Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Reluarea fluxului pe Drujba ar putea debloca aprovizionarea cu țiței pentru Ungaria și Slovacia încă de săptămâna viitoare, după o întrerupere care a alimentat tensiuni politice și a complicat negocieri la nivelul UE, potrivit Agerpres.
Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba din 27 ianuarie, după ceea ce Ucraina a descris drept un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că reparațiile necesită timp.
Câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, Peter Magyar, a declarat că, pe baza informațiilor primite de la grupul petrolier ungar MOL, Ucraina ar urma să repună în funcțiune conducta chiar de săptămâna viitoare. Zelenski promisese anterior finalizarea reparațiilor și repornirea conductei până la sfârșitul lunii.
În paralel, Magyar a semnalat că viitorul guvern pe care îl va conduce nu intenționează să renunțe la petrolul rusesc, în pofida politicii UE de diminuare și, în final, de eliminare a importurilor energetice din Rusia.
În acest context, directorul general al MOL, Zsolt Hernadi, urmează să se deplaseze în Rusia pentru discuții legate de achizițiile de petrol. Magyar a indicat că, dincolo de repornirea conductei, tema centrală este asigurarea disponibilității țițeiului și a continuității livrărilor, în pofida „evenimentelor în desfășurare”.
UE a decis deja sistarea importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, dar a păstrat o excepție pentru petrolul livrat prin conducte, pe motiv că Ungaria și Slovacia nu au ieșire la mare și se pot aproviziona mai greu din alte surse.
Oprirea fluxului pe Drujba a avut și efecte în negocierile europene: după întrerupere, premierul ungar în exercițiu Viktor Orban a blocat un ajutor financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și un nou pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Orban a pierdut însă alegerile în fața lui Peter Magyar, conservator pro-european.
Recomandate
Cotațiile petrolului au coborât sub 100 de dolari pe baril , pe măsură ce piețele au redus prima de risc geopolitic după armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban, potrivit Mediafax . În tranzacțiile de vineri, petrolul Brent a ajuns la 98,05 dolari pe baril (aprox. 451 lei), în scădere cu 1,34 dolari sau 1,35%. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,65 dolari (1,74%), la 93,40 dolari pe baril (aprox. 430 lei), după creșteri în sesiunea anterioară, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce scade: armistițiu și semnale de detensionare Declinul vine după intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile între Israel și Liban, pe fondul perspectivelor considerate pozitive privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie. În același context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite și Iranul ar putea începe discuții în weekend. „Vom vedea ce se întâmplă. Dar cred că suntem foarte aproape de a face o înțelegere cu Iranul” Trump a mai spus că Teheranul s-ar fi angajat să nu dețină arme nucleare pentru o perioadă de peste 20 de ani. Mediafax mai notează că surse din tabăra iraniană au indicat o temperare a așteptărilor pentru un acord cuprinzător, fiind vizat în prezent un memorandum care să prevină reînceperea ostilităților. Context: după un salt de 50% în martie, piața revine sub pragul psihologic În luna martie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz , prețul petrolului a crescut cu 50%, atingând niveluri record, înainte de a coborî recent sub 100 de dolari pe baril. Pentru piață, pragul de 100 de dolari pe baril rămâne un reper psihologic: trecerea sub acest nivel sugerează o reducere a temerilor legate de întreruperi majore de aprovizionare, cel puțin pe termen scurt, în măsura în care detensionarea se menține. [...]
