Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027, conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi.
Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre.
Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep.
Recomandate
România mizează pe gazul din Marea Neagră ca element de securitate energetică regională , iar președintele Nicușor Dan a spus că „anul viitor” începe exploatarea a „100 miliarde mc” de gaz natural, potrivit News , într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU . În intervenția sa, șeful statului a legat dezvoltarea rezervelor de gaze naturale și a „mineralelor critice” de obiectivul de reducere a dependenței de „surse de energie impredictibile” și de securizarea lanțurilor de aprovizionare, prezentând România drept un contributor la „reziliența Europei”. Ce a spus președintele despre exploatarea gazelor Nicușor Dan a indicat explicit calendarul și volumul menționat pentru proiectul din Marea Neagră: „Dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice şi alte resurse strategice, esenţiale pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru reducerea dependenţei de surse de energie impredictibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 miliarde mc gaz natural în Marea Neagră.” Materialul nu oferă detalii despre perimetre, operatori, investiții sau etape de implementare, astfel că impactul concret în piață (producție anuală, fluxuri comerciale, efect în prețuri) nu poate fi evaluat din informațiile publicate. Contextul economic invocat: investiții, industrie și poziționare regională În același discurs, președintele a susținut că transformarea României din ultimele decenii a făcut din țară „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială” și a afirmat că România s-a aliniat standardelor OCDE, menționând prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii. Separat, Nicușor Dan a descris România ca „hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”, datorită poziționării la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, și a transmis mesajul că România este „deschisă afacerilor și inovației”. [...]
Germania intră în iarnă cu depozite de gaze umplute doar în proporție de 55,6%, un nivel care poate împinge în sus prețurile în Europa Centrală și de Est , inclusiv în România, unde piața se raportează frecvent la cotațiile și echilibrul regional influențate de hub-ul german , potrivit Economedia . La mijlocul lunii septembrie 2026, datele operatorilor europeni de stocare indică o situație „fragmentată” la nivelul UE: media de umplere este de 68%, sub nivelul perioadei similare din 2025, când Comisia Europeană ceruse statelor membre să atingă 90% înainte de iarnă – o prevedere care nu mai există în 2026. În acest context, vulnerabilitatea Germaniei capătă greutate sistemică, deoarece țara este un consumator major și un nod de tranzit pentru Europa Centrală. De ce contează nivelul din Germania pentru regiune Germania are cel mai mare volum absolut de gaze înmagazinate din Europa (peste 137 TWh), dar gradul de umplere de 55,6% este mult sub media UE (68%) și sub „linia de siguranță” dorită pentru iarnă. Riscul nu este doar unul național: Germania funcționează ca hub central de consum și tranzit, iar un deficit relativ la intrarea în sezonul rece poate tensiona piața regională și poate transmite presiune de preț către Europa Centrală și de Est. Analiza notează că Olanda are, la rândul ei, un nivel redus (52,13%), însă diferența este că dispune de producție proprie consistentă și are un consum mai mic decât economia germană. Cum arată stocurile în marile economii și în România În același set de date, situația diferă semnificativ între state: Italia: 84,4% (peste 171 TWh stocați) Franța: 76,27% Polonia: 97,88% (depozitele sunt practic umplute, deși ciclul de injecție se încheie oficial la 31 octombrie) Olanda: 52,13% Austria: 66,91% România: 75,81% (aprox. 25,6 TWh), peste media UE Pentru România, publicația indică faptul că, pe lângă gazele din depozite, aprovizionarea de iarnă se bazează pe producția curentă și importuri. În condițiile în care depozitele sunt în jur de 76% acum, este „de presupus” că România va intra în iarnă cu un nivel de peste 90%, ceea ce ar limita riscurile de aprovizionare chiar și în episoade de ger prelungit. Structura consumului și sursele de import ale Germaniei Consumul anual de gaze al Germaniei este estimat la 860–900 TWh , cu o structură dominată de: industrie: aproximativ 60% casnic/comercial: aproximativ 40% După reducerea dependenței de Rusia (până în 2022), aprovizionarea este descrisă ca diversificată: Norvegia: peste 40% din necesar, prin conducte Olanda și Belgia: cumulat, peste 40% din importuri, prin interconexiunile din Europa de Vest GNL (gaz natural lichefiat): peste 10% din importuri, majoritar din SUA Ce urmează: presiune mai degrabă pe preț decât pe volum în România Chiar dacă România intră în sezonul rece cu o poziție de stocuri relativ confortabilă, analiza indică un risc principal de contagiune prin preț : nivelul scăzut al stocurilor din Germania poate influența cotațiile în toată regiunea central și est-europeană „în sensul scumpirii”, deoarece Germania rămâne o referință zonală pentru piață. [...]
