Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrom a operat două ieftiniri într-o singură zi, iar motorina a coborât cu 65 de bani/litru, o mișcare rară pe piața locală a carburanților, potrivit HotNews, care citează Economica.
Reducerea a avut loc sâmbătă, când Petrom a ajustat de două ori prețurile: dimineața a ieftinit benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru, iar după-amiaza a mai redus benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 30 de bani/litru. Economica notează că o zi cu două ieftiniri este un eveniment rar în România și că scăderea totală de 65 de bani/litru la motorină nu a mai fost înregistrată la stațiile Petrom din țară.
Duminică dimineață, prețurile au rămas la nivelurile reduse. În stațiile Petrom din zona Capitalei, benzina standard se vindea cu 8,07 lei/litru, iar motorina standard cu 8,63 lei/litru, conform datelor din aplicația Consiliului Concurenței.
Și stațiile OMV au consemnat ieftiniri, cu benzina standard la 8,18 lei/litru și dieselul standard la 8,72 lei/litru, potrivit acelorași date. HotNews amintește că Petrom și OMV sunt deținute de cea mai mare companie petrolieră din România.
| Companie | Benzină standard | Benzină premium | Motorină standard | Motorină premium |
|---|---|---|---|---|
| Petrom | 8,07 lei | 8,55 lei | 8,63 lei | 9,40 lei |
| OMV | 8,18 lei | 8,81 lei | 8,72 lei | 9,54 lei |
| Lukoil | 8,28 lei | 8,98 lei | 9,02 lei | 9,84 lei |
| MOL | 8,28 lei | 8,91 lei | 9,02 lei | 9,89 lei |
Pentru context, informația despre cele două ieftiniri din aceeași zi este atribuită de HotNews publicației Economica.
Recomandate
Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]
Riscul de blocare totală a Strâmtorii Hormuz împinge din nou petrolul spre 100 dolari/baril , pe fondul escaladării atacurilor reciproce SUA–Iran și al suspendării discuțiilor de pace de către Teheran, potrivit TWZ . Iranul a transmis, prin agenția Tasnim (afiliată IRGC), că oprește „dialogurile și schimburile de text prin intermediari” și că „rezolvă să blocheze complet” Strâmtoarea Hormuz, invocând încălcarea condițiilor armistițiului în contextul intensificării confruntărilor Israel–Hezbollah în Liban. În paralel, Teheranul a amenințat și cu închiderea strâmtorii Bab al-Mandeb, un alt punct critic pentru transportul maritim la intrarea în Marea Roșie. Ce înseamnă pentru piața petrolului și lanțurile de aprovizionare În material se arată că simpla combinație dintre schimburile „kinetice” (atacuri) SUA–Iran și decizia Iranului de a suspenda discuțiile a împins din nou cotațiile petrolului în sus. După ce prețul coborâse la „puțin peste 91 dolari/baril” (aprox. 419 lei) – pe fondul unei afirmații a președintelui Donald Trump, descrisă ca nefondată, privind ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene – petrolul ajunsese din nou, la 11:20 a.m. EDT, „aproape de 100 dolari/baril” (aprox. 460 lei), potrivit OilPrice.com. Publicația notează și un vârf în acest an de „peste 114 dolari/baril” (aprox. 524 lei), atins la începutul lunii mai. Închiderea Strâmtorii Hormuz are deja efecte în cascadă asupra economiei globale, inclusiv prin scumpirea carburanților, mai arată analiza. În acest context, o eventuală perturbare și în Bab al-Mandeb ar amplifica presiunea asupra rutelor alternative și ar putea accelera creșterea prețurilor, cu efecte mai pronunțate în Asia, potrivit aceleiași surse. Hormuz: tranzit „pe bază de taxe”, ghidaj american și lipsă de detalii despre o blocadă totală TWZ relatează că Iranul a permis totuși tranzitul unor nave prin Hormuz, printr-un sistem de taxe pentru „servicii de mediu și alte servicii”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a ajutat la ghidarea a „aproximativ 70” de nave comerciale prin strâmtoare în ultimele trei săptămâni, potrivit The New York Times . CENTCOM a precizat pentru publicație că este vorba de comunicare și coordonare, nu de escortă, iar majoritatea tranzitelor ar fi avut loc mai aproape de Oman decât de Iran. În același timp, nu au fost oferite detalii de către oficiali iranieni despre cum ar urma să fie „complet” închisă Strâmtoarea Hormuz sau când ar putea începe o astfel de măsură. De ce contează Bab al-Mandeb în ecuație Amenințarea privind Bab al-Mandeb nu a fost însoțită de explicații concrete din partea Tasnim , însă TWZ amintește precedentul campaniei de 15 luni a rebelilor houthi din Yemen împotriva transportului maritim (începând din toamna lui 2023). Reluarea unor astfel de atacuri ar adăuga presiune economică globală și ar încărca suplimentar resursele militare americane, într-un moment în care SUA sunt deja puternic angajate în Operațiunea „Epic Fury”, cu echipamente distruse/avariate și muniții consumate, potrivit analizei. Context operațional: atacuri și interceptări în timpul armistițiului Materialul descrie o nouă rundă de lovituri și interceptări în pofida armistițiului. CENTCOM a anunțat că a interceptat două rachete balistice iraniene care vizau forțe americane din Kuweit (fără victime), iar Kuweitul a condamnat atacul. Iranul, la rândul său, a susținut că a lovit o bază americană nenumită ca răspuns la atacuri americane asupra unor ținte iraniene în weekend. Pe fondul acestor evoluții, negocierile SUA–Iran rămân „în limbo”, iar președintele Trump a declarat pentru NBC News că nu a auzit de la iranieni că ar suspenda discuțiile și că SUA „vor păstra blocada”, potrivit TWZ. [...]
