Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE, un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax, care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania.
Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat.
Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți.
Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august.
Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate.
Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori.
În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața.
Recomandate
Oprirea importurilor de gaze pentru consumul intern pune presiune pe stocare și pe echilibrul de sistem , într-un moment în care România intră în toamnă cu depozitele încă neplinite complet. Potrivit Economedia , fluxul de gaze de import pentru și via România „s-a oprit de tot”, cu excepția unor cantități mici tranzitate către Republica Moldova. Din datele operatorului Sistemului Național de Transport, Transgaz , în ziua menționată în analiză se mai vede un singur flux: 2 milioane metri cubi intră din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu, iar 2,4 milioane metri cubi ies din țară pe la Iași/Ungheni. Directorul Transgaz, Ion Sterian, spune că gazul care intră prin Bulgaria nu este destinat consumului intern, ci tranzitului către Republica Moldova, la care se adaugă „un mic export direct” din România către aceasta. De ce s-a oprit fluxul: lucrări pe ruta principală prin Bulgaria Cauza indicată este oprirea aproape completă a rutei principale de aprovizionare prin Bulgaria, aflată în lucrări de mărire a capacității. Sterian afirmă că bulgarii fac intervenții la conducta care transportă gazele „în amonte”, pentru creșterea capacității de la 5 la 10 miliarde metri cubi anual, iar situația ar urma să dureze „toată această săptămână”. Efect operațional imediat: tranzitul către Ungaria a ajuns la zero Pe lângă lipsa gazelor destinate pieței interne, a dispărut complet și tranzitul către Ungaria: 7,7 milioane metri cubi pe zi treceau anterior prin România, iar acum acest tranzit este zero, conform datelor citate. Publicația notează că ruta românească este una dintre cele două prin care Ungaria se aprovizionează cu gaze rusești și turcești, cealaltă fiind prin Serbia. Stocarea încetinește, deși depozitele sunt deja la 80% În lipsa intrărilor pentru piața internă, a scăzut și ritmul de injectare în depozite: România mai injectează „doar puțin peste 5 milioane” metri cubi, față de 12–13 milioane metri cubi săptămâna trecută. Depozitele sunt la 80% din capacitate, cu cinci săptămâni înainte de startul oficial al sezonului rece, peste media UE indicată în text (70%). În context european, Economedia amintește că, după ce Comisia Europeană a renunțat pentru acest an la directiva privind umplerea depozitelor la cel puțin 90%, statele au mers pe strategii diferite: Polonia ar fi ajuns deja la 100%, în timp ce Germania este menționată la 56% grad de umplere. [...]
Europa riscă o iarnă cu gaze mai scumpe , după ce depozitele UE au ajuns la cel mai redus nivel pentru final de august din ultimii 13 ani, iar piața începe să prețuiască un scenariu de aprovizionare mai strânsă, potrivit Antena 3 . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media obișnuită de 80% pentru această perioadă. În ritmul actual de alimentare, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar. De ce contează: riscul de volatilitate și facturi mai mari Nivelurile mai mici din depozite cresc probabilitatea unor mișcări bruște de preț în lunile reci, mai ales dacă apar episoade de frig sau perioade cu vânt slab, care pot ridica cererea de gaze (inclusiv pentru producția de energie), avertizează Molnar. În paralel, traderii se așteaptă la prețuri mai mari chiar și fără o penurie efectivă, pe fondul competiției pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) între Europa și Asia, pe măsură ce temperaturile scad. Factorul geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și exporturile din Golf Cauza principală indicată este războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a blocat exporturile de petrol și gaze din Golf. Analiștii avertizează că, fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețul de referință al gazelor ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), iar facturile vor continua să crească, notează The Guardian, citat de Antena 3. Bjarne Schieldrop, analist-șef pe mărfuri la grupul bancar nordic SEB, spune că prețurile au rămas „relativ calme” în această vară, pe speranța redeschiderii strâmtorii, dar că „nimeni nu se așteaptă să se întâmple asta prea curând”. În acest context, el descrie intrarea pieței într-o „panică de iarnă”. Unde sunt cele mai mari vulnerabilități în UE Îngrijorările sunt mai puternice în vestul Europei, unde depozitele sunt mai goale decât în țări precum Italia sau Polonia, care și-au trecut rezervele peste 80%. Datele citate din Gas Infrastructure Europe indică niveluri semnificativ mai mici în: Germania: aproximativ jumătate (cea mai mare capacitate de stocare din Europa); Belgia: 51%; Țările de Jos: 45%. Prețurile deja au urcat: peste 68 euro/MWh, maximul ultimilor trei ani Prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 68 euro/MWh în ultimele săptămâni, un maxim al ultimilor trei ani și de peste două ori nivelul de la începutul anului, potrivit materialului. Goldman Sachs estimează că, fără revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu, prețul ar trebui „cel mai probabil” să treacă de 100 euro/MWh pentru a atrage suficiente livrări care să acopere cererea de iarnă. Context: de ce rezervele s-au subțiat mai repede Pe lângă șocul de ofertă din Orientul Mijlociu, articolul indică doi factori care au accelerat consumul: un final rece al iernii trecute; o producție de energie pe bază de gaze mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură din această vară. În mod normal, depozitele se umplu vara, când cererea și prețurile sunt mai mici. Ce urmează: presiune pe piață, chiar fără „penurie” Materialul nu indică o penurie efectivă ca scenariu de bază, însă semnalul pentru companii și consumatori este de risc crescut de scumpiri și volatilitate în iarnă, în funcție de ritmul de umplere a depozitelor, evoluția conflictului și disponibilitatea livrărilor de GNL către Europa. [...]
