Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirea petrolului cu peste 5% reaprinde riscul de costuri mai mari la energie, după ce Iranul a anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu SUA și a sugerat măsuri care ar putea afecta transportul global, potrivit Libertatea.
Cotația Brent a urcat luni seară la 95,34 dolari (aprox. 439 lei) pe baril, în creștere cu 4,63%, iar petrolul american WTI a ajuns la 92,57 dolari (aprox. 426 lei) pe baril, cu un avans de aproape 6%, conform News. Mișcarea reflectă temerile investitorilor privind o posibilă perturbare a aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu.
Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul a suspendat negocierile indirecte cu Washingtonul și analizează împreună cu aliații posibilitatea blocării complete a Strâmtorii Ormuz, relatează Reuters. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate.
Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, iar o restricție a traficului ar putea avea efecte imediate asupra prețurilor la energie.
Tensiunile s-au amplificat după schimburi recente de atacuri între Iran și SUA și după extinderea operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea fi abandonat dacă ofensiva israeliană continuă.
Analiștii din sectorul energetic avertizează că prelungirea conflictului ar putea reduce stocurile comerciale de petrol și ar alimenta noi scumpiri. Situația este agravată, potrivit materialului, de informații privind amplasarea unor mine maritime în zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a determinat companiile de transport să ceară garanții suplimentare pentru siguranța navigației.
În paralel, perspectivele economice mai slabe din China și Europa apasă asupra cererii globale de petrol. Goldman Sachs a avertizat că încetinirea consumului în marile economii poate limita creșterea prețurilor în a doua parte a anului, însă noi perturbări ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile mai sus.
Pe fondul incertitudinilor, Rusia analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili, inclusiv majorarea importurilor din Belarus și restricționarea temporară a exporturilor de benzină. Separat, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la niveluri normale după probleme tehnice la zăcământul Tengiz.
Recomandate
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de acceptarea integrală a termenilor săi de către SUA , într-un moment în care blocajul a redus drastic traficul printr-un coridor care, înainte de război, gestiona o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost transmis de Gardienii Revoluției (IRGC), care susțin că Iranul și Omanul au ajuns la rezultate „acceptabile pentru ambele părți” privind controlul apelor și împărțirea veniturilor din Strâmtoarea Hormuz . Totuși, un oficial iranian de rang înalt a declarat ulterior pentru Reuters că înțelegerea cu Omanul nu este încă finalizată, iar cele două părți lucrează în continuare la detalii. Miza economică: un coridor energetic parțial închis, prețuri mai volatile Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global. Înainte de izbucnirea războiului în februarie, prin acest punct trecea aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar de atunci „cea mai mare parte” a transportului maritim a fost oprită, ceea ce a împins prețurile energiei în sus. În paralel, Teheranul și Washingtonul au încercat să își impună controlul asupra canalului, prin blocade separate, în timp ce atacurile asupra navelor au menținut traversarea periculoasă, chiar dacă ostilitățile active dintre SUA și Iran s-au redus în ultimele săptămâni. Condiția Iranului: fără acord cu SUA, strâmtoarea rămâne închisă Purtătorul de cuvânt al IRGC, Hossein Mohebbi, a afirmat că Iranul și Omanul au negociat circa o lună și au ajuns la înțelegeri privind „cota” fiecărei țări în apele strâmtorii și partea din venituri. IRGC a acuzat SUA că ar încerca să obstrucționeze negocierile, ceea ce ar fi întârziat acordul. „Dacă Statele Unite încetează să obstrucționeze și se întorc la acord, putem deschide Strâmtoarea Hormuz în cadrul acordului atins... Dacă Statele Unite nu acceptă condițiile noastre, Strâmtoarea Hormuz nu va fi deschisă în nicio circumstanță.” Presiune suplimentară pe transport: „lista neagră” de nave Iranul a anunțat duminică o „listă neagră” cu 45 de nave, într-o mișcare descrisă ca menită să oprească transferurile navă-la-navă folosite de producători din Golf pentru a evita blocada iraniană. Potrivit unor surse citate, unele companii ar urma să nu mai folosească vasele incluse pe listă. De cealaltă parte, SUA au amenințat la începutul săptămânii că vor pedepsi țările care continuă să facă afaceri cu Iranul, dar au precizat că nu vor aplica imediat penalități. Iranul a denunțat efortul american de izolare economică drept un act de „fărădelege grosolană” și a spus că se așteaptă ca multe state să nu se alăture campaniei de presiune. În acest context, prețul petrolului a scăzut pentru a treia zi consecutiv, cu peste 2 dolari pe baril, până la un minim al ultimelor două săptămâni, pe fondul semnalelor privind reluarea eforturilor de mediere pentru încheierea războiului început pe 28 februarie, odată cu lovituri americane și israeliene asupra Iranului. [...]
