Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia, într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews, autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian. El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin.
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii.
Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă:
Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei.
Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate.
Recomandate
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
SUA împing UE spre o relaxare de facto a interdicției gazului rusesc , prin reluarea rapidă a fluxurilor către Europa via Ucraina, într-un aranjament care ar ocoli sancțiunile și ar urmări să reducă prețurile înainte de iarnă, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal . Propunerea, discutată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în vizite la Moscova și Kiev în septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, astfel încât să fie ocolite sancțiunile europene. În același timp, planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitori americani, potrivit persoanelor participante la discuții, citate de publicația americană. Miza: prețuri mai mici și un „stimul” pentru Moscova, înainte de iarnă În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar fi un stimulent puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte un armistițiu energetic. Pentru Ucraina, utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică ar aduce venituri din taxele de tranzit, considerate „atât de necesare” de sursele citate. Casa Albă ar fi propus ca veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa să fie depuse într-un cont escrow (cont de garanție administrat de un terț) într-o jurisdicție a unei țări terțe, astfel încât banii să nu poată fi folosiți pentru finanțarea războiului. Ideea a fost prezentată liderilor europeni și ca o modalitate de a reduce prețurile la energie, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani, potrivit materialului citat. Obstacolul: legislația UE și opoziția politică față de „revenirea la dependență” Conform legislației UE menționate în articol, achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. În paralel, liderii celor mai mari țări europene au transmis că nu doresc revenirea la dependența de energia din Rusia, considerată o amenințare strategică. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus într-un interviu acordat în octombrie unui ziar maghiar (informație confirmată de biroul său) că interdicția importurilor de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții.” În același timp, administrația Trump ar miza pe faptul că rezistența europeană ar putea fi mai puțin rigidă decât pare, notează materialul citat. În privat, unii oficiali europeni ar fi exprimat opoziție fermă față de reluarea achizițiilor de gaze rusești. De ce ruta prin Ucraina e „rapidă”, iar Nord Stream rămâne complicat Rețeaua de conducte care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat, potrivit articolului. Fluxuri limitate au continuat până la închiderea din ianuarie 2025. În schimb, redeschiderea Nord Stream este descrisă ca dificilă: Nord Stream 1 a oprit livrările în august 2022, Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune, iar ambele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. Context de piață: dependența de Rusia a scăzut, dar presiunea pe aprovizionare rămâne În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% înainte de război, potrivit datelor citate. Gazul natural lichefiat (GNL) din SUA reprezintă 30% din consumul european, iar gazul rusesc ajunge în Europa fie ca GNL transportat pe mare, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia. Materialul mai notează că, potrivit autorităților de reglementare din energie din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor este ocupată în proporție de aproximativ 75%, iar Europa intră în iarna următoare cu stocuri sub media ultimilor nouă ani. Sursa citată adaugă că tensiunile energetice globale – inclusiv blocarea livrărilor de GNL din Qatar în Golful Persic și scumpirea energiei – ar putea eroda rezistența politică a Europei față de reluarea importurilor rusești. Potrivit UE, Europa ar fi cheltuit cu 100 de miliarde de euro în plus pe energie ca urmare a războiului cu Iranul. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, urgența unui armistițiu energetic a crescut după reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în perspectiva unor negocieri de pace trilaterale SUA–Rusia–Ucraina prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia ar fi respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord, conform relatării citate. