Știri
Tag: scadere pret petrol

Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]

Liderii G7 au legat acordul SUA–Iran de securitatea energetică , anunțând că vor accelera diversificarea rutelor de aprovizionare pentru a reduce dependența globală de Strâmtoarea Ormuz , în contextul în care un armistițiu ar urma să permită redeschiderea acestei rute-cheie pentru petrol și gaze, potrivit Reuters . Reuniți la Evian-les-Bains , în Franța, liderii celor șapte economii avansate au salutat acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, care ar urma să fie prezentat oficial vineri. În declarația comună, G7 a spus că este pregătit să contribuie la implementarea înțelegerii, inclusiv printr-o coaliție condusă de Marea Britanie și Franța, menită să sprijine securizarea transportului maritim după redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Acordul dintre Washington și Teheran, descris ca un „memorandum de înțelegere” (un document-cadru care stabilește principii și pași de urmat, fără a fi neapărat un tratat final), prelungește cu 60 de zile armistițiul anunțat în aprilie, pentru a permite negocieri privind un armistițiu permanent. Liderii G7 au cerut ca negocierile să abordeze „amenințările” pe care le atribuie Iranului și să garanteze că Teheranul „nu va obține niciodată o armă nucleară”. Efectul imediat pe piețele de energie: petrolul coboară, Ormuz revine în prim-plan Reuters notează că prețurile petrolului au scăzut din nou miercuri, pe fondul perspectivei redeschiderii Strâmtorii Ormuz, iar contractele futures pentru Brent au coborât sub 80 de dolari (aprox. 368 lei) pe baril, la cel mai redus nivel de la începutul conflictului SUA–Iran. Un oficial american de rang înalt a declarat că SUA vor renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian în baza acordului, ceea ce ar deschide perspectiva unor „milioane” de barili suplimentari pe piață. În același timp, oficiali din industrie citați de Reuters avertizează că revenirea completă a producției de petrol și gaze din Orientul Mijlociu ar putea dura luni. În acest context, G7 a anunțat că vrea să reducă vulnerabilitatea globală față de Ormuz și să își crească stocurile de energie. Presiune pentru încetarea focului în Liban, cu implicații pentru stabilitatea regională Pe lângă componenta energetică, liderii G7 au cerut o „încetare a focului imediată și robustă” în Liban și dezarmarea Hezbollah. Situația rămâne însă complicată: Israelul ocupă încă o parte din sudul Libanului, iar Iranul condiționează un acord permanent de retragerea israeliană, în timp ce Israelul spune că nu se va retrage și își rezervă dreptul de a folosi forța militară. Un purtător de cuvânt al Hezbollah a declarat pentru Reuters că gruparea crede că Iranul nu va accepta un armistițiu permanent dacă ocupația israeliană nu se încheie. Ce urmează: 60 de zile de negocieri și condiționalități economice În următoarele 60 de zile, negocierile ar urma să revină asupra unor dosare sensibile, inclusiv viitorul programului nuclear iranian. Reuters mai relatează că memorandumul include un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, condiționat de respectarea altor termeni de către Iran. Pentru economii și companii, miza imediată rămâne dublă: dacă redeschiderea Ormuz se materializează, presiunea pe prețurile energiei poate continua, dar calendarul revenirii ofertei și riscurile geopolitice din Liban pot menține volatilitatea ridicată. [...]