Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Reluarea tranzitului de țiței rusesc prin Drujba către Ungaria și Slovacia deblochează o rută critică de aprovizionare și reduce presiunea operațională asupra rafinăriilor din regiune, după aproape trei luni de întrerupere, potrivit HotNews.
Grupul petrolier ungar MOL spune că operatorul ucrainean al conductei Drujba a informat oficial că este pregătit să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia, informație transmisă de Reuters. Livrările au fost oprite de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce un atac cu dronă rusesc a avariat conducta în vestul Ucrainei.
Într-un comunicat, MOL a precizat că Ukrtransnafta (operatorul secțiunii ucrainene a Drujba) a notificat compania că reparațiile au fost finalizate și că situația de forță majoră instituită din 27 ianuarie 2026 a încetat la ora 18:00, pe 21 aprilie 2026.
„Potrivit notificării, JSC Ukrtransnafta este pregătită să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia.”
O sursă din industria petrolieră a declarat pentru Reuters că Ucraina va relua miercuri pomparea petrolului prin Drujba, după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că lucrările de reparație au fost finalizate.
Pentru Ungaria și Slovacia, repornirea Drujba înseamnă revenirea la o rută de aprovizionare folosită pentru țițeiul rusesc, după o perioadă în care cele două țări au fost private de aceste livrări. În plan operațional, reluarea tranzitului reduce riscul de discontinuități în alimentarea rafinăriilor care depind de această infrastructură.
În perioada întreruperii, premierul ungar Viktor Orban (care, potrivit articolului, a pierdut puterea în urma alegerilor din 12 aprilie) și guvernul slovac condus de Robert Fico au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile, acuzații negate de Kiev.
În același timp, Reuters notează că Zelenski a cerut Uniunii Europene să deblocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro, blocat de Budapesta pe fondul disputei legate de conductă.
Separat, Peter Magyar, câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, i-a cerut lui Zelenski să redeschidă conducta cât mai curând posibil, odată ce aceasta este funcțională, și Rusiei să reia livrările de petrol prin aceasta.
Recomandate
Ungaria va elibera din rezerva strategică noi cantități de carburanți începând de săptămâna viitoare , o măsură menită să susțină continuitatea aprovizionării, potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar a spus că, până la momentul începerii eliberărilor, furnizarea nu va fi periclitată. Decizia vine după ce, în februarie, precedentul guvern de la Budapesta condus de Viktor Orban a scos 250.000 de tone de petrol din rezerva strategică, în contextul întreruperii transportului din Rusia prin oleoductul Drujba. Context: securitatea aprovizionării și presiunea pe stocuri Anunțul actual indică faptul că autoritățile ungare se pregătesc să folosească din nou stocurile strategice, instrument utilizat de regulă pentru a amortiza șocuri de aprovizionare și pentru a evita disfuncționalități în piața internă a carburanților. În comunicarea publică, premierul nu a precizat volumele care urmează să fie scoase din rezervă și nici calendarul complet al operațiunii, dincolo de referirea la „săptămâna viitoare”. Măsuri de control bugetar în noul guvern Separat de subiectul carburanților, Peter Magyar a anunțat și o înăsprire temporară a regulilor de aprobare a angajamentelor financiare în guvern: pe viitor, doar ministrul de finanțe va putea aproba angajamente „în afara tranzacțiilor de rutină”. Potrivit premierului, investițiile peste 100 de milioane de forinți (circa 280.000 de euro, aprox. 1,4 milioane lei) sau angajamentele peste 250 de milioane de forinți vor necesita semnătura ministrului. Măsura ar urma să rămână în vigoare „o săptămână sau două”, până când noul guvern va putea vedea „cifrele exacte care au fost ascunse”, în condițiile în care Magyar a invocat existența unor angajamente „în valoare de sute de miliarde de forinți” care nu ar fi fost incluse în buget de precedentul executiv. [...]
