Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Producția de gaze a României a scăzut brusc cu circa 3 milioane mc într-o singură zi, potrivit Economedia, pe fondul opririi simultane pentru revizie a două zăcăminte operate de Romgaz.
Conform datelor prezentate de publicație, producția internă a coborât la 21,2 milioane metri cubi, de la 24,3 milioane metri cubi, adică o reducere de aproape 13%. Economedia notează că ieșirea din producție a fost determinată de intrarea în revizie a zăcămintelor Corunca și Balda, iar durata opririi este, deocamdată, incertă, potrivit surselor citate.
În context, Economedia amintește că producția de gaze a României este împărțită aproximativ egal între Romgaz și Petrom, iar producția locală anuală este de circa 9 miliarde metri cubi. Scăderea vine într-un moment de tensiune pe piețele internaționale, în condițiile în care prețurile la petrol și gaze au crescut, iar cotația gazului la hub-ul austriac Baumgarten (punct de referință regional) ar fi urcat cu peste 50% față de perioada de dinaintea războiului din Iran, potrivit aceleiași surse.
În lipsa volumului pierdut din producția internă, compensarea se face prin importuri și prin extracție din depozite. Publicația arată că importurile au ajuns la 16 milioane metri cubi, prin două rute: 14,6 milioane metri cubi pe la Negru Vodă și 1,3 milioane metri cubi pe la Giurgiu, după deschiderea celei de-a doua rute prin Bulgaria.
Pe lângă importuri, se adaugă circa 7 milioane metri cubi extrași din depozite, care ar mai fi pline în proporție de 25%, față de 96% la începutul sezonului rece, după o iarnă grea, mai scrie Economedia. Totodată, publicația precizează că o parte din volumele raportate ca import în datele interactive Transgaz ar reprezenta tranzit (6 milioane metri cubi către Ungaria și 2,8 milioane metri cubi către Ucraina), rămânând aproximativ 7 milioane metri cubi pentru consumul intern, gaz care ar veni din Turcia, ca amestec din mai multe surse.
Recomandate
Parlamentul decide marți dacă menține până la 30 septembrie intervențiile care țin jos prețurile la pompă , iar un vot negativ ar lăsa să expire la 30 iunie reducerea de acciză și plafonarea marjelor, cu risc de scumpiri de la 1 iulie, potrivit Adevărul . Inițiativa este un amendament depus de PSD pentru prelungirea „stării de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, instituită prin ordonanță de urgență la începutul lunii aprilie, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu . Ce rămâne în vigoare dacă amendamentul trece Dacă proiectul este adoptat, până la 30 septembrie vor continua măsurile introduse în urmă cu trei luni: reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru; plafonarea adaosului comercial practicat de companiile din sector; limitarea exporturilor de produse petroliere; supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute de operatorii din piață. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susține că renunțarea la aceste măsuri ar avea efect imediat în prețuri. „O eliminare a situației de criză și a plafonării ar duce la creșterea prețului carburanților.” Efectul economic invocat: scumpiri la pompă și presiune pe inflație Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) spune că eliminarea măsurilor de la 1 iulie ar putea duce la o scumpire de cel puțin 50 de bani pe litru. Organizația avertizează că majorarea costurilor cu carburantul s-ar transmite rapid în tarifele de transport și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor, cu efect de alimentare a inflației. Distorsiuni în piață: motorină sub benzină și episoade de lipsă la pompă Intervenția statului a produs și efecte secundare, notează publicația: în anumite perioade, motorina a ajuns mai ieftină decât benzina, situație rară în România. De asemenea, au existat lipsuri temporare de motorină în unele stații. CEO-ul OMV Petrom , Christina Verchere, a explicat că aceste episoade nu au fost cauzate de probleme de aprovizionare, ci de plafonarea marjelor, care a împins compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață și să atragă un volum de cerere pe care logistica nu l-a putut acoperi integral. Ce urmează Măsurile expiră la 30 iunie, iar votul de marți este decisiv pentru regimul fiscal și comercial aplicat carburanților în următoarele luni. Dacă amendamentul trece, intervențiile rămân în vigoare până la 30 septembrie 2026; dacă nu, piața revine la regimul anterior, iar operatorii avertizează că scumpirile s-ar putea vedea rapid în prețurile afișate la pompă. [...]
