Știri
Știri din categoria Externe

SUA cer un armistițiu de o lună pentru negocieri cu Iranul, potrivit Digi24, care relatează, pe baza unei transmisiuni Reuters, despre existența unui plan în 15 puncte trimis la Teheran în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu.
Israelul a lovit miercuri capitala iraniană Teheran, au anunțat armata israeliană și mass-media iraniană. Forțele de Apărare Israeliene au spus, într-o postare pe Telegram, că au lansat o serie de atacuri vizând infrastructura din Teheran, iar agenția semi-oficială iraniană SNN a susținut că a fost lovită o zonă rezidențială, cu echipe de salvare care caută printre dărâmături.
În paralel, Kuweitul și Arabia Saudită au anunțat că au respins noi atacuri cu drone, fără să precizeze originea acestora. În Kuweit, dronele au vizat un rezervor de combustibil de la Aeroportul Internațional, provocând un incendiu, dar fără victime, potrivit Autorității Aviației Civile din Kuweit.
De partea iraniană, Gărzile Revoluționare au declarat că au lansat un nou val de atacuri asupra unor locații din Israel, inclusiv Tel Aviv și Kiryat Shmona, și asupra bazelor americane din Kuweit, Iordania și Bahrain, conform presei de stat iraniene citate în articol. Președintele Donald Trump a spus marți că SUA se află în „negocieri” pentru a pune capăt războiului și a afirmat că discută cu „persoanele potrivite” din Iran.
„Puternicul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a respins luni aceste informaţii, calificându-le drept «ştiri false».”
Pe piețe, informațiile despre un posibil armistițiu au influențat rapid cotațiile: acțiunile au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe fondul speranțelor că exporturile de petrol din Golful Persic ar putea fi reluate. Miza economică este legată și de Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume, iar articolul notează că Iranul a „închis efectiv” strâmtoarea după declanșarea atacurilor din 28 februarie.
Despre conținutul planului, New York Times a raportat marți că Washingtonul a transmis Iranului un document în 15 puncte pentru a pune capăt războiului, iar Canalul 12 din Israel, citând trei surse, a afirmat că SUA urmăresc un armistițiu de o lună pentru a discuta acest plan. O sursă familiarizată cu problema a confirmat că planul a fost trimis, fără detalii suplimentare.
Potrivit relatărilor din mass-media israeliană, planul ar include, între altele:
Recomandate

Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]

Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor. A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune. În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global. Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice. Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate. [...]

Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]

Donald Trump a spus că Pete Hegseth a fost primul care a susținut atacurile asupra Iranului , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni, la o masă rotundă a Memphis Safe Task Force din Tennessee, pe fondul unei noi anchete legate de modul în care Pentagonul a gestionat accesul presei în timpul conflictului. Trump a descris discuțiile interne dinaintea acțiunii militare și a spus că a vorbit cu mai mulți oficiali, inclusiv cu secretarul apărării și cu generalul Caine. În intervenția sa, președintele a justificat abordarea prin riscul ca Iranul să ajungă aproape de obținerea unei arme nucleare și prin rolul pe care îl atribuie Teheranului în regiune. „Pete, cred că ai fost primul care a luat atitudine”, a spus Trump. „Și ai spus: «Să o facem», pentru că nu poți să-i lași să aibă o armă nucleară.” Campania militară a SUA împotriva Iranului a început pe 28 februarie și a intrat în a patra săptămână, notează Digi24. Hegseth este prezentat drept unul dintre cei mai vizibili susținători publici ai atacurilor, care au început ca o operațiune comună cu Israelul. La briefingurile de la Pentagon, el a prezentat obiective precum țintirea programului iranian de rachete balistice, a capacităților de producție de drone și a resurselor navale. În același timp, Trump a recunoscut că nu toți oficialii de rang înalt au fost de acord de la început. El a spus că vicepreședintele JD Vance era mai puțin entuziast, iar în articol se menționează că și alte nume, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, ar fi fost mai rezervate înainte de începerea „Operațiunii Epic Fury”. Pe plan operațional, Trump a declarat luni că SUA vor suspenda pentru cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra instalațiilor de energie electrică, invocând discuții „productive” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe, iar Trump a respins public această poziție, susținând că problema ar ține de comunicarea internă a Iranului. Separat, un judecător federal a decis vineri că Departamentul Apărării a încălcat Primul și Al Cincilea Amendament prin restricționarea jurnaliștilor care au refuzat să respecte noile politici media, consemnează Digi24. Restricțiile ar fi obligat unele instituții media să se bazeze pe informații aprobate de Pentagon sau să riște pierderea accesului; mai multe organizații, inclusiv The New York Times, au renunțat la acreditările la Pentagon în semn de protest. Pentagonul a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că va face apel. [...]

Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]

Franța avertizează Israelul să nu lanseze o ofensivă terestră în sudul Libanului , potrivit POLITICO , pe fondul intensificării operațiunilor militare și al deteriorării situației umanitare din zonă. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a cerut marți autorităților israeliene să nu extindă campania militară în sudul Libanului, susținând că o operațiune terestră ar agrava criza. > „Îndemnăm autoritățile israeliene să se abțină de la astfel de operațiuni terestre, care ar avea consecințe umanitare majore și ar înrăutăți situația deja dramatică din țară”, a declarat Barrot într-un interviu pentru Agence France-Presse. Declarațiile vin în contextul în care ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a spus că vrea să ocupe sudul Libanului până la râul Litani, ceea ce ar însemna aproape o zecime din teritoriul libanez. Katz a invocat nevoia unei „zone tampon” împotriva tirurilor cu rachete ale Hezbollah. Barrot a lăudat, totodată, guvernul libanez pentru expulzarea ambasadorului Iranului, decizie pe care a numit-o „curajoasă”, după ce Hezbollah , sprijinit de Teheran, a lansat rachete spre Israel la începutul lunii martie. Oficialul francez a afirmat că Hezbollah a „târât țara… într-un război”, iar avertismentul său a urmat unei vizite în Liban și Israel, săptămâna trecută, în care a discutat cu interlocutori din ambele state despre riscurile escaladării. Mesajul Parisului se înscrie într-o poziționare mai fermă a unor lideri occidentali față de Israel. Într-o declarație comună de la mijlocul lunii martie, liderii din Canada, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit au avertizat că o ofensivă terestră majoră ar avea „consecințe umanitare devastatoare” și ar putea prelungi conflictul, cerând o soluție politică. În pofida acestor apeluri, operațiunile Israelului în Liban au continuat, notează POLITICO: peste un milion de oameni din sudul Libanului ar fi fugit din calea noii ofensive, iar peste o mie de persoane, inclusiv aproximativ 100 de copii, ar fi fost ucise în urma loviturilor israeliene, care au vizat și capitala Beirut. Katz a mai spus că sute de mii de libanezi strămutați nu vor putea reveni în zonele de la sud de Litani până când „securitatea” nu va fi garantată, ceea ce ridică perspectiva unei strămutări prelungite și a unui control israelian extins în unele părți ale sudului Libanului. [...]