Cotațiile petrolului au urcat peste 1% luni dimineață, după un atac cu drone asupra centralei nucleare Barakah din Emiratele Arabe Unite, mișcare care reaprinde riscul de volatilitate pe piețele energetice, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc duminică după-amiază și a provocat un incendiu la un generator electric aflat în exteriorul facilității, iar efectele s-au văzut rapid în prețuri. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,36 dolari (1,24%), până la 110,62 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat la 107,26 dolari pe baril, în urcare cu 1,84 dolari (1,75%). De ce contează pentru piață Reacția imediată a cotațiilor indică o sensibilitate ridicată a investitorilor la evenimente cu potențial de escaladare în regiune, chiar dacă incidentul descris a vizat un echipament din exteriorul centralei. În astfel de momente, prețul petrolului tinde să includă o „primă de risc” (un plus de preț asociat incertitudinii geopolitice), ceea ce poate alimenta oscilații rapide ale cotațiilor. Reacții și context regional Biroul de Comunicare de la Abu Dhabi a confirmat incidentul la scurt timp după producere. India și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce comunitatea regională a catalogat drept un incident „extrem de periculos”. În același context, Iranul avertizase anterior că un atac asupra Emiratelor Arabe Unite ar avea consecințe „dezastruoase” asupra atacatorului. În lipsa unor informații suplimentare în material despre evoluția operațiunilor sau despre eventuale întreruperi, rămâne de urmărit dacă tensiunile se vor reflecta în continuare în cotații sau dacă mișcarea de luni dimineață va rămâne una de moment. [...]
Producția internă de țiței a României a scăzut cu 8,3% în T1 2026 , în timp ce importurile au coborât cu 30,6%, o combinație care schimbă temporar balanța de aprovizionare, dar nu și trendul structural de declin al zăcămintelor, potrivit datelor citate de Agerpres din statistica INS. În primele trei luni din 2026, România a produs 579.400 tone echivalent petrol (tep), cu 52.300 tep mai puțin față de perioada similară din 2025 (minus 8,3%), arată Institutul Național de Statistică . Pe partea de comerț exterior, importurile de țiței au depășit 1,576 milioane tep în T1 2026, în scădere cu 694.200 tep față de ianuarie–martie 2025 (minus 30,6%). De ce contează: scăderea producției rămâne trendul de fond Dincolo de variațiile trimestriale ale importurilor, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o continuare a scăderii producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%. Estimările CNSP menționate în material indică: pentru 2026: 2,68 milioane tep (minus 2,2% față de anul anterior); pentru 2027: 2,63 milioane tep (minus 1,9%). CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. Ce urmează: importuri prognozate în creștere în 2026–2027 În același timp, importul de țiței este preconizat să crească, potrivit CNSP, cu 7,4% în 2026 (până la 7,52 milioane tep) și cu 7,8% în 2027. În acest context, reducerea puternică a importurilor din primul trimestru nu schimbă, de una singură, perspectiva pe termen scurt indicată de prognoza oficială. [...]
Expirarea derogării SUA pentru achiziția de petrol rusesc readuce un risc de presiune pe piața energetică , după ce Trezoreria americană nu publicase până sâmbătă seara nicio prelungire a excepției decise luna trecută și expirate în cursul zilei, potrivit Economica . Washingtonul aplică de câțiva ani sancțiuni împotriva sectorului petrolier al Rusiei, ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Relaxarea acestor sancțiuni, decisă prima dată în martie și prelungită în aprilie, a fost justificată de SUA prin nevoia de a calma piețele energetice globale, pe fondul scumpirilor generate de războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Un indicator invocat în context este evoluția prețurilor la carburanți în SUA: la finalul lui februarie, când americanii și israelienii au atacat Iranul, prețul mediu la pompă era de 2,98 dolari pe galon (aprox. 0,79 dolari/litru, adică circa 3,6 lei/litru), iar sâmbătă asociația automobilistică AAA consemna 4,52 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, circa 5,5 lei/litru). Presiune politică pentru revenirea la sancțiuni mai dure Două senatoare democrate, Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren, au cerut de vineri guvernului să nu prelungească derogarea. În comunicatul lor comun, ele au acuzat politica Trezoreriei de a permite, temporar, achiziții de petrol rusesc, susținând că aceasta ar fi sprijinit veniturile Rusiei. „Trezoreria trebuie să pună capăt în sfârșit politicii sale prost concepute de a ajuta Rusia să facă și mai mulți bani de pe urma războiului nesocotit al președintelui (Donald) Trump în Iran”. Potrivit acelorași politicieni, creșterea prețurilor la carburanți ar arăta că relaxarea sancțiunilor nu a ajutat familiile americane, ceea ce întărește argumentul pentru încetarea excepției. Ce contează pentru piață Din informațiile disponibile, expirarea derogării înseamnă că SUA nu au confirmat continuarea unei relaxări temporare a sancțiunilor, într-un moment în care prețurile energiei sunt deja sensibile la evoluțiile geopolitice. Economica notează doar lipsa unei prelungiri publicate până sâmbătă seara; nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri alternative. [...]