Prețul petrolului a coborât rapid spre 85 de dolari pe baril , după semnalele că Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie deblocată, un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu țiței și gaze. Mișcarea a venit pe fondul anunțului Iranului privind redeschiderea „completă” a strâmtorii pe durata armistițiului și a confirmării ulterioare din partea președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Stirile Pro TV . Cotația Brent , reperul pentru Europa (în timp ce în SUA referința este WTI), „s-a prăbușit” pe bursele internaționale de mărfuri imediat după confirmarea americană, iar în câteva minute prețul a coborât de la 96 la 88 de dolari pe baril, conform aceleiași surse. Ulterior, prețul a ajuns la 85 de dolari pe baril. De ce contează Ormuz pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) din statele Golfului. În material se arată că traficul naval este în continuare „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal, potrivit experților citați. Înainte de atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol trecea prin această rută maritimă îngustă, care conectează producătorii din Golful Persic la piețele mondiale. Ce au anunțat Iranul și SUA Iranul a transmis vineri că trecerea navelor comerciale prin strâmtoare este „complet deschisă” pe durata rămasă a armistițiului, printr-un mesaj publicat pe X de ministrul de Externe Abbas Araghchi. Donald Trump a confirmat la scurt timp anunțul și a adăugat că, deși strâmtoarea este „complet deschisă” pentru trafic, „blocada navală” rămâne în vigoare în ceea ce privește Iranul până la finalizarea „tranzacției” cu Teheranul, despre care a spus că ar trebui să se deruleze rapid, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”. Context: restricții și perturbări ale livrărilor Ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a permis doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, notează sursa. Exporturile de petrol prin strâmtoare „s-au prăbușit” în timpul războiului, pe fondul atacurilor iraniene asupra transportului comercial, ceea ce a generat „cea mai mare perturbare din istorie” a livrărilor de țiței. În acest context, reacția pieței indică faptul că investitorii au început să reducă „prima de risc” (costul suplimentar inclus în preț din cauza riscurilor geopolitice) asociată blocajelor din Ormuz, pe măsură ce perspectiva deblocării pare mai credibilă. [...]
Romgaz pregătește ieșirea dintr-un joint-venture cu Schlumberger , prin vânzarea participației minoritare de 10% din M-I Petrogas Services România, într-o mișcare care ar închide expunerea companiei de stat pe o firmă cu pierderi și cu o valoare contabilă foarte redusă a deținerii, potrivit Profit . Romgaz deține 10% din capitalul societății M-I Petrogas Services România, în timp ce 90% este controlat de M-I Holdings (BVI) LTD, vehicul juridic înregistrat în Insulele Virgine Britanice și controlat de Schlumberger. M-I Petrogas Services România, înființată în 1994, are ca obiect principal „servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, cu excepția prospecțiunilor”. Compania a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 14 milioane lei, la venituri totale de 45,7 milioane lei, și avea circa 30 de angajați. Din perspectiva impactului financiar pentru Romgaz, miza pare limitată: în contabilitatea companiei de stat, participația de 10% este înregistrată la o „valoare justă” de numai 60.000 lei. Societatea are puncte de lucru la Perișoru (județul Brăila), Ariceștii Rahtivani (Prahova) și Bolintin Deal (Giurgiu). [...]
SUA amenință cu sancțiuni secundare cumpărătorii de petrol iranian, vizând direct China , într-o mișcare care poate bloca plățile și fluxurile comerciale asociate și poate strânge oferta pe piața globală, potrivit HotNews , care citează Reuters. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a spus că Washingtonul a informat statele că este „dispus să aplice sancțiuni secundare” dacă acestea achiziționează petrol iranian și dacă „banii iranieni se află în băncile lor”. În același timp, oficialul american a indicat că SUA se așteaptă ca Beijingul să suspende achizițiile, în contextul în care armata americană a început luni o blocadă navală asupra Iranului, pe fondul intrării războiului împotriva Iranului în a șaptea săptămână. China este menționată explicit ca țintă principală: anterior, cumpăra peste 80% din petrolul transportat de Iran. Bessent a afirmat că, odată cu blocada, achizițiile Chinei „vor fi întrerupte”. Presiune pe bănci și pe infrastructura de transport Trezoreria SUA a trimis o scrisoare către două bănci chineze, avertizându-le că, dacă SUA pot dovedi că „există bani iranieni care circulă prin conturile lor”, sunt pregătite să aplice sancțiuni secundare. Ambasada Chinei în SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de punct de vedere, potrivit Reuters. Separat, Washingtonul a extins presiunea asupra lanțului logistic al petrolului iranian: miercuri au fost impuse sancțiuni împotriva a peste douăzeci de persoane, companii și nave, vizând infrastructura de transport. Derogarea expiră pe 19 aprilie și nu va fi prelungită Un element cu impact direct asupra pieței este decizia SUA de a nu reînnoi derogarea de 30 de zile de la sancțiunile asupra petrolului iranian transportat pe mare. Bessent a confirmat că derogarea, emisă pe 20 martie și care expiră pe 19 aprilie, nu va fi prelungită. Potrivit lui Bessent, această derogare a permis luna trecută ca aproximativ 140 de milioane de barili să ajungă pe piețele globale, într-o încercare de a reduce presiunea războiului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării globale cu energie. În plus, SUA nu au reînnoit nici derogarea privind petrolul rusesc transportat pe mare, care a expirat sâmbătă. Ce urmează Mesajul Washingtonului combină blocada maritimă, sancțiunile pe transport și amenințarea cu sancțiuni secundare asupra băncilor și cumpărătorilor, ceea ce poate descuraja tranzacțiile și finanțarea asociată petrolului iranian. Reuters mai notează că Trezoreria SUA a trimis anterior scrisori către China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman, identificând bănci care ar fi permis activități ilicite iraniene și avertizând asupra unor măsuri punitive. [...]