Tranzacționarea a devenit motorul de profit al marilor petroliști europeni , iar asta schimbă atât competiția din industrie, cât și modul în care aceste grupuri își gestionează riscurile în crize, potrivit HotNews . Shell , BP și TotalEnergies și-au construit „armate” interne de traderi care câștigă din arbitraj – cumpără combustibil mai ieftin dintr-o zonă și îl revând rapid acolo unde cererea și prețul sunt mai mari – depășind, ca agilitate, rivali americani precum ExxonMobil și Chevron. Modelul contează economic pentru că tranzacționarea cere puține active fizice comparativ cu extracția: în loc de miliarde investite în platforme și foraj, traderul are nevoie „doar de un computer și capital de lucru”. În acest fel, randamentul capitalului crește, iar activitatea ar adăuga, conform articolului, o rentabilitate suplimentară de 2% până la 3% pe an. De ce „armele” sunt ținute la adăpost HotNews arată că aceste echipe rămân în mare parte invizibile și pentru că, în rapoartele financiare, companiile nu separă tranzacționarea într-o categorie distinctă, ci o combină cu alte activități. În același timp, „arma secretă” este protejată din trei motive principale: recrutarea agresivă („vânătoarea de capete”) : traderii de top sunt puțini, iar expunerea lor i-ar transforma în ținte pentru case independente de trading precum Vitol, care oferă pachete de compensare foarte mari; protejarea strategiei : în arbitraj, informația despre cine cumpără și cine vinde poate permite concurenților să anticipeze mișcări și să profite de ele; evitarea presiunii sociale și politice : în perioade de criză, câștigurile mari ale traderilor, pe fondul facturilor ridicate pentru consumatori, pot alimenta indignare și cereri de taxe extraordinare. Cum au ajuns europenii să domine tradingul Contextul istoric explică diferența față de SUA. În anii 1970, naționalizările din Orientul Mijlociu au redus accesul companiilor europene la producție proprie, în timp ce americanii aveau resurse interne mai abundente. Europenii au fost împinși spre rolul de traderi: BP a fost în frunte în anii 1980, iar Shell și TotalEnergies au urmat în anii 1990, dezvoltând profitabilitatea pe arbitraj. În ultimii 15 ani, avantajul lor s-a consolidat și prin schimbări de piață și reglementare: după criza financiară din 2008, reglementările mai stricte din SUA au împins marile bănci de investiții de pe Wall Street (precum Goldman Sachs și JPMorgan) să se retragă din tranzacționarea cu mărfuri. În paralel, creșterea pieței de GNL (gaz natural lichefiat) a creat o piață globală mai flexibilă, în care încărcăturile pot fi redirecționate pe mare către destinația care plătește cel mai mult la acel moment. Crizele geopolitice, transformate în oportunități Articolul indică faptul că volatilitatea din crize recente a amplificat câștigurile. În timpul șocului geopolitic din Orientul Mijlociu, după bombardarea Iranului de către America și Israel la 28 februarie 2026, traderii „și-au redus imediat pierderile, și-au schimbat strategia și au profitat de volatilitatea uriașă a prețurilor”. Un exemplu menționat este TotalEnergies, care în martie și-ar fi „blocat” toată producția din luna mai din Emiratele Arabe Unite și Oman, obținând peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) „dintr-o singură mișcare”, conform relatării The Economist citate de HotNews. Miza: profit mare, echipe mici, competiție dură pentru oameni Echipele sunt descrise ca fiind mici și foarte specializate, conectate la piețe locale și la o rețea de contacte (companii aeriene, rafinării, armatori). Deși ar reprezenta circa 10% din personal, fiecare trader ar putea aduce „până la 10 milioane de dolari” profit companiei, iar bonusurile pot depăși chiar salariul directorului general, tocmai pentru a preveni plecările către giganți independenți ai tranzacționării precum Vitol și Trafigura. În ansamblu, HotNews notează că previziunile indică pentru Shell, BP și TotalEnergies profituri înainte de impozitare de 15–20 de miliarde de dolari (aprox. 69–92 miliarde lei) doar din tranzacționare, adică în jur de o cincime din profiturile lor totale – un semnal că „mașina” de pe ecrane a ajuns la fel de importantă ca infrastructura clasică din petrol și gaze. [...]