Scumpirea petrolului cu peste 5% reaprinde riscul de costuri mai mari la energie , după ce Iranul a anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu SUA și a sugerat măsuri care ar putea afecta transportul global, potrivit Libertatea . Cotația Brent a urcat luni seară la 95,34 dolari (aprox. 439 lei) pe baril, în creștere cu 4,63%, iar petrolul american WTI a ajuns la 92,57 dolari (aprox. 426 lei) pe baril, cu un avans de aproape 6%, conform News. Mișcarea reflectă temerile investitorilor privind o posibilă perturbare a aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, punctul sensibil pentru piața globală Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul a suspendat negocierile indirecte cu Washingtonul și analizează împreună cu aliații posibilitatea blocării complete a Strâmtorii Ormuz , relatează Reuters. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, iar o restricție a traficului ar putea avea efecte imediate asupra prețurilor la energie. De ce contează pentru economie: risc de volatilitate și presiune pe prețuri Tensiunile s-au amplificat după schimburi recente de atacuri între Iran și SUA și după extinderea operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea fi abandonat dacă ofensiva israeliană continuă. Analiștii din sectorul energetic avertizează că prelungirea conflictului ar putea reduce stocurile comerciale de petrol și ar alimenta noi scumpiri. Situația este agravată, potrivit materialului, de informații privind amplasarea unor mine maritime în zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a determinat companiile de transport să ceară garanții suplimentare pentru siguranța navigației. Cererea din China și Europa poate limita scumpirea, dar nu elimină riscul În paralel, perspectivele economice mai slabe din China și Europa apasă asupra cererii globale de petrol. Goldman Sachs a avertizat că încetinirea consumului în marile economii poate limita creșterea prețurilor în a doua parte a anului, însă noi perturbări ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile mai sus. Pe fondul incertitudinilor, Rusia analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili, inclusiv majorarea importurilor din Belarus și restricționarea temporară a exporturilor de benzină. Separat, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la niveluri normale după probleme tehnice la zăcământul Tengiz. [...]
Iranul promite trecere sigură pentru navele japoneze prin Strâmtoarea Ormuz , o mișcare cu potențial de reducere a presiunii pe lanțurile de aprovizionare cu energie către Asia, după luni de blocaje care au împins în sus prețurile petrolului, potrivit Mediafax . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru transportatorii japonezi și a dat asigurări guvernului de la Tokyo că Teheranul va facilita trecerea în siguranță a navelor japoneze. Angajamentul a fost comunicat într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi. „Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, a declarat Masoud Pezeshkian, citat de AFP. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie: prin acest punct trece o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea ei „în cea mai mare parte”, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu (la finalul lunii februarie), a fost asociată cu o creștere masivă a prețurilor petrolului, conform informațiilor din articol. În acest context, orice semnal de relaxare — chiar și limitat la un anumit stat — poate avea relevanță operațională pentru transport și, indirect, pentru costurile de aprovizionare. Asia, cea mai expusă la blocaj Impactul este resimțit în special în Asia. Mediafax notează că, în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia, principalii importatori fiind China, India, Japonia și Coreea de Sud. Totodată, în luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei, a avertizat că blocajul ar putea declanșa „cea mai importantă criză energetică din istorie”, iar prim-ministrul Japoniei a cerut Agenției Internaționale pentru Energie să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a tempera scumpirile. Ce urmează Anunțul vizează explicit navele japoneze, fără detalii suplimentare în material despre un calendar, condiții de tranzit sau extinderea măsurii către alte state. Rămâne de urmărit dacă promisiunea se traduce într-o redeschidere mai largă a rutei și în ce măsură va influența stabilitatea transportului maritim și prețurile la energie. [...]
