Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit The New York Times, după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică.
Declarațiile lui Trump, făcute marți, sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere.
Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol.
Impactul asupra piețelor a fost imediat:
Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor.
Recomandate
Tensiunile geopolitice împing din nou în sus cotațiile petrolului , iar scenariul unor prețuri de până la 3 euro/litru la motorină și 2,90 euro/litru la benzină revine în discuție, pe fondul riscurilor de aprovizionare, potrivit agrarheute . După un început de săptămână volatil, prețul petrolului Brent a urcat marți la peste 107 dolari pe baril (aprox. 482 lei), în condițiile în care investitorii evaluează „marea incertitudine” legată de situația aprovizionării la nivel global. Ce alimentează riscul de scumpire În centrul presiunilor se află, conform publicației, o combinație de blocaje și escaladări în zone-cheie pentru transportul energiei: conducta saudită Est–Vest , alternativă la Strâmtoarea Hormuz , rămâne închisă după atacuri cu drone, fără un termen clar pentru reluarea operațiunilor; o întâlnire diplomatică între Iran și statele arabe din Golf, programată pentru a discuta situația din Strâmtoarea Hormuz, a fost amânată în ultimul moment; Iranul a susținut că un supertanc ar fi explodat după ce a lovit mine în timp ce încerca să intre într-o zonă restricționată din Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că nu va discuta cu SUA până când nu îi sunt îndeplinite cererile. Efectul în piață: carburanții rămân sub presiune Pe acest fundal, contractele futures pe benzină din SUA au rămas aproape de un maxim al ultimelor șapte săptămâni, investitorii încercând să cuantifice amploarea întreruperilor de aprovizionare. O frână temporară pentru o nouă accelerare a prețurilor a venit dintr-o declarație a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice — afirmație contrazisă în material de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească atacurile doar dacă și Rusia face același lucru. Un semnal de avertizare pentru 2026 În paralel, publicația notează că piețele de prognoză indică o probabilitate ridicată ca prețul mediu al benzinei în SUA în 2026 să depășească recordul de 4,60 dolari/galon (aprox. 1,22 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), după ce, potrivit AAA, la 14 septembrie ajunsese deja la 4,32 dolari/galon (aprox. 1,14 dolari/litru, adică aproximativ 5,2 lei/litru). Pentru consumatori și companii, mesajul principal este că riscurile de aprovizionare și incertitudinea geopolitică pot menține presiunea pe prețurile carburanților, iar episoadele de scumpire rapidă rămân plauzibile cât timp rutele și infrastructura energetică din regiuni-cheie sunt vulnerabile. [...]
O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea împinge rapid în sus prețurile din Europa , într-o piață care depinde tot mai mult de importurile americane, potrivit Ziarul Financiar . Reacția inițială a pieței a fost abruptă, chiar dacă traderii au devenit ulterior mai sceptici că măsura va fi pusă efectiv în aplicare. Miercuri dimineață, contractele futures pentru motorină – reper pentru piața europeană – au urcat cu până la 7% la Londra, până la 1.528 dolari pe tonă (aprox. 7.070 lei), echivalentul a peste 200 dolari pe baril (aprox. 925 lei), în timp ce prețul petrolului brut a rămas aproape neschimbat. Ulterior, cotația a coborât la 1.465 dolari pe tonă (aprox. 6.780 lei), pe fondul îndoielilor privind probabilitatea unei interdicții, în condițiile opoziției industriei energetice americane, notează Financial Times , citat de ZF. De ce contează pentru Europa: dependența de fluxurile din SUA Declarația președintelui american Donald Trump – „să nu mai trimitem motorina” – a venit după săptămâni de presiuni politice în SUA pentru limitarea exporturilor de combustibili, pe fondul scumpirii motorinei pe piața internă americană la un nivel record de 6,54 dolari pe galon (aprox. 7,3 lei/litru). În ultimul an, rafinăriile americane au funcționat la capacitate ridicată și au livrat volume mari către America Latină și Europa, obținând venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pentru Europa, miza este directă: în august, continentul a importat 506.000 de barili de motorină pe zi din SUA, potrivit companiei de date Kpler. Efectul economic așteptat: presiune mai mică în SUA, scumpiri în restul lumii Dacă exporturile ar fi oprite, impactul ar fi asimetric: ar putea reduce presiunea asupra prețurilor din SUA, dar ar duce la o creștere puternică a prețurilor motorinei în restul lumii, inclusiv în Europa, arată analiza citată. În acest moment, rămâne neclar dacă administrația americană va merge până la capăt cu o interdicție, iar volatilitatea din piață sugerează că investitorii și traderii tratează scenariul ca pe un risc major, dar încă incert. [...]
