electricitate și gaze Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori. În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața. [...]
Oprirea importurilor de gaze pentru consumul intern pune presiune pe stocare și pe echilibrul de sistem , într-un moment în care România intră în toamnă cu depozitele încă neplinite complet. Potrivit Economedia , fluxul de gaze de import pentru și via România „s-a oprit de tot”, cu excepția unor cantități mici tranzitate către Republica Moldova. Din datele operatorului Sistemului Național de Transport, Transgaz , în ziua menționată în analiză se mai vede un singur flux: 2 milioane metri cubi intră din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu, iar 2,4 milioane metri cubi ies din țară pe la Iași/Ungheni. Directorul Transgaz, Ion Sterian, spune că gazul care intră prin Bulgaria nu este destinat consumului intern, ci tranzitului către Republica Moldova, la care se adaugă „un mic export direct” din România către aceasta. De ce s-a oprit fluxul: lucrări pe ruta principală prin Bulgaria Cauza indicată este oprirea aproape completă a rutei principale de aprovizionare prin Bulgaria, aflată în lucrări de mărire a capacității. Sterian afirmă că bulgarii fac intervenții la conducta care transportă gazele „în amonte”, pentru creșterea capacității de la 5 la 10 miliarde metri cubi anual, iar situația ar urma să dureze „toată această săptămână”. Efect operațional imediat: tranzitul către Ungaria a ajuns la zero Pe lângă lipsa gazelor destinate pieței interne, a dispărut complet și tranzitul către Ungaria: 7,7 milioane metri cubi pe zi treceau anterior prin România, iar acum acest tranzit este zero, conform datelor citate. Publicația notează că ruta românească este una dintre cele două prin care Ungaria se aprovizionează cu gaze rusești și turcești, cealaltă fiind prin Serbia. Stocarea încetinește, deși depozitele sunt deja la 80% În lipsa intrărilor pentru piața internă, a scăzut și ritmul de injectare în depozite: România mai injectează „doar puțin peste 5 milioane” metri cubi, față de 12–13 milioane metri cubi săptămâna trecută. Depozitele sunt la 80% din capacitate, cu cinci săptămâni înainte de startul oficial al sezonului rece, peste media UE indicată în text (70%). În context european, Economedia amintește că, după ce Comisia Europeană a renunțat pentru acest an la directiva privind umplerea depozitelor la cel puțin 90%, statele au mers pe strategii diferite: Polonia ar fi ajuns deja la 100%, în timp ce Germania este menționată la 56% grad de umplere. [...]
Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]
Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină. Cât costă acum motorina și ce înseamnă pentru șoferi Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație. În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt: Petrom și Socar: 10,91 lei/litru OMV, MOL și Rompetrol: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei. Benzina trece de 10 lei/litru în mai multe rețele Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru: Petrom și Socar: 9,99 lei/litru OMV, MOL și Lukoil: 10,05 lei/litru Rompetrol: 10,13 lei/litru Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol. Scenariul de risc: interdicție la export din SUA și efectul în Europa Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată. În analiza citată: SUA exportă aproximativ 1,4–1,6 milioane barili/zi de distilate petroliere (1,56 milioane barili/zi în T2 2026; 1,432 milioane barili/zi în iunie). Cererea mondială de motorină este estimată la circa 30 milioane barili/zi, astfel că exporturile americane ar reprezenta aproximativ 5% din cererea globală. Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa. Ce scumpire ar putea apărea în România și în ce interval În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA). Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina: de la aproximativ 10,95 lei/litru la circa 11,46 lei/litru (în varianta +0,51 lei), până la aproximativ 12,15 lei/litru (în varianta +1,20 lei). Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse. Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul , și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul . [...]
Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]