Raționalizarea benzinei în Crimeea arată că atacurile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești încep să producă efecte directe în teritorii controlate de Moscova , potrivit CNN , care preia o relatare Reuters. În peninsula Crimeea, aflată sub control rusesc, autoritățile au introdus luni limitări la vânzarea celui mai folosit tip de benzină, Ai-95, iar cumpărarea se face pe bază de cupoane, a declarat guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov . Măsura vine după ce atacuri cu drone atribuite Ucrainei au îngustat aprovizionarea rutieră în sud-estul Ucrainei, au relatat martori Reuters și oficiali. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea și baza tradițională a Flotei ruse a Mării Negre, martorii Reuters au descris cozi lungi la stațiile de alimentare. O localnică, Oksana Senchenko, a spus că nu a reușit să alimenteze de două zile și că nu se găsea benzină nici de 92, nici de 95. Presiune pe infrastructura de petrol și pe lanțurile de aprovizionare Contextul mai larg, potrivit materialului, este intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești, în timp ce sancțiunile occidentale au făcut exporturile de țiței mai costisitoare pentru Rusia. În paralel, guvernul rus a anunțat luni interzicerea exporturilor de combustibil pentru aviație până la 30 noiembrie. Un fost deputat ucrainean, Oleg Țariov, descris ca figură pro-rusă, a afirmat că drumul care leagă Crimeea de continent, în nord, ar fi fost atacat. El a pus raționalizarea pe seama atacurilor cu drone asupra camioanelor cu combustibil de pe autostrada „Novorossiya”, un coridor terestru care leagă Rusia continentală de Crimeea. Reacția autorităților locale și extinderea restricțiilor Guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaev, a cerut populației să nu intre în panică și a legat situația de măsuri de securitate și de „optimizarea” rutelor logistice folosite pentru livrările de combustibil, pe care le-a descris drept temporare. Restricții la vânzarea de combustibil au fost introduse, potrivit martorilor Reuters, și în alte zone ale Rusiei, inclusiv în regiunea Belgorod, la granița cu Ucraina. [...]
Scumpirea petrolului pe fondul escaladării din Liban ridică riscul de costuri mai mari la energie , după ce cotațiile au urcat luni cu peste 2%, pe măsură ce Israelul a ordonat extinderea operațiunilor militare, potrivit Mediafax . Contractele futures pe Brent, referința internațională, au crescut cu 2,43%, la 93,33 dolari pe baril (aprox. 430 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 2,76%, la 89,77 dolari pe baril (aprox. 413 lei). Datele sunt atribuite de publicație postului CNBC. Tensiunile au alimentat temerile investitorilor că o deteriorare a situației de securitate ar putea pune presiune pe un armistițiu deja fragil între Washington și Teheran, în contextul ciocnirilor cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Escaladarea a venit după discuții israeliano-libaneze mediate de SUA, desfășurate vineri la Washington, care, potrivit articolului, au redus speranțele privind o apropiere între SUA și Iran pentru prelungirea acordului de armistițiu. Decizia politică și reacția pieței Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat duminică extinderea manevrei militare în Liban, în pofida armistițiului declarat în aprilie. „Împreună cu ministrul Apărării, Yisrael Katz, am instruit IDF să extindă manevra în Liban.” Ce semnalează băncile: risc în ambele direcții Goldman Sachs a transmis că riscurile pentru estimările sale de preț în trimestrul al patrulea din 2026 rămân „bilaterale”: întreruperile persistente ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile în sus, dar o slăbire a cererii ar putea genera scăderi semnificative. Banca a mai estimat că datele slabe privind vânzările cu amănuntul de petrol din aprilie din China și Europa de Vest implică împreună aproximativ 2 milioane de barili pe zi risc de scădere pentru previziunile deja modeste privind cererea. [...]