Donald Trump pune presiune publică pe comercianții de benzină să reducă rapid prețurile , avertizând că vor urma „probleme mari” dacă nu o fac, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis pe platforma Truth Social și relatat de Reuters, mută disputa din zona pieței în cea a potențialelor investigații și presiuni politice asupra lanțului de distribuție. În postarea sa, Trump cere scăderi „imediat” și indică o țintă de „aproximativ 2,50 dolari pe galon”, susținând că „nu va mai fi loc de speculații”, pe care le numește „total ilegale”. „Comercianții de benzină trebuie să-și scadă prețurile, IMEDIAT.” „Dacă distribuitorii nu fac acest lucru, ne așteaptă mari probleme! Începeți să vizați prețul de aproximativ 2,50 dolari pe galon.” De ce contează: risc de intervenție prin anchete și presiune asupra marjelor Potrivit informațiilor din material, Trump a spus săptămâna trecută că a dat instrucțiuni Departamentului Justiției să investigheze companiile petroliere, pe motiv că nu ar fi redus prețurile la pompă în linie cu scăderea cotațiilor țițeiului. El acuză companiile că „exploatează” clienții. În plan economic, un astfel de mesaj semnalează o posibilă intensificare a controlului politic și de reglementare asupra prețurilor la carburanți, cu efecte potențiale asupra politicilor comerciale ale distribuitorilor și asupra marjelor din retailul de carburanți. Context: tensiuni geopolitice și sensibilitate politică la prețul benzinei Materialul notează că prețurile petrolului au crescut brusc în acest an, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la finalul lunii februarie și după răspunsul Iranului cu atacuri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. În același timp, consumatorii americani și-au exprimat îngrijorarea față de prețurile ridicate ale benzinei, iar miza politică este amplificată de apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în condițiile în care republicanii încearcă să-și mențină majoritățile strânse din Congres. Potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice dintre Washington și Teheran au fost urmate recent de o ușoară scădere a prețurilor la pompă pentru americani, însă rămâne de văzut dacă presiunea publică a președintelui se va traduce în măsuri concrete sau în investigații cu impact direct asupra industriei. [...]
Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică , după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post . Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor. Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării. „Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material. Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț asupra aprovizionării Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier. În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili. Ce semnal transmite Kremlinul Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse. Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți. [...]
Rusia ia în calcul relaxarea standardelor de calitate pentru benzină și motorină, o măsură cu impact direct asupra pieței interne de carburanți , pe fondul penuriilor generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Mediafax , care citează Kommersant și Reuters. Miza este una operațională: autoritățile ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină la standardul Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf. Acest tip de combustibil este interzis în Rusia din 2013, însă ar urma să fie acceptat pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, conform unui proiect de document guvernamental citat de Kommersant. În același pachet, Rusia ar putea autoriza și importurile de combustibil de calitate inferioară, ca soluție de avarie pentru a acoperi deficitul de pe piață. De ce contează: răspuns de criză la penurii și scumpiri Contextul invocat este intensificarea atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, în al cincilea an de război. Potrivit Reuters, aceste lovituri au dus la penurii generalizate de combustibil și la creșteri bruște ale prețurilor, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea internă. În paralel, Vladimir Putin a recunoscut, într-o întâlnire cu miniștri și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia gestionează situația, conform aceleiași relatări. Ce urmează Informațiile se bazează pe un proiect de document guvernamental citat de presa rusă, astfel că rămâne de văzut dacă măsura va fi adoptată în forma descrisă și când ar intra efectiv în vigoare. Dacă va fi implementată, relaxarea standardelor ar funcționa ca un instrument rapid de stabilizare a aprovizionării, cu compromisul unei calități mai slabe a carburanților. [...]
Prețul petrolului a urcat din nou, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Hormuz să nu revină la trafic normal , după schimburi de lovituri între SUA și Iran, un scenariu care menține o primă de risc în cotații și poate alimenta volatilitatea pe energie la nivel global, potrivit Al Jazeera . Brent, principalul reper internațional, a crescut cu aproximativ 0,9% luni. Contractele Brent cu livrare în august erau la 73,21 dolari/baril (aprox. 337 lei), la ora 03:30 GMT (06:30, ora României), cu 127 cenți peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru aprovizionarea globală Potrivit sursei, escaladarea din weekend a reaprins îndoielile privind o revenire rapidă la „normalitate” în Strâmtoarea Hormuz, rută care, în timp de pace, funcționează ca un coridor pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Analistul IG din Sydney, Fabien Yip, a pus mișcarea de preț pe seama faptului că piața ar fi „alergat prea repede” pe optimismul legat de o încetare a focului, în condițiile în care „prima de război” fusese aproape complet ștearsă, deși exista doar un memorandum de înțelegere fără detalii de aplicare și cu lovituri încă în desfășurare. Ce a declanșat noul val de incertitudine Comandamentul Central al SUA (US Central Command) a anunțat lovituri asupra Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacuri iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns prin lansarea unei serii de rachete și drone care au vizat active militare americane din Bahrain și Kuweit. Negocieri anunțate, dar fără confirmare de la Teheran Mai multe instituții media au relatat duminică târziu, citând oficiali americani neidentificați, că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit să își oprească atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului. Axios, citând un oficial american de rang înalt, a raportat că discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar) . Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, nici presupusa înțelegere de încetare a ostilităților, nici planul de discuții. În context, Al Jazeera amintește că președintele SUA Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului, însă documentul a fost pus repetat sub presiune de episoade de escaladare și dispute privind interpretarea textului. [...]
