Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina s-a scumpit din nou, cu 9 bani pe litru, în a treia zi consecutivă de creșteri în benzinăriile din România, potrivit HotNews.ro. Benzina a rămas neschimbată față de joi, însă nivelurile actuale mențin presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie.
Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților, motorina standard (cea mai utilizată) a ajuns la 8,6 lei/litru la o stație Petrom din București și la 8,67 lei/litru la OMV, iar motorina premium urcă la 9,23 lei/litru. La benzină, cel mai ieftin sortiment este la 8,20 lei/litru la Petrom, 8,21 lei/litru la Lukoil și 8,28 lei/litru în stațiile OMV, în timp ce benzina premium a trecut de 9 lei și se vinde la 9,02 lei/litru la OMV.
În această săptămână, scumpirile s-au succedat rapid: carburanții au crescut miercuri cu 15 bani/litru, iar joi cu încă 9 bani/litru. Publicația e-nergia.ro notează că, în februarie, benzina și motorina s-au scumpit de opt ori, ceea ce conturează un trend de majorări repetate, nu un episod izolat.
Un factor de context este evoluția petrolului: cotațiile Brent au ajuns la 85 de dolari/baril, față de 72 de dolari la finalul săptămânii trecute, potrivit aceleiași surse. În plus, în România, componenta fiscală rămâne majoră: 50–55% din prețul final la pompă reprezintă taxe colectate de stat (acciză și TVA), ceea ce limitează spațiul de manevră pentru eventuale intervenții fără impact bugetar.
Autoritățile au transmis mesaje diferite despre posibilitatea reducerii taxelor. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că Guvernul ia în calcul scenarii pentru temperarea scumpirilor, inclusiv prin accize, pe o perioadă limitată:
„Facem tot ce trebuie pentru a nu ajunge acolo. Luăm în calcul modul în care vom putea să temperăm această creștere inclusiv din zona de reașezare, pe o anumită diferență, pe o perioadă limitată de timp a zonelor fiscale, inclusiv accize. Sunt scenarii de lucru pe care acum le lucrăm”
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a afirmat că reducerea accizei nu este posibilă, invocând structura prețului la pompă și constrângerile pe partea de taxe.
Recomandate
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru , dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte. Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”. Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul , calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context. Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis. [...]
Prețurile la benzină și motorină au crescut de două ori în doar două zile în România , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din piața globală a petrolului. OMV Petrom a majorat joi noaptea tarifele cu 9 bani pe litru , după o creștere de 15 bani pe litru operată cu o zi înainte atât la benzină, cât și la motorină. Și alte companii din piață au aplicat majorări similare. De exemplu, Lukoil a crescut joi prețul cu 9 bani/l la motorină și 10 bani/l la benzină , după ce miercuri majorase prețurile cu până la 15 bani/l . În stațiile din București, motorina a ajuns la aproximativ 8,50–8,51 lei/l , iar benzina standard la 8,16–8,21 lei/l . În rețeaua Petrom, benzina standard a ajuns la 8,17–8,22 lei/l , iar în stațiile OMV la 8,26–8,31 lei/l , cu circa 24 de bani mai mult decât la începutul lunii martie . Explicațiile OMV Petrom În cadrul unei conferințe economice, Christina Verchere , CEO al OMV Petrom, a declarat că tensiunile din Orientul Mijlociu pot produce șocuri rapide de preț , deoarece afectează rutele de aprovizionare cu petrol și produse petroliere. „Se vor găsi soluții la rutele de tranzit, dar problema este cât de rapid pot fi puse în funcțiune. Aceste perturbări pot provoca creșteri rapide de preț”, a spus Verchere, potrivit Ziarului Financiar , citat de Digi24. Ea a subliniat însă că piața nu a rămas fără petrol , iar producția continuă la nivel global, chiar dacă volatilitatea este ridicată. Situația aprovizionării în România Potrivit companiei, în acest moment nu există probleme majore de aprovizionare . România este însă un importator net de petrol brut, iar aproximativ 65% din țițeiul procesat la rafinăria Petrobrazi provine din producția internă , restul fiind importat. În ceea ce privește stocurile, ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că România ar avea suficiente rezerve pentru aproximativ cinci luni , chiar și în scenariul extrem în care nu s-ar mai produce sau importa niciun litru de carburant. Marea Neagră, posibilă soluție strategică Șefa OMV Petrom consideră că exploatările energetice din Marea Neagră ar putea deveni un factor decisiv pentru economia României. Proiectele din zonă ar putea reduce dependența de importuri, ar îmbunătăți balanța comercială și ar întări rolul României în sectorul energetic european. În același timp, autoritățile avertizează că evoluția prețurilor la combustibili va depinde în mare măsură de durata tensiunilor din Orientul Mijlociu și de stabilitatea pieței globale a energiei. [...]
