Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina s-a scumpit din nou, cu 9 bani pe litru, în a treia zi consecutivă de creșteri în benzinăriile din România, potrivit HotNews.ro. Benzina a rămas neschimbată față de joi, însă nivelurile actuale mențin presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie.
Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților, motorina standard (cea mai utilizată) a ajuns la 8,6 lei/litru la o stație Petrom din București și la 8,67 lei/litru la OMV, iar motorina premium urcă la 9,23 lei/litru. La benzină, cel mai ieftin sortiment este la 8,20 lei/litru la Petrom, 8,21 lei/litru la Lukoil și 8,28 lei/litru în stațiile OMV, în timp ce benzina premium a trecut de 9 lei și se vinde la 9,02 lei/litru la OMV.
În această săptămână, scumpirile s-au succedat rapid: carburanții au crescut miercuri cu 15 bani/litru, iar joi cu încă 9 bani/litru. Publicația e-nergia.ro notează că, în februarie, benzina și motorina s-au scumpit de opt ori, ceea ce conturează un trend de majorări repetate, nu un episod izolat.
Un factor de context este evoluția petrolului: cotațiile Brent au ajuns la 85 de dolari/baril, față de 72 de dolari la finalul săptămânii trecute, potrivit aceleiași surse. În plus, în România, componenta fiscală rămâne majoră: 50–55% din prețul final la pompă reprezintă taxe colectate de stat (acciză și TVA), ceea ce limitează spațiul de manevră pentru eventuale intervenții fără impact bugetar.
Autoritățile au transmis mesaje diferite despre posibilitatea reducerii taxelor. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că Guvernul ia în calcul scenarii pentru temperarea scumpirilor, inclusiv prin accize, pe o perioadă limitată:
„Facem tot ce trebuie pentru a nu ajunge acolo. Luăm în calcul modul în care vom putea să temperăm această creștere inclusiv din zona de reașezare, pe o anumită diferență, pe o perioadă limitată de timp a zonelor fiscale, inclusiv accize. Sunt scenarii de lucru pe care acum le lucrăm”
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a afirmat că reducerea accizei nu este posibilă, invocând structura prețului la pompă și constrângerile pe partea de taxe.
Recomandate
Scumpirile din ultimele zile au anulat rapid ieftinirea fiscală la motorină , iar dieselul a trecut din nou peste nivelul de dinaintea reducerii accizei, potrivit HotNews . În noaptea de vineri spre sâmbătă, stațiile de alimentare au operat noi majorări, în timp ce benzina se apropie de pragul de 10 lei/litru. În București, benzina standard a ajuns sâmbătă dimineață la un nou nivel istoric în rețelele mari: 9,73 lei/litru la Petrom și 9,79 lei/litru la OMV. La motorină, scumpirea este relevantă prin efectul asupra măsurii guvernamentale: prețul a depășit nivelul de luni, de dinaintea ieftinirii cu 17 bani determinată de reducerea cu 25% a accizei, conform Profit.ro (link în sursa HotNews ). Petrom afișa 10,19 lei/litru, iar OMV 10,25 lei/litru, ceea ce înseamnă că reducerea fiscală a fost „topită” de creșterile recente. Prețuri la benzină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Rompetrol: 9,59 lei/litru Socar: 9,64–9,69 lei/litru Lukoil: 9,67 lei/litru Mol: 9,70 lei/litru Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,79 lei/litru Prețuri la motorină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Socar: 10,10–10,14 lei/litru Mol: 10,16 lei/litru Rompetrol: 10,16 lei/litru Petrom: 10,19 lei/litru Lukoil: 10,23 lei/litru OMV: 10,25 lei/litru Pentru consumatori și companii, evoluția indică o volatilitate ridicată la pompă: chiar și intervențiile fiscale pot fi rapid neutralizate de scumpiri succesive, cu impact direct în costurile de transport și distribuție. [...]
Reducerea temporară a accizei la motorină a coborât prețul la pompă cu 17 bani , însă aplicarea nu este uniformă în piață: Rompetrol este singurul lanț care nu redusese prețul până la momentul publicării, potrivit HotNews . Măsura Ministerului Finanțelor a intrat în vigoare marți, 1 septembrie, și prevede ca, în perioada 1–15 septembrie 2026, reducerea temporară a accizei la motorina standard să ajungă la 25%, în urma unei noi evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin legea specială adoptată în acest an, pe fondul declarării situației de criză pe piața țițeiului. În a doua jumătate a lunii august, reducerea fusese de 20%, iar de la 1 septembrie acciza a fost micșorată cu încă 5%. Cât costă motorina în București și unde se vede ieftinirea Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți, analizate de publicație, în București un litru de motorină standard costa marți dimineață între 9,97 lei și 10,23 lei. Sub pragul de 10 lei/litru se găsea doar la stațiile Petrom și în două benzinării Socar. Prețurile afișate pentru motorina standard la 1 septembrie 2026: Lukoil: 10,23 lei Mol: 10,03 lei Petrom: 9,97 lei OMV: 10,03 lei Rompetrol: 10,20 lei Socar: 9,97–10,02 lei Excepția: Rompetrol nu redusese prețul Rompetrol este singurul lanț care, până la ora transmiterii știrii, nu scăzuse prețul cu 17 bani, așa cum „anticipau specialiștii”, notează HotNews. Publicația arată că luni dimineața, un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol tot cu 10,20 lei (cu trimitere la materialul anterior: „un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol”: https://hotnews.ro/cat-costa-motorina-cu-o-zi-inainte-ca-acciza-sa-scada-din-nou-2337294 ). [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie , potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei. Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Miza economică: revenirea la un flux energetic care a fost dominant înainte de 2022 Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic. Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India. Nord Stream, din nou pe agendă, dar cu obstacole majore Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream . Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022. De ce contează: semnal politic cu potențial de a reaprinde disputa energetică în UE Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă. AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream. Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus: „Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.” Opoziție internă și externă: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia” Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării. Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.” El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”. Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”. Ce urmează În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare. [...]