Iranul a deschis pentru unele petroliere irakiene ruta prin Strâmtoarea Ormuz , o decizie cu potențial de impact asupra fluxurilor de export de țiței din regiune, într-un punct-cheie pentru transportul maritim global de energie, potrivit G4Media , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de Al Jazeera. Permisiunea a fost acordată în contextul unei vizite în Irak a președintelui parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf . Conform relatării, solicitarea a venit din partea omologului său irakian, Haibat al-Halbousi, care i-a cerut aprobarea „pentru a proteja interesele economice” ale Irakului. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în acest moment sunt limitate. Raportul citat nu precizează: câte petroliere irakiene ar urma să fie lăsate să treacă; când ar intra în vigoare permisiunea; dacă există un interval de timp sau un cadru formal pentru această măsură. În lipsa acestor detalii, amploarea efectului asupra exporturilor irakiene și asupra rutelor de transport rămâne deocamdată incertă. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
Scăderea traficului prin Strâmtoarea Ormuz menține presiunea pe prețurile combustibililor , iar administrația Trump își mută accentul către rute terestre și conducte care să ocolească punctul-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Donald Trump a spus că în Orientul Mijlociu „sunt create o mulțime de alternative” la Strâmtoarea Ormuz și a invocat proiecte de conducte care ar permite transportul petrolului fără tranzit prin strâmtoare, inclusiv o rută terestră prin Siria, despre care susține că este deja folosită de camioane care transportă țiței. Declarațiile au fost relatate de Fox News . De ce contează: Ormuz rămâne blocajul operațional, iar costurile se văd în economie Deși Washingtonul încearcă de luni de zile să restabilească navigația, traficul petrolier prin Ormuz este mult sub nivelul de dinaintea războiului. La finalul lunii august, prin strâmtoare treceau aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, față de peste 20 de milioane înaintea conflictului. SUA au escortat aproape 1.500 de nave prin Ormuz, începând din luna mai. În paralel, Iranul și Omanul au propus un coridor temporar de navigație și operațiuni comune de deminare, iar negocierile pentru o soluție permanentă continuă. Alternativele invocate: conducte existente și extinderi discutate Ideea ocolirii Ormuz nu este nouă, iar în regiune există deja infrastructură care reduce dependența de strâmtoare: Arabia Saudită are o conductă care transportă petrol din estul țării către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând Ormuz; Emiratele Arabe Unite au dezvoltat o conductă către Fujairah, port situat în afara strâmtorii; în ultimele luni au fost discutate proiecte de extindere a rețelelor terestre de transport al petrolului și gazelor către Marea Roșie, Mediterana și Marea Arabiei. Efectul imediat: motorina s-a scumpit puternic în SUA Războiul se reflectă tot mai vizibil în economia americană, pe fondul scumpirii petrolului și al perturbării fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, în special prin reducerea traficului prin Ormuz. Prețul mediu al motorinei în SUA a ajuns la un record de 5,85 dolari pe galon (3,79 litri), adică aproximativ 1,54 dolari pe litru, față de circa 3,76 dolari pe galon la final de februarie, înainte de începerea războiului — o creștere de aproape 56%. Costurile mai mari se transmit către transportatori, fermieri și rețelele de distribuție, iar unele companii au introdus deja suprataxe de combustibil. În lanț, pot fi afectate prețurile la produse perisabile (fructe, legume, carne), care depind atât de transportul rutier, cât și de utilaje agricole alimentate cu motorină. Economiștii citați avertizează că presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra consumatorilor ar putea crește dacă prețurile combustibililor rămân ridicate. [...]