Benzina a depășit 8 lei/l în toate stațiile Petrom , pe fondul primei scumpiri a carburanților din România de la declanșarea războiului din Iran, potrivit Profit.ro . Mișcarea este relevantă nu doar local, ci și ca semnal despre felul în care tensiunile geopolitice se transmit rapid în prețurile la pompă, prin scumpirea petrolului și a produselor rafinate pe piețele internaționale. În mod obișnuit, evoluția benzinei în România urmează, cu un decalaj scurt, dinamica regională: cotațiile petrolului și ale produselor finite (benzină, motorină) influențează costul de aprovizionare, iar acesta se vede ulterior în prețurile din rețelele de distribuție. În contextul unui conflict în Orientul Mijlociu, piața tinde să includă o „primă de risc” (un plus de preț legat de incertitudine), chiar și atunci când livrările nu sunt întrerupte imediat. Pragul de 8 lei/l are și o componentă de percepție: este un nivel rotund, ușor de urmărit de consumatori, iar depășirea lui poate amplifica așteptările de scumpire și în alte rețele. În același timp, diferențele dintre stații și dintre companii pot rămâne vizibile, în funcție de politica comercială și de ritmul de actualizare a prețurilor, însă direcția generală este dictată de costurile din lanțul internațional. Din informațiile disponibile în material, elementele-cheie pentru a înțelege legătura cu contextul internațional sunt: declanșarea războiului din Iran, ca factor de risc geopolitic pentru piețele energetice prima scumpire a carburanților în România după acest eveniment, descrisă ca fiind „considerabilă” depășirea nivelului de 8 lei/l la benzină în toate stațiile Petrom, ca reper imediat în piață Ce urmează depinde de evoluția tensiunilor și de reacția piețelor internaționale: dacă riscul perceput rămâne ridicat, presiunea pe prețurile la benzină poate continua; dacă situația se stabilizează, scumpirea se poate tempera. Pentru șoferi și companii, semnalul principal este că volatilitatea externă se transferă rapid în costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor din economie. [...]