Închiderea temporară a conductei saudite Est–Vest, care a transportat recent 4–5 milioane de barili de țiței pe zi, adaugă presiune pe o piață deja tensionată de blocajele din rutele-cheie din Orientul Mijlociu , după un atac cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în contextul războiului dintre SUA și Iran și al perturbărilor majore din Strâmtoarea Ormuz , iar autoritățile de la Riad și Bagdad susțin că dronele ar fi pornit din Irak. Conducta Est–Vest, cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Peninsula Arabică și permite exporturile către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Ce înseamnă oprirea conductei pentru fluxurile de petrol Ministerul saudit al Energiei a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor prin conducta Est–Vest „ca măsură de precauție”, după ce atacurile au vizat joi dimineață infrastructura petrolieră din regiunile Riad și Medina. În ultimele luni, prin această infrastructură au fost transportate între 4 și 5 milioane de barili de țiței pe zi, echivalentul a aproximativ 4–5% din oferta globală de petrol, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Suspendarea transportului este relevantă tocmai pentru că această conductă a devenit o alternativă critică în condițiile în care traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus la niveluri foarte scăzute. Ce se știe despre atac și cine este indicat de autorități Imagini din satelit au indicat un nor de fum negru în apropierea conductei, la sud de Medina. Autoritățile saudite au transmis că atacul s-a soldat cu câteva persoane rănite, iar pagubele sunt în evaluare. Deocamdată, nu este clar cine a lansat efectiv atacul. Arabia Saudită și Irakul au afirmat însă că dronele au pornit de pe teritoriul irakian, într-un context considerat sensibil, deoarece în Irak operează grupări armate susținute de Iran. Guvernul de la Bagdad a condamnat atacul și a declanșat o operațiune pentru identificarea celor responsabili. Context regional: rute afectate și reacții politice Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrările de țiței saudit au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele peste trei decenii, reducere legată și de atacurile asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb, atribuite unor grupări afiliate rebelilor Houthi, potrivit materialului. În acest context, prețul petrolului a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril. Pe plan politic și de securitate, Arabia Saudită a cerut Statelor Unite sprijin militar împotriva grupării Houthi, însă nu a anunțat, deocamdată, o ripostă militară directă la atacul asupra conductei. Ministerul saudit de Externe a precizat că Riadul a decis să nu răspundă militar la cererea premierului irakian, dar și-a rezervat dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale. Irakul a reacționat inclusiv prin demiterea unui comandant militar care coordonase operațiuni în provincia Maysan și prin închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Shalamcheh cu Iranul, ca măsură de precauție, în timp ce operațiunea de identificare a responsabililor continuă. [...]