Conducta Tuzla–Podișor este pregătită să preia gazele din Neptun Deep , iar acest lucru reduce riscul unui blocaj de infrastructură în momentul în care producția offshore va începe să intre în Sistemul Național de Transport (SNT), potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ion Sterian , directorul general al Transgaz, după o vizită de lucru la punctele-cheie de intrare a gazelor din proiectul Neptun Deep. Gazoductul Tuzla–Podișor, cu o lungime de 308,3 kilometri, este o investiție de aproximativ 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei). Conducerea Transgaz îl descrie drept cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de companie după BRUA și Onești–Ungheni–Chișinău. „Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.” Ion Sterian a mai spus, într-un interviu recent pentru Mediafax, că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor. Cum intră gazele în sistem: punctele vizitate În cadrul vizitei de lucru, șeful Transgaz a mers la: Stația de Robinete nr. 2 (SR2) a Transgaz, descrisă ca punct de plecare al gazoductului Tuzla–Podișor și punct de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă; Stația de Măsurare Gaze (SMGN) de la Tuzla a OMV Petrom, indicată ca punct de intrare a gazelor din Neptun Deep, care apoi ajung în SR2 și, mai departe, în conducta Tuzla–Podișor și în SNT. Context: ce înseamnă Neptun Deep Neptun Deep este proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Proiectul ar urma să intre în producție anul viitor și are o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Transgaz a publicat și parametri tehnici ai stației de măsurare a OMV Petrom de la Tuzla, între care debite nominale și maxime, limite minime de oprire și presiuni de intrare/ieșire (exprimate în milioane Smc/zi și bari). [...]
MOL intră în faza de repornire a unei capacități-cheie de rafinare , după ce a încheiat lucrările de construcție la unitatea AV3 a Rafinăriei Dunărea din Százhalombatta, avariată într-un incendiu în octombrie 2025, potrivit Economedia . Compania spune că, după îndepărtarea echipamentelor de șantier, urmează repornirea treptată a producției, iar după punerea în funcțiune și testare rafinăria ar trebui să revină la capacitate maximă, cu efect asupra siguranței aprovizionării cu combustibili în Ungaria și în regiune. Bugetul alocat reparațiilor a fost de 18 miliarde de forinți (aprox. 229 milioane lei), conform informațiilor din articol. Ce s-a reparat la AV3 și de ce contează operațional Incendiul din toamna trecută a produs „daune semnificative” unității AV3 de distilare a țițeiului. În ultimul an, MOL a derulat o restaurare pe mai multe paliere, care a inclus: demolarea și reconstrucția structurii din beton armat afectate; refacerea echipamentelor avariate, a sistemelor de control și a instalațiilor electrice; instalarea a 27 de pompe noi de mare capacitate; înlocuirea a opt kilometri de conducte; montarea a 100 de kilometri de cabluri electrice. MOL precizează că lucrările au fost finalizate conform calendarului preliminar, iar următorul pas este pregătirea repornirii în condiții de siguranță. Ce urmează: teste, spălări și reluarea etapizată a producției în octombrie În perioada următoare, compania indică o succesiune de operațiuni înainte de reintroducerea țițeiului în instalație: spălarea sistemelor, teste de presiune, teste funcționale ale echipamentelor de control al procesului și de siguranță, conectarea surselor auxiliare de alimentare cu energie și coordonarea operării AV3 cu instalațiile asociate din rafinărie. Fiecare etapă va fi însoțită de inspecții și teste de siguranță operațională. Repornirea este descrisă ca un proces gradual, iar producția ar urma să fie reluată etapizat în luna octombrie. „Cel mai important lucru pentru MOL în acest moment este ca instalația să revină în exploatare în condiții de siguranță și la capacitate maximă.” Într-o declarație citată, Krisztián Pulay , vicepreședinte senior pentru Producție și Dezvoltare Downstream în cadrul Grupului MOL, leagă reactivarea AV3 de presiunile asupra aprovizionării regionale, menționând efectele „războiului din Iran” și ale crizei energetice globale asupra competiției pentru surse alternative. Informații similare au fost publicate și de Economica . [...]