Consiliul Concurenței avertizează benzinarii să nu majoreze nejustificat prețurile în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar autoritatea anunță că monitorizează atent evoluția pieței, potrivit Mediafax . Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a declarat luni, 2 martie 2026, că prețul barilului de petrol se menține sub 80 de dolari, un nivel comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, iar eventualele scumpiri la pompă ar trebui să fie moderate și temporare. În acest context, Consiliul Concurenței urmărește două aspecte esențiale: dinamica prețurilor la carburanți; comportamentul comercial al operatorilor din piață. Chirițoiu a subliniat că instituția nu dorește să vadă comercianți care profită de situația internațională pentru a majora suplimentar și nejustificat prețurile. Dacă vor fi identificate încălcări ale legislației concurenței, autoritatea va declanșa procedurile de sancționare. Declarațiile vin pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, care alimentează temeri privind o eventuală creștere a cotațiilor internaționale ale petrolului. Totuși, la acest moment, nivelul barilului nu indică o presiune majoră asupra prețurilor interne. La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru nu este justificată în prezent și a respins scenariile privind carburanți de 10 lei pe litru. În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat că depășirea pragului de 9–10 lei ar deveni realistă doar dacă țițeiul s-ar stabiliza pe termen mai lung la 90–100 de dolari pe baril, în contextul riscurilor legate de traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Mesajul autorităților este clar: ajustările de preț trebuie să reflecte factori obiectivi, nu speculații, iar piața carburanților rămâne sub supraveghere strictă în această perioadă tensionată. [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Indiei la petrolul din Golf , iar New Delhi este împinsă din nou spre țițeiul rusesc, potrivit Euronews România . Miza este aprovizionarea unei economii care importă 90% din necesarul de petrol, într-un moment în care rutele tradiționale din Golful Persic sunt afectate de escaladarea regională. Pe fondul presiunilor din SUA, oficialii indieni au traversat „șase luni în agonie” după ce președintele american Donald Trump a decis, în vara anului trecut, să sancționeze India pentru achizițiile de petrol rusesc. Conform The Washington Post , secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi, într-o postare pe rețelele de socializare, că administrația Trump va acorda Indiei o derogare limitată de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a menține „fluxul de petrol pe piața globală”. Problema imediată pentru India este că furnizorii alternativi sunt, în mare parte, în Golful Persic, iar conflictul din Orientul Mijlociu „limitează drastic” capacitatea de aprovizionare din această zonă. În acest context, Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă o parte importantă din exporturile de petrol din Golf, este descrisă ca fiind „practic închisă în acest moment”, ceea ce taie accesul rapid la volumele care, în mod obișnuit, ajungeau în India în mai puțin de o săptămână. „Se estimează că peste 30 de milioane de barili de petrol stau în așteptare în Oceanul Indian, suficient pentru a satisface șase zile din cererea totală a Indiei.” În aceste condiții, Rusia devine „cel mai la îndemână” furnizor, cu livrări pe mai multe rute: din porturile vestice ale Rusiei prin Marea Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie până la coasta de vest a Indiei, dar și din Extremul Orient rus, deși aceste volume ar putea fi redirecționate către cumpărători din Asia de Est. Principalii furnizori tradiționali ai Indiei au fost Irakul și Arabia Saudită, iar Kuweitul și Omanul urmau să acopere o parte importantă din diferență, însă blocajele de pe ruta Ormuz schimbă rapid ecuația. Din perspectiva consecințelor, Euronews România notează că, dacă războiul din Golf continuă să blocheze fluxurile de țiței din zona Golfului Persic, tot mai multe state ar putea căuta alternative în Rusia, ceea ce ar însemna, implicit, mai multe venituri pentru Moscova. Pentru India, pe termen scurt, prioritatea rămâne continuitatea aprovizionării, inclusiv prin utilizarea volumelor deja aflate pe mare, chiar dacă transporturile din Rusia ajung mai lent decât cele din Golf. India importă aproximativ 90% din necesarul de petrol, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri de ofertă și la blocaje de transport. Conflictul din Orientul Mijlociu reduce accesul la țițeiul din Golful Persic, inclusiv prin afectarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Rusia poate livra pe rute alternative, iar volume semnificative sunt deja în așteptare în Oceanul Indian, oferind un tampon pe termen foarte scurt. Prelungirea blocajelor din Golf poate accelera reorientarea către petrolul rusesc, cu efecte geopolitice și economice mai largi. [...]
China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz , după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters . Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG . Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere , față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii , potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler. De ce este implicată China China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu . Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime. Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice. Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză” . Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice. Impact asupra pieței globale Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale: prețul petrolului a crescut cu peste 15% de la începutul conflictului; atacurile iraniene asupra instalațiilor energetice din Golful Persic au oprit unele producții; rachete iraniene au lovit sau au ajuns în apropierea unor zone din Cipru, Azerbaidjan și Turcia , amplificând tensiunile regionale. Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală , în contextul creșterii prețurilor la energie. Acces selectiv prin strâmtoare Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora . Declarația oficială nu a menționat însă China. Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene , iar traficul rămâne extrem de limitat. Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani. [...]
