Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027, conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi.
Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre.
Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep.
Recomandate
Neptun Deep rămâne un pariu economic pe termen mediu pentru România , după ce OMV indică o cerere europeană de gaze „robustă” până în 2040, ceea ce susține logica investiției și perspectiva de valorificare a producției din Marea Neagră, potrivit Ziarul Financiar . Neptun Deep, descris drept cel mai mare proiect energetic al României, este o investiție de 4 mld. euro (aprox. 20,9 mld. lei) și „se mișcă în grafic”, urmând să livreze la maturitate circa 8 mld. metri cubi de gaze „de cea mai bună calitate” pentru o perioadă de aproximativ 8-10 ani, conform unei prezentări publicate de OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom . Producția este împărțită în mod egal între OMV Petrom (operatorul proiectului) și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, companie a statului român. Proiectul a avansat de la decizia finală de investiții din iunie 2023 până la montarea platformei Alpha, punctul de conectare pentru infrastructurile asociate. Ce spune stadiul lucrărilor despre calendarul proiectului Platforma Neptun Alpha este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, are 16.500 de tone și o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și structura superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, contractorul principal, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia). Instalarea platformei a fost realizată cu ajutorul navei Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semisubmersibilă din lume, utilizând tehnologie de ridicare și poziționare offshore (în larg). De ce contează: piața europeană, cheia monetizării gazului Mesajul OMV privind cererea europeană de gaze până în 2040 este relevant pentru capacitatea proiectului de a-și susține economic producția pe durata estimată. În acest context, Neptun Deep este prezentat ca un proiect cu livrări consistente la maturitate, pe un orizont de aproape un deceniu, într-o perioadă în care compania anticipează că piața va rămâne receptivă la gaze naturale. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
Instalarea platformei offshore și a conductei de 160 km pentru gazele din Marea Neagră mută proiectul în faza finală, cu efect direct asupra securității energetice și a prețurilor interne , potrivit Antena 3 , care citează o declarație a premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus că Romgaz și OMV Petrom au finalizat instalarea platformei de producție pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, descrisă drept „cel mai mare proiect de gaze naturale din România”. Structura de susținere a fost montată și fixată pe fundul mării, având o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, iar instalarea s-a făcut cu nave speciale, în ultimele luni. Un element-cheie al proiectului este conducta de 160 km care leagă platforma de țărm. În perioada următoare, lucrările ar urma să continue cu realizarea racordurilor și cu testarea instalațiilor, astfel încât exploatarea gazului „să înceapă din anul viitor”, conform postării citate. Ce impact economic invocă Guvernul Premierul interimar a prezentat proiectul ca fiind strategic pentru energie și a indicat câteva efecte economice directe ale noilor volume de gaz: posibilitatea „relansării industriale”; asigurarea îngrășămintelor pentru agricultură din producția internă, cu referire la combinatul Azomureș; acoperirea consumului de gaze al locuințelor „la un preț stabil în anii următori”. Miza regională și următorul prag În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar transforma România „într-un actor relevant” pentru securitatea energetică regională și „în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. El a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru respectarea programului de lucrări. Din informațiile disponibile în material, următorul reper operațional este finalizarea racordurilor și testarea instalațiilor, înainte de începerea exploatării efective, estimată pentru anul viitor. [...]
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Reluarea exporturilor de țiței prin CPC rămâne un subiect de securitate energetică pentru România , în condițiile în care peste jumătate din țițeiul importat de România tranzitează această rută, iar discuțiile diplomatice vizează inclusiv protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi o convorbire telefonică cu omologul său din Kazahstan, Yermek Kosherbayev, în care a fost discutată reluarea exporturilor de țiței prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), pe fondul „incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, conform mesajului publicat de Țoiu pe platforma X. Țoiu a transmis „aprecierea” Bucureștiului pentru reluarea exporturilor prin CPC, pe care a descris-o drept o mișcare „strategică” pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Ce urmărește România: navigație sigură și protecția infrastructurii În cadrul discuției, România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, potrivit aceleiași surse. Totodată, ministra a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice. Context: reluarea exporturilor după întreruperi legate de războiul din Ucraina Discuția are loc după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis în contextul războiului din Ucraina, Rusia acuzând Ucraina pentru atacuri. Mediafax notează că, pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al CPC din portul rusesc Novorossiisk . În plan bilateral, Țoiu a mai spus că dialogul constant dintre cele două țări va marca, în iulie anul viitor, 35 de ani de relații diplomatice și a menționat intenția ambelor părți de a menține contactele la nivel înalt, inclusiv printr-o posibilă vizită de lucru în România a omologului kazah „în cursul acestui an”. [...]
Scumpirea motorinei peste 10 lei/litru este alimentată de blocaje de aprovizionare și logistică, nu doar de cotațiile internaționale , iar efectul imediat se vede în prețurile de la pompă și în riscul de tensiuni regionale de livrare, potrivit Economica , care citează explicațiile premierului interimar Ilie Bolojan . În ultima săptămână, prețul motorinei a continuat să urce, iar la 1 august a fost consemnat un vârf de 10,83 lei/litru la stațiile Lukoil, conform unui articol anterior al publicației, disponibil aici . Ce spune Guvernul: cerere mare, ofertă temporar limitată Bolojan a susținut că, spre deosebire de criza precedentă, problema dominantă este „capacitatea de aprovizionare cu combustibil”. În condițiile unei cereri ridicate pe care aprovizionarea nu o poate acoperi „100% de pe o zi pe alta”, creșterea de preț devine „inevitabilă”. Un factor major invocat este funcționarea la jumătate din capacitate a rafinăriei Petromidia, pe fondul întârzierii livrărilor de țiței necesar procesării. Premierul interimar a afirmat că situația ar fi fost rezolvată și că aprovizionarea cu țiței „va reintra în normal”, ceea ce ar trebui să reducă presiunea pe cantitățile livrate în piață. Blocajele de transport din Constanța spre țară Un al doilea element care a pus presiune pe piață a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și stațiile de alimentare. Bolojan a indicat două cauze: creșterea frecvenței trenurilor către mare, specifică sezonului; lucrări la linia de cale ferată, care ar permite circulația „pe un singur fir” și care trebuie finalizate prin PNRR . Potrivit premierului, aceste constrângeri au afectat în special livrările către vestul țării și „probabil” au adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor. Context extern: risc în Marea Neagră și costuri mai mari de asigurare Pe lângă factorii interni, Bolojan a menționat continuarea conflictului din Golf și lipsa de predictibilitate, dar și efectele războiului Rusiei în Ucraina asupra Mării Negre. În acest context, costurile de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței în Marea Neagră ar fi mai mari decât în primăvară, iar aceste costuri se reflectă în prețurile de la pompă. Premierul a mai spus că prețurile internaționale au revenit la niveluri similare celor din primăvară (martie), iar scumpirile se văd „în toată Europa, nu doar în România”, cu o presiune suplimentară locală din cauza situației mai tensionate din Marea Neagră. [...]