Saudi Aramco oprește temporar livrările de țiței către cel puțin doi clienți europeni , după atacul cu drone asupra conductei Est–Vest , o întrerupere care obligă rafinăriile să caute rapid alternative și riscă să pună presiune pe prețurile energiei în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează Bloomberg. Compania saudită le-a transmis celor doi clienți că nu vor primi transporturi de țiței luna viitoare, deși, în mod obișnuit, livrările sunt făcute lunar în baza unor acorduri pe termen lung. Persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Bloomberg că alocările nu vor fi onorate în perioada următoare. Saudi Aramco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. Ce a declanșat întreruperea: atacul asupra conductei Est–Vest Arabia Saudită a oprit săptămâna trecută conducta Est–Vest după ce instalația a fost țintită de drone. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de The Jerusalem Post, conducta ar urma să reia parțial operațiunile în câteva zile și să revină la capacitate maximă în șase săptămâni. În timp ce surse din industria petrolieră și de securitate au indicat anterior că două stații de pompare au fost avariate, o analiză Reuters a imaginilor satelitare a identificat pagube la trei stații, informație confirmată ulterior într-un material Reuters menționat de publicație. Impact operațional în Europa: rafinăriile caută țiței de înlocuire Rafinăriile europene care cumpără țiței saudit primesc, de regulă, transporturile prin portul mediteranean Sidi Kerir din Egipt, conectat la Marea Roșie prin infrastructură de conducte. Întreruperea livrărilor a determinat deja unii clienți să caute surse alternative. Un exemplu este grupul polonez Orlen SA, care a lansat „mai mult de 10” licitații începând de vineri pentru a securiza transporturi de înlocuire, potrivit articolului. De ce contează: presiune pe o piață deja tensionată Țările europene membre OECD au importat în iunie 577.000 de barili pe zi de țiței saudit, conform raportului lunar „Oil Market Report” al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de The Jerusalem Post. Conducta Est–Vest este importantă și pentru că oferă Arabiei Saudite o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz, reducând dependența de acest punct maritim îngust prin care trece o parte semnificativă a livrărilor globale de energie. Publicația avertizează că orice scădere suplimentară a exporturilor saudite ar putea amplifica presiunile într-o piață energetică globală deja „încordată”, cu potențial de scumpire a carburanților, creștere a riscurilor inflaționiste și volatilitate mai mare pe piețele financiare. [...]
Reducerea bruscă a producției la marile rafinării rusești de motorină riscă să strângă și mai mult piața globală a combustibililor , după ce atacurile ucrainene cu drone au forțat opriri și funcționare la capacități mult sub normal, potrivit HotNews , care citează calcule Reuters pe baza datelor din piața combustibililor. Jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină din Rusia au fost nevoite, în septembrie, să reducă puternic sau să oprească complet producția din cauza avariilor provocate de drone. Cele șase unități – Omsk, Kirishi, Taneco, Volgograd, NORSI și Perm – asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei. Din datele citate de Reuters, impactul operațional este sever: rafinăria Kirishi și-a oprit complet activitatea, iar Volgograd și NORSI funcționează la numai aproximativ 25% din capacitatea nominală. Pentru Taneco, atacată duminică, efectele nu puteau fi încă evaluate la momentul relatării, potrivit surselor Reuters citate de News.ro. Exporturi restricționate și ofertă globală mai mică Atacurile din ultimele luni au redus producția de combustibili și au determinat Moscova să restricționeze exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, războiul cu Iranul a redus oferta globală de combustibili, ceea ce amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , în primele opt luni din 2026, o rafinărie din Rusia a fost lovită cu succes, în medie, la fiecare trei zile. Înainte de introducerea restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră deja la mai puțin de un milion de tone în iunie, conform estimărilor traderilor, iar exporturile cumulate de motorină și motorină de calitate inferioară ajungeau la aproximativ 1,8 milioane de tone. Cu un an înainte, când rafinăriile funcționau normal, Rusia exporta aproximativ 2,5 milioane de tone de motorină pe lună, respectiv 3,3–3,4 milioane de tone dacă este inclusă și motorina de calitate inferioară. Turcia și Brazilia erau cei mai mari cumpărători, absorbind împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în iulie (context detaliat aici ). Presiune politică și efecte vizibile în SUA Criza motorinei din Rusia a ajuns și pe agenda președintelui american Donald Trump , care i-a cerut duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, susținând că deficitul rezultat „afectează întreaga lume” (detalii în HotNews ). Ucraina afirmă, la rândul ei, că rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime, în contextul atacurilor regulate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene (context în HotNews ). Presiunile asupra aprovizionării se văd și în SUA: prețul mediu național al motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru), potrivit GasBuddy, o evoluție sensibilă politic înaintea alegerilor intermediare din noiembrie (mai multe, în HotNews ). [...]
