Știri
Știri din categoria Externe
SUA cer un armistițiu de o lună pentru negocieri cu Iranul, potrivit Digi24, care relatează, pe baza unei transmisiuni Reuters, despre existența unui plan în 15 puncte trimis la Teheran în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu.
Israelul a lovit miercuri capitala iraniană Teheran, au anunțat armata israeliană și mass-media iraniană. Forțele de Apărare Israeliene au spus, într-o postare pe Telegram, că au lansat o serie de atacuri vizând infrastructura din Teheran, iar agenția semi-oficială iraniană SNN a susținut că a fost lovită o zonă rezidențială, cu echipe de salvare care caută printre dărâmături.
În paralel, Kuweitul și Arabia Saudită au anunțat că au respins noi atacuri cu drone, fără să precizeze originea acestora. În Kuweit, dronele au vizat un rezervor de combustibil de la Aeroportul Internațional, provocând un incendiu, dar fără victime, potrivit Autorității Aviației Civile din Kuweit.
De partea iraniană, Gărzile Revoluționare au declarat că au lansat un nou val de atacuri asupra unor locații din Israel, inclusiv Tel Aviv și Kiryat Shmona, și asupra bazelor americane din Kuweit, Iordania și Bahrain, conform presei de stat iraniene citate în articol. Președintele Donald Trump a spus marți că SUA se află în „negocieri” pentru a pune capăt războiului și a afirmat că discută cu „persoanele potrivite” din Iran.
„Puternicul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a respins luni aceste informaţii, calificându-le drept «ştiri false».”
Pe piețe, informațiile despre un posibil armistițiu au influențat rapid cotațiile: acțiunile au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe fondul speranțelor că exporturile de petrol din Golful Persic ar putea fi reluate. Miza economică este legată și de Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume, iar articolul notează că Iranul a „închis efectiv” strâmtoarea după declanșarea atacurilor din 28 februarie.
Despre conținutul planului, New York Times a raportat marți că Washingtonul a transmis Iranului un document în 15 puncte pentru a pune capăt războiului, iar Canalul 12 din Israel, citând trei surse, a afirmat că SUA urmăresc un armistițiu de o lună pentru a discuta acest plan. O sursă familiarizată cu problema a confirmat că planul a fost trimis, fără detalii suplimentare.
Potrivit relatărilor din mass-media israeliană, planul ar include, între altele:
Recomandate
Incertitudinea privind cine decide la Teheran riscă să blocheze negocierile cu SUA , în condițiile în care noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , rămâne ascuns și, potrivit evaluărilor serviciilor americane de informații, este rănit, dar ar influența strategia de război și de negociere. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 , care citează CNN și surse familiarizate cu rapoarte ale comunității de informații din SUA. Potrivit acestor surse, Khamenei nu a mai fost văzut în public din primele zile ale războiului și ar comunica doar prin întâlniri față în față cu lideri ai regimului sau prin mesaje transmise prin curier. În același timp, oficialii americani nu ar fi reușit să-i confirme vizual locația și nu ar ști nici cât de grav a fost rănit, nici în ce măsură persoanele care pretind că au acces la el transmit informații reale. Ce înseamnă pentru negocierile cu SUA Evaluările serviciilor americane de informații indică faptul că Mojtaba Khamenei „contribuie cel mai probabil” la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru încheierea războiului. Totuși, există indicii că ar fi mai puțin implicat în deciziile zilnice, fiind doar ocazional accesibil, ceea ce complică stabilirea interlocutorilor reali și a lanțului de comandă. În paralel, în interiorul comunității de informații există îndoieli că unele persoane din structura de putere a Iranului ar putea pretinde că au acces la Khamenei pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende, potrivit surselor citate. Starea liderului, între versiunea SUA și cea a Teheranului Sursele familiarizate cu rapoartele americane susțin că liderul suprem rămâne izolat și primește tratament medical, inclusiv pentru arsuri grave pe o parte a corpului, care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Pe de altă parte, Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Khamenei se recuperează și „este acum în deplină stare de sănătate”, susținând că ar fi avut răni ușoare la picior și în zona lombară și că „un mic fragment de schijă l-a lovit în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este în stare bună de sănătate”, a declarat Hosseini unei mulțimi din Iran. „Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să îl vadă și să îl găsească, dar oamenii trebuie să aibă răbdare și să nu se grăbească. Vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire raportată față în față între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. Context operațional: armistițiu prelungit, dar tensiuni în teren Administrația Trump urmărește o soluție diplomatică, iar armistițiul dintre cele două țări se prelungește de peste o lună, conform materialului. Totuși, forțele americane și iraniene ar fi continuat să se confrunte în ultimele zile, în ciuda armistițiului, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus „aproape complet”, ambele părți revendicând controlul asupra zonei. Evaluări despre capacitatea Iranului de a rezista Potrivit rapoartelor de informații americane citate, războiul a degradat capacitățile militare ale Iranului, fără să le distrugă. CNN a relatat anterior că aproximativ jumătate dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi supraviețuit loviturilor americane, iar un raport recent ar fi ridicat estimarea la două treimi, parțial pe fondul armistițiului care ar fi permis recuperarea unor lansatoare îngropate sau afectate. Separat, un raport al CIA ar fi concluzionat că Iranul ar putea rezista până la încă patru luni de blocadă americană fără destabilizarea completă a economiei, potrivit surselor; The Washington Post este menționat ca publicația care a relatat prima aceste evaluări. Un oficial de informații a declarat pentru CNN că „blocada președintelui produce daune reale, cumulative”, iar Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a susținut că Iranul „a devenit mai slab pe zi ce trece” și că administrația nu comentează „chestiuni care țin de informații sensibile”. De ce contează Miza imediată, din perspectiva SUA, nu este doar starea liderului suprem, ci funcționalitatea deciziei politice la Teheran : dacă autoritatea reală este neclară sau fragmentată, negocierile pentru încheierea războiului pot deveni mai lente și mai imprevizibile, chiar și în condițiile unui armistițiu prelungit. În același timp, informațiile rămân parțial neconfirmate public, iar diferențele dintre evaluările americane și declarațiile oficialilor iranieni indică un nivel ridicat de incertitudine. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China , într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax . Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune. În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale. Tehnologie și metale rare: presiuni în ambele sensuri Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite. Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian. Dosarele geopolitice care pot bloca „troc-ul” economic Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită. Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii. Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația. [...]
Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic. Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului. Ce scenarii sunt discutate în capitalele europene Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție: încetarea participării SUA la anumite exerciții militare; redirecționarea forțelor din țări față de care Trump este nemulțumit către state considerate mai „favorabile” acestuia. În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Dimensiunea prezenței SUA și semnalul politic către NATO În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg. Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA: „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”. De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar pute a retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