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Sediul central al Saudi Aramco a fost avariat, iar o parte din activitate a fost mutată în alte birouri și în regim de lucru de acasă , după un atac cu drone și rachete atribuit rebelilor houthi, potrivit Biziday . Un incendiu s-a extins pe mai multe etaje, însă nu este clar dacă a fost provocat de o lovitură directă sau de resturi rezultate în urma interceptării proiectilelor. Trei persoane cu cunoștințe directe despre situație au declarat că incendiul a afectat mai multe etaje ale clădirii, iar două dintre ele au precizat că angajații lucrează de acasă. În paralel, o parte din activitate a fost transferată către birouri din alte părți ale lumii. Nu au fost raportate victime. Ce spun autoritățile și compania Ministerul Energiei din Arabia Saudită a transmis oficial că atacul a provocat un incendiu „de proporții limitate”. Saudi Aramco nu a oferit un punct de vedere. Sediul central al companiei este în Dhahran, la Golful Persic. Contextul atacului și riscul de escaladare Autoritățile saudite au anunțat marți seară că au interceptat mai multe drone și rachete lansate asupra capitalei Riad și altor orașe. În Riad, patru persoane au fost rănite din cauza resturilor. Atacul vine după ce Arabia Saudită a lovit marți mai multe depozite de petrol din Yemen (detalii în materialul Biziday ), iar rebelii houthi au amenințat că vor ataca obiective ale Saudi Aramco. Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters și postului CNN, inclusiv în relatările lor: Reuters și CNN . Pentru piața petrolului, miza imediată este continuitatea operațiunilor: deși nu sunt menționate întreruperi de producție, mutarea activității și avarierea sediului indică un nivel de perturbare operațională, iar lipsa de claritate privind cauza exactă a incendiului lasă deschisă evaluarea completă a pagubelor. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Un atac cu drone asupra unui nod petrolier-cheie din regiunea Samara riscă să afecteze operațiunile din rețeaua rusă de conducte , după ce a fost raportat un incendiu la stația Samara Linear Production-Dispatch Station (LPDS), potrivit Kyiv Post . Publicația notează că imaginile distribuite pe canale OSINT și Telegram nu au putut fi verificate independent, iar amploarea pagubelor rămâne neclară. Atacul ar fi avut loc luni dimineață, 2 noiembrie, în apropierea localității Prosvet. Canale rusești de monitorizare au semnalat o amenințare cu drone în jurul orei 3:00 (ora locală), iar unele au susținut că angajați au fost evacuați preventiv din mai multe depozite din orașul Samara. Guvernatorul regional, Viaceslav Fedorîșcev , a confirmat că apărarea antiaeriană și „grupurile mobile de foc” răspund unui atac cu drone, fără să indice țintele. Publicația rusă Astra a relatat că fumul era vizibil în zona stației și a citat localnici care ar fi auzit explozii. Astra a mai spus că o fotografie trimisă de cititori, care arată fumul, a fost verificată de un analist OSINT și ar fi fost făcută de pe „Noul Pod” din Samara. De ce contează: o instalație majoră în rețeaua de transport al țițeiului Samara LPDS este descrisă ca o instalație importantă din rețeaua rusă de conducte, care gestionează recepția, stocarea și transportul mai departe al țițeiului. Potrivit Astra, complexul are 71 de rezervoare de stocare, cu o capacitate totală de peste 1,6 milioane de metri cubi, ceea ce îl plasează între cele mai mari „parcuri de rezervoare” din Europa. În acest context, un incendiu la o astfel de stație poate însemna, în funcție de gravitate, presiune suplimentară pe lanțul logistic al petrolului (stocare și transfer), chiar dacă sursa subliniază că nu există confirmări independente privind amploarea avariilor. Context: instalația ar fi fost vizată și în octombrie Astra a mai relatat că stația ar fi fost țintită de mai multe ori în octombrie 2026, cu lovituri și incendii raportate pe 2, 7, 10 și 11 octombrie. Conform aceleiași surse, patru rezervoare RVS-50000 ar fi fost distruse în atacul din 7 octombrie, care ar fi provocat și un incendiu de proporții. Dacă informațiile se confirmă, incidentul din 2 noiembrie ar marca un nou atac asupra aceleiași facilități într-un interval de circa o lună. Reacția Moscovei: 212 drone ar fi fost interceptate peste noapte Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 212 drone ucrainene de tip „aripă fixă” în cursul nopții, în 17 regiuni ale Rusiei, inclusiv Samara, precum și în regiunea Moscovei și în Krasnodar. Instituția a mai afirmat că au existat interceptări și deasupra Crimeei ocupate, precum și deasupra Mărilor Neagră, Azov. Ucraina nu a comentat acuzațiile privind implicarea în atacuri, mai notează Kyiv Post. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a raportat explozii în Luhansk (teritoriu ocupat de Rusia) în dimineața de 2 noiembrie, fără detalii suplimentare despre ținte sau efecte. [...]