Europa riscă o iarnă cu gaze mai scumpe , după ce depozitele UE au ajuns la cel mai redus nivel pentru final de august din ultimii 13 ani, iar piața începe să prețuiască un scenariu de aprovizionare mai strânsă, potrivit Antena 3 . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media obișnuită de 80% pentru această perioadă. În ritmul actual de alimentare, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar. De ce contează: riscul de volatilitate și facturi mai mari Nivelurile mai mici din depozite cresc probabilitatea unor mișcări bruște de preț în lunile reci, mai ales dacă apar episoade de frig sau perioade cu vânt slab, care pot ridica cererea de gaze (inclusiv pentru producția de energie), avertizează Molnar. În paralel, traderii se așteaptă la prețuri mai mari chiar și fără o penurie efectivă, pe fondul competiției pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) între Europa și Asia, pe măsură ce temperaturile scad. Factorul geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și exporturile din Golf Cauza principală indicată este războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a blocat exporturile de petrol și gaze din Golf. Analiștii avertizează că, fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețul de referință al gazelor ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), iar facturile vor continua să crească, notează The Guardian, citat de Antena 3. Bjarne Schieldrop, analist-șef pe mărfuri la grupul bancar nordic SEB, spune că prețurile au rămas „relativ calme” în această vară, pe speranța redeschiderii strâmtorii, dar că „nimeni nu se așteaptă să se întâmple asta prea curând”. În acest context, el descrie intrarea pieței într-o „panică de iarnă”. Unde sunt cele mai mari vulnerabilități în UE Îngrijorările sunt mai puternice în vestul Europei, unde depozitele sunt mai goale decât în țări precum Italia sau Polonia, care și-au trecut rezervele peste 80%. Datele citate din Gas Infrastructure Europe indică niveluri semnificativ mai mici în: Germania: aproximativ jumătate (cea mai mare capacitate de stocare din Europa); Belgia: 51%; Țările de Jos: 45%. Prețurile deja au urcat: peste 68 euro/MWh, maximul ultimilor trei ani Prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 68 euro/MWh în ultimele săptămâni, un maxim al ultimilor trei ani și de peste două ori nivelul de la începutul anului, potrivit materialului. Goldman Sachs estimează că, fără revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu, prețul ar trebui „cel mai probabil” să treacă de 100 euro/MWh pentru a atrage suficiente livrări care să acopere cererea de iarnă. Context: de ce rezervele s-au subțiat mai repede Pe lângă șocul de ofertă din Orientul Mijlociu, articolul indică doi factori care au accelerat consumul: un final rece al iernii trecute; o producție de energie pe bază de gaze mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură din această vară. În mod normal, depozitele se umplu vara, când cererea și prețurile sunt mai mici. Ce urmează: presiune pe piață, chiar fără „penurie” Materialul nu indică o penurie efectivă ca scenariu de bază, însă semnalul pentru companii și consumatori este de risc crescut de scumpiri și volatilitate în iarnă, în funcție de ritmul de umplere a depozitelor, evoluția conflictului și disponibilitatea livrărilor de GNL către Europa. [...]