Scăderea traficului prin Strâmtoarea Ormuz menține presiunea pe prețurile combustibililor , iar administrația Trump își mută accentul către rute terestre și conducte care să ocolească punctul-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Donald Trump a spus că în Orientul Mijlociu „sunt create o mulțime de alternative” la Strâmtoarea Ormuz și a invocat proiecte de conducte care ar permite transportul petrolului fără tranzit prin strâmtoare, inclusiv o rută terestră prin Siria, despre care susține că este deja folosită de camioane care transportă țiței. Declarațiile au fost relatate de Fox News . De ce contează: Ormuz rămâne blocajul operațional, iar costurile se văd în economie Deși Washingtonul încearcă de luni de zile să restabilească navigația, traficul petrolier prin Ormuz este mult sub nivelul de dinaintea războiului. La finalul lunii august, prin strâmtoare treceau aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, față de peste 20 de milioane înaintea conflictului. SUA au escortat aproape 1.500 de nave prin Ormuz, începând din luna mai. În paralel, Iranul și Omanul au propus un coridor temporar de navigație și operațiuni comune de deminare, iar negocierile pentru o soluție permanentă continuă. Alternativele invocate: conducte existente și extinderi discutate Ideea ocolirii Ormuz nu este nouă, iar în regiune există deja infrastructură care reduce dependența de strâmtoare: Arabia Saudită are o conductă care transportă petrol din estul țării către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând Ormuz; Emiratele Arabe Unite au dezvoltat o conductă către Fujairah, port situat în afara strâmtorii; în ultimele luni au fost discutate proiecte de extindere a rețelelor terestre de transport al petrolului și gazelor către Marea Roșie, Mediterana și Marea Arabiei. Efectul imediat: motorina s-a scumpit puternic în SUA Războiul se reflectă tot mai vizibil în economia americană, pe fondul scumpirii petrolului și al perturbării fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, în special prin reducerea traficului prin Ormuz. Prețul mediu al motorinei în SUA a ajuns la un record de 5,85 dolari pe galon (3,79 litri), adică aproximativ 1,54 dolari pe litru, față de circa 3,76 dolari pe galon la final de februarie, înainte de începerea războiului — o creștere de aproape 56%. Costurile mai mari se transmit către transportatori, fermieri și rețelele de distribuție, iar unele companii au introdus deja suprataxe de combustibil. În lanț, pot fi afectate prețurile la produse perisabile (fructe, legume, carne), care depind atât de transportul rutier, cât și de utilaje agricole alimentate cu motorină. Economiștii citați avertizează că presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra consumatorilor ar putea crește dacă prețurile combustibililor rămân ridicate. [...]
Motorina a trecut de 11 lei/l, iar benzina a depășit 10 lei/l în toate rețelele, ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe inflație , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor limite legale care restrâng spațiul de intervenție al statului, potrivit Profit . În stațiile OMV, motorina a urcat la 11,05 lei/l, iar în rețeaua Petrom a ajuns la 10,99 lei/l. Publicația notează că este „foarte probabil” ca și concurența (Rompetrol, MOL sau Lukoil), care vindea încă diesel-ul cu 1–3 bani sub 11 lei/l, să facă o mișcare similară în următoarele ore. Benzina a trecut de 10 lei/l și la ultimul „holdout” Pe segmentul benzinei, Petrom era ultima rețea care mai vindea sub 10 lei/l (9,99 lei/l), după ce Rompetrol, MOL și Lukoil urcaseră la 10,05 lei/l, nivel atins încă de miercuri în stațiile premium OMV. După majorarea de vineri, benzina a ajuns la 10,07 lei/l la Petrom și la 10,13 lei/l în stațiile OMV, ceea ce înseamnă că pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate rețelele mari. Context: concurență regională pe motorină și șocuri pe aprovizionare Profit leagă scumpirile de „situația tensionată” de pe piața carburanților, în special la motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”. În acest context, România a importat în august, pentru prima dată în istorie, motorină din Albania și Tunisia , potrivit datelor citate de publicație. Separat, Bloomberg News a relatat (citat de Profit) că Aramco și-a informat cel puțin doi clienți europeni din rafinare că nu vor primi țiței luna viitoare, după un atac asupra unei conducte-cheie din Arabia Saudită care face legătura cu Marea Roșie. De ce contează: statul are marjă limitată la acciză În paralel cu scumpirile, cadrul legal limitează intervenția prin acciză: Ministerul de Finanțe nu poate reduce acciza la motorină cu mai mult de 25%, ci doar poate prelungi cu două săptămâni aplicarea acestei reduceri, chiar dacă evoluția cotațiilor internaționale este nefavorabilă. Analiza pentru perioada 16–30 decembrie indică: variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM): +51,19% ; variație a prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM): +27,47% . Pentru comparație, în analiza pentru 1–15 septembrie, variațiile erau +45,65% (VPM) și +25,45% (VM). Cu toate acestea, reducerea accizei rămâne la 25%, prag stabilit de legislatori. [...]
România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE , un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi . Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania. Ținta de 90% și obligațiile europene Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat. Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți. De ce contează: prețul gazelor influențează și energia electrică Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august. Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate. Ce spune Ministerul despre facturi: electricitate și gaze Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori. În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața. [...]