Europa riscă o iarnă cu gaze mai scumpe , după ce depozitele UE au ajuns la cel mai redus nivel pentru final de august din ultimii 13 ani, iar piața începe să prețuiască un scenariu de aprovizionare mai strânsă, potrivit Antena 3 . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media obișnuită de 80% pentru această perioadă. În ritmul actual de alimentare, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar. De ce contează: riscul de volatilitate și facturi mai mari Nivelurile mai mici din depozite cresc probabilitatea unor mișcări bruște de preț în lunile reci, mai ales dacă apar episoade de frig sau perioade cu vânt slab, care pot ridica cererea de gaze (inclusiv pentru producția de energie), avertizează Molnar. În paralel, traderii se așteaptă la prețuri mai mari chiar și fără o penurie efectivă, pe fondul competiției pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) între Europa și Asia, pe măsură ce temperaturile scad. Factorul geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și exporturile din Golf Cauza principală indicată este războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a blocat exporturile de petrol și gaze din Golf. Analiștii avertizează că, fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețul de referință al gazelor ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), iar facturile vor continua să crească, notează The Guardian, citat de Antena 3. Bjarne Schieldrop, analist-șef pe mărfuri la grupul bancar nordic SEB, spune că prețurile au rămas „relativ calme” în această vară, pe speranța redeschiderii strâmtorii, dar că „nimeni nu se așteaptă să se întâmple asta prea curând”. În acest context, el descrie intrarea pieței într-o „panică de iarnă”. Unde sunt cele mai mari vulnerabilități în UE Îngrijorările sunt mai puternice în vestul Europei, unde depozitele sunt mai goale decât în țări precum Italia sau Polonia, care și-au trecut rezervele peste 80%. Datele citate din Gas Infrastructure Europe indică niveluri semnificativ mai mici în: Germania: aproximativ jumătate (cea mai mare capacitate de stocare din Europa); Belgia: 51%; Țările de Jos: 45%. Prețurile deja au urcat: peste 68 euro/MWh, maximul ultimilor trei ani Prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 68 euro/MWh în ultimele săptămâni, un maxim al ultimilor trei ani și de peste două ori nivelul de la începutul anului, potrivit materialului. Goldman Sachs estimează că, fără revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu, prețul ar trebui „cel mai probabil” să treacă de 100 euro/MWh pentru a atrage suficiente livrări care să acopere cererea de iarnă. Context: de ce rezervele s-au subțiat mai repede Pe lângă șocul de ofertă din Orientul Mijlociu, articolul indică doi factori care au accelerat consumul: un final rece al iernii trecute; o producție de energie pe bază de gaze mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură din această vară. În mod normal, depozitele se umplu vara, când cererea și prețurile sunt mai mici. Ce urmează: presiune pe piață, chiar fără „penurie” Materialul nu indică o penurie efectivă ca scenariu de bază, însă semnalul pentru companii și consumatori este de risc crescut de scumpiri și volatilitate în iarnă, în funcție de ritmul de umplere a depozitelor, evoluția conflictului și disponibilitatea livrărilor de GNL către Europa. [...]
Saudi Aramco își schimbă logistica exporturilor pentru Asia ca să reducă riscurile din Strâmtoarea Ormuz , inclusiv prin încărcări în afara strâmtorii și transferuri de la navă la navă, potrivit HotNews . Miza este menținerea fluxurilor către China, în contextul riscurilor generate de războiul dintre SUA și Iran. Compania saudită a început să ofere cantități suplimentare de petrol pentru încărcare în afara Strâmtorii Ormuz în luna septembrie. În paralel, datele de transport maritim indică faptul că unele încărcături ar fi fost transportate prin strâmtoare cu petroliere care își opresc sistemele de localizare, pentru a diminua riscul de a fi identificate și atacate. Transferuri „navă la navă” în afara Ormuz Aramco a demarat, pentru a doua săptămână consecutiv, vânzări către cumpărători asiatici pentru sortimentele Arab Medium și Arab Heavy, folosind transferuri de la navă la navă (ship-to-ship, STS) în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) sau al portului Sohar (Oman) — ambele în afara Strâmtorii Ormuz. Procedura permite ca petrolul transportat prin zona cu risc să fie mutat pe alte petroliere, care își continuă apoi drumul către clienții asiatici, reducând expunerea navelor care ar traversa integral zona considerată periculoasă. Livrări către China: 4 milioane de barili și destinația Sinopec Potrivit Reuters (citat de news.ro), Aramco a vândut deja în această lună cel puțin 4 milioane de barili de petrol către China. Datele Vortexa și Kpler arată că două superpetroliere, cu aproximativ 4 milioane de barili în total, se îndreaptă către China după transferuri realizate în largul portului Sohar. Singapore Prosperity și-a transferat încărcătura în jurul datei de 22 august către superpetrolierul Xin Hui Yang, programat să ajungă în portul Ningbo (estul Chinei) pe 15 septembrie. Algeria Prosperity și-a transferat marți încărcătura către Xin Han Yang, care ar urma să ajungă în portul Zhanjiang (sudul Chinei) pe 12 septembrie. Ambele transporturi sunt destinate Sinopec, cel mai mare rafinator de petrol din lume, conform datelor Vortexa. Compania chineză nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce contează: Ormuz rămâne un punct critic pentru energia globală Înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, la 28 februarie, Strâmtoarea Ormuz era una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, pe unde trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel mondial. În acest context, ajustările de rută și de proceduri arată cum Aramco încearcă să își protejeze exporturile, iar China să își securizeze aprovizionarea din Golf, chiar și atunci când transportul prin Ormuz devine mai dificil și mai riscant. [...]