România a avut o scumpire de 14,6% la benzină în ultimele șase luni, sub ritmul din Moldova și Bulgaria , într-un val global în care peste 145 de țări au raportat creșteri la pompă, arată o analiză citată de Economedia . Pentru consumatori și companii, comparația regională contează direct în costurile de transport și în presiunile inflaționiste, mai ales într-un context geopolitic volatil. România în clasamentul global: locul 93 din 170 de piețe monitorizate Datele GlobalPetrolPrices (platformă care urmărește piața din 170 de țări și teritorii) indică faptul că, în intervalul 23 februarie – 17 august, prețul mediu al benzinei cu cifră octanică 95 din România a crescut cu 14,6%, de la 1,83 dolari la 2,10 dolari pe litru (aprox. 8,4 lei la aprox. 9,7 lei/litru). În clasamentul global al scumpirilor, România este pe locul 93, poziționată imediat după China (14,7%) și ușor înaintea Luxemburgului (14,4%). Vecinii: Moldova și Bulgaria au scumpiri semnificativ mai mari, Ungaria mult mai mică În regiune, diferențele sunt vizibile, iar România apare mai stabilă decât o parte dintre vecini: Republica Moldova : locul 36 global, creștere de 28% (cea mai accentuată din regiune și din Europa, potrivit materialului) Bulgaria : locul 47 global, creștere de 24,3% Ungaria : locul 138 global, creștere de 4,7% (cea mai redusă din regiune) Contextul global: scumpiri puternice în piețe dependente de importuri La nivel mondial, cele mai mari creșteri au fost raportate în piețe dependente de importuri sau afectate de crize economice interne. În top apar Myanmar (+56%), Bhutan (+55%), Cuba (+51%), Emiratele Arabe Unite (+50%) și Nigeria (+48%). În același timp, în aproximativ 25 de țări – în special mari producători de petrol cu carburanți puternic subvenționați – prețurile au rămas constante sau au scăzut ușor. [...]
Ungaria blochează o rezervă comună de combustibil cu Ucraina, amplificând incertitudinea de reglementare pentru proiectele energetice regionale , potrivit Adevărul . Premierul ungar Peter Magyar a spus că Budapesta nu va participa nici la inițiativa „Carpathian 8” și nici la crearea unei rezerve strategice comune de combustibil, deși Naftogaz și Mol Nyrt semnaseră un memorandum pe această temă. Decizia vine după ce Naftogaz a anunțat semnarea, împreună cu Mol Nyrt, a unui memorandum privind o rezervă strategică de combustibil pentru Ucraina, document parafat în cadrul summitului „Carpathian 8” de la Bukovel (vestul Ucrainei). În parlament, Magyar a respins explicit proiectul: „Nu va exista nicio rezervă de combustibil, nici la granița ungaro-ucraineană, nici altundeva.” Dispută guvern–companie: cine decide în proiectele transfrontaliere Premierul a acuzat conducerea Mol că a negociat fără acordul guvernului, care deține 25% din companie. Potrivit lui Magyar, președintele consiliului de administrație și directorul general al Mol, Zsolt Hernádi, ar fi purtat discuțiile fără mandat guvernamental, lucru pe care l-a calificat drept „inacceptabil”. Mol a reacționat printr-un comunicat în care a susținut că înțelegerea cu Naftogaz este „preliminară”, cu rol de explorare, și că în această etapă nu ar fi fost necesară implicarea guvernului în activitatea pregătitoare. Reacția Kievului și efectul asupra „Carpathian 8” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a criticat poziția Budapestei, spunând că Ucraina este „surprinsă” de declarațiile „fără temei” și cu „tentă confruntațională”. El a afirmat că politizarea unei cooperări de afaceri „pragmatice” nu produce rezultate bune: „Atunci când politicul se amestecă în relații pragmatice de afaceri, nu iese nimic bun.” Inițiativa „Carpathian 8”, lansată de Ucraina pe 18 septembrie, urmărește intensificarea cooperării economice, de infrastructură și energetică în regiunea carpatică. Deși formatul fusese gândit pentru opt state (Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Austria și Serbia), documentul de înființare a fost semnat în final de șapte țări, după retragerea Ungariei. [...]
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia , într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews , autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian . El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii. De ce contează pentru petrol și gaze: presiune pe rafinare și pe aprovizionarea internă Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă: penurii de carburant; scumpiri; cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni ale țării. Context politic și semnalul contradictoriu privind „nețintirea” energiei Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei. Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate. [...]