Europa riscă să intre rapid într-o criză de aprovizionare cu combustibil pentru aviație , cu rezerve de kerosen care ar mai acoperi „aproximativ șase săptămâni”, potrivit Adevărul , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , Fatih Birol. Miza imediată este una operațională și economică: scumpiri în lanț și, în scenariul în care blocajul persistă, anulări de zboruri în Europa. Avertismentul a fost făcut joi, 16 aprilie, într-un interviu acordat Associated Press , pe fondul tensiunilor legate de blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice strategice la nivel global. Birol descrie situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”. Efectul de propagare: de la energie la inflație și creștere economică Potrivit șefului AIE, prelungirea întreruperilor de transport ar amplifica treptat impactul asupra economiei mondiale, prin presiuni pe prețuri și prin deteriorarea perspectivelor de creștere. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume” În prima fază, efectele ar fi vizibile în scumpiri generalizate la energie. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate” Birol mai spune că impactul nu va fi uniform: unele state ar urma să fie lovite mai puternic, în special economiile dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu, menționând Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh. În plus, vulnerabilitatea cea mai mare ar fi în țările în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America Latină, înainte ca efectele să ajungă „apoi” și în economiile occidentale. Aviația europeană, expusă la întreruperi directe Pentru Europa, unul dintre cele mai sensibile puncte este alimentarea cu combustibil pentru avioane. Birol avertizează că, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, pot apărea perturbări directe în traficul aerian. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane” Riscul de reglementare: „taxa de trecere” cerută de Iran Pe lângă efectele de piață, șeful AIE critică ideea unui sistem de tip „toll booth” (taxă de trecere) pe care Iranul ar vrea să îl impună navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. În opinia sa, dacă o astfel de practică devine regulă, ar putea crea un precedent greu de controlat și extensibil și către alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială” În final, Birol pledează pentru menținerea fluxurilor energetice fără condiționări suplimentare, astfel încât transportul de petrol să se desfășoare „necondiționat, de la punctul A la punctul B”. [...]
Incendiul de la rafinăria Viva Oil din Geelong riscă să testeze reziliența aprovizionării cu combustibil în Australia , în condițiile în care unitatea furnizează 10% din combustibilul țării, potrivit news.ro . Focul a izbucnit miercuri seară, după explozii raportate la rafinăria Viva Oil din Geelong, statul Victoria, iar serviciile de urgență au intervenit la ora 23:15 (ora locală). Pompierii din Victoria au transmis că incendiul nu era stins, dar era „limitat la interiorul fabricii” și implica „combustibili lichizi și gaz”. Nu au fost raportate persoane rănite. Producătorul Viva a susținut că nu vor exista „consecințe imediate asupra livrărilor de combustibil”, însă amploarea rafinăriei face ca incidentul să fie relevant pentru piața locală, mai ales în statul Victoria. De ce contează: o unitate care acoperă o parte semnificativă din consum Conform informațiilor publicate pe site-ul Viva Energy , rafinăria a fost deschisă în 1954 și poate prelucra până la 120.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și alte produse derivate. Aceeași sursă indică faptul că rafinăria asigură „peste 50%” din combustibilul statului Victoria și „10% din combustibilul Australiei”. Context: acord recent cu guvernul australian Incendiul are loc la o săptămână după încheierea unui acord între Viva Energy și guvernul australian pentru a asigura resursele energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În acest context, orice perturbare operațională la una dintre cele două rafinării ale Australiei poate deveni un test pentru continuitatea livrărilor, chiar dacă, la acest moment, compania afirmă că nu vede efecte imediate. [...]