Creșterea importurilor de gaze cu 53,9% în T1 2026 pune presiune pe balanța energetică, în condițiile în care producția internă a scăzut ușor, potrivit datelor citate de Economica . În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 53,9% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 360.400 tep (tonă echivalent petrol – unitate standard folosită în statisticile energetice), până la 1,029 milioane tep. În același interval, producția de gaze naturale a României a scăzut cu 1,5%, conform titlului și datelor prezentate. Ce anticipează autoritățile pentru 2026–2027 Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP indică: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP se așteaptă la o tendință de reducere, mai accentuată spre 2027 (minus 6%), pe fondul avansului producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar și luând în calcul menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările CNSP pentru importuri sunt: pentru 2026: 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează Diferența dintre dinamica din T1 2026 (importuri în creștere puternică) și scenariul CNSP (importuri în scădere în anii următori) sugerează că echilibrul pieței depinde de materializarea creșterii de producție prognozate și de calendarul noilor capacități. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii producției din trimestru, rămâne de urmărit dacă evoluția importurilor din prima parte a anului este un episod punctual sau semnalul unei dependențe mai ridicate pe termen scurt. [...]
Turcia propune o conductă militară de combustibil până în România , un proiect estimat la 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar urma să întărească logistic aprovizionarea cu energie a flancului estic al NATO, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa este discutată în contextul extinderii Sistemului de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS), o rețea de conducte subterane construită în perioada Războiului Rece, folosită pentru alimentarea forțelor aliate în scenarii de conflict. În prezent, această rețea „se oprește” în Germania, iar state precum Polonia și România susțin de mai mult timp extinderea ei spre est. Ce ar însemna proiectul, operațional Propunerea Ankarei vizează construirea unei noi conducte din Turcia până în România, via Bulgaria, destinată exclusiv uzului militar. Conform informațiilor citate, proiectul nu ar urma să fie disponibil pentru utilizare civilă, iar detalii precum capacitatea conductei nu sunt făcute publice, fiind considerate confidențiale. Din perspectiva funcționării, o astfel de infrastructură ar reduce dependența de rute vulnerabile sau costisitoare și ar crea un lanț de aprovizionare mai robust pentru statele de pe flancul estic, într-un moment în care NATO își reevaluează reziliența logistică. De ce contează: cost și vulnerabilități pe rutele alternative Potrivit sursei citate, o conductă Turcia–România ar putea costa „doar o cincime” din alternativele deja discutate, inclusiv rute prin Grecia sau prin vecinii occidentali ai României. În plus, aceste variante ar fi mai expuse, deoarece depind de transport maritim. Contextul invocat pentru accelerarea discuțiilor include atât invazia Rusiei în Ucraina , cât și tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv întreruperi recente ale aprovizionării cu energie asociate închiderii Strâmtorii Ormuz . Ce urmează Turcia ar urmări să obțină sprijinul aliaților pentru propunere, iar o decizie ar putea fi luată înainte sau în timpul summitului NATO pe care Ankara se pregătește să îl găzduiască în luna iulie, conform informațiilor prezentate. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de propunere, fără un calendar public de implementare și fără parametri tehnici comunicați oficial. [...]