O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea împinge rapid în sus prețurile din Europa , într-o piață care depinde tot mai mult de importurile americane, potrivit Ziarul Financiar . Reacția inițială a pieței a fost abruptă, chiar dacă traderii au devenit ulterior mai sceptici că măsura va fi pusă efectiv în aplicare. Miercuri dimineață, contractele futures pentru motorină – reper pentru piața europeană – au urcat cu până la 7% la Londra, până la 1.528 dolari pe tonă (aprox. 7.070 lei), echivalentul a peste 200 dolari pe baril (aprox. 925 lei), în timp ce prețul petrolului brut a rămas aproape neschimbat. Ulterior, cotația a coborât la 1.465 dolari pe tonă (aprox. 6.780 lei), pe fondul îndoielilor privind probabilitatea unei interdicții, în condițiile opoziției industriei energetice americane, notează Financial Times , citat de ZF. De ce contează pentru Europa: dependența de fluxurile din SUA Declarația președintelui american Donald Trump – „să nu mai trimitem motorina” – a venit după săptămâni de presiuni politice în SUA pentru limitarea exporturilor de combustibili, pe fondul scumpirii motorinei pe piața internă americană la un nivel record de 6,54 dolari pe galon (aprox. 7,3 lei/litru). În ultimul an, rafinăriile americane au funcționat la capacitate ridicată și au livrat volume mari către America Latină și Europa, obținând venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pentru Europa, miza este directă: în august, continentul a importat 506.000 de barili de motorină pe zi din SUA, potrivit companiei de date Kpler. Efectul economic așteptat: presiune mai mică în SUA, scumpiri în restul lumii Dacă exporturile ar fi oprite, impactul ar fi asimetric: ar putea reduce presiunea asupra prețurilor din SUA, dar ar duce la o creștere puternică a prețurilor motorinei în restul lumii, inclusiv în Europa, arată analiza citată. În acest moment, rămâne neclar dacă administrația americană va merge până la capăt cu o interdicție, iar volatilitatea din piață sugerează că investitorii și traderii tratează scenariul ca pe un risc major, dar încă incert. [...]
România mizează pe gazul din Marea Neagră ca element de securitate energetică regională , iar președintele Nicușor Dan a spus că „anul viitor” începe exploatarea a „100 miliarde mc” de gaz natural, potrivit News , într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU . În intervenția sa, șeful statului a legat dezvoltarea rezervelor de gaze naturale și a „mineralelor critice” de obiectivul de reducere a dependenței de „surse de energie impredictibile” și de securizarea lanțurilor de aprovizionare, prezentând România drept un contributor la „reziliența Europei”. Ce a spus președintele despre exploatarea gazelor Nicușor Dan a indicat explicit calendarul și volumul menționat pentru proiectul din Marea Neagră: „Dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice şi alte resurse strategice, esenţiale pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru reducerea dependenţei de surse de energie impredictibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 miliarde mc gaz natural în Marea Neagră.” Materialul nu oferă detalii despre perimetre, operatori, investiții sau etape de implementare, astfel că impactul concret în piață (producție anuală, fluxuri comerciale, efect în prețuri) nu poate fi evaluat din informațiile publicate. Contextul economic invocat: investiții, industrie și poziționare regională În același discurs, președintele a susținut că transformarea României din ultimele decenii a făcut din țară „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială” și a afirmat că România s-a aliniat standardelor OCDE, menționând prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii. Separat, Nicușor Dan a descris România ca „hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”, datorită poziționării la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, și a transmis mesajul că România este „deschisă afacerilor și inovației”. [...]
