Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrom a operat două ieftiniri într-o singură zi, iar motorina a coborât cu 65 de bani/litru, o mișcare rară pe piața locală a carburanților, potrivit HotNews, care citează Economica.
Reducerea a avut loc sâmbătă, când Petrom a ajustat de două ori prețurile: dimineața a ieftinit benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru, iar după-amiaza a mai redus benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 30 de bani/litru. Economica notează că o zi cu două ieftiniri este un eveniment rar în România și că scăderea totală de 65 de bani/litru la motorină nu a mai fost înregistrată la stațiile Petrom din țară.
Duminică dimineață, prețurile au rămas la nivelurile reduse. În stațiile Petrom din zona Capitalei, benzina standard se vindea cu 8,07 lei/litru, iar motorina standard cu 8,63 lei/litru, conform datelor din aplicația Consiliului Concurenței.
Și stațiile OMV au consemnat ieftiniri, cu benzina standard la 8,18 lei/litru și dieselul standard la 8,72 lei/litru, potrivit acelorași date. HotNews amintește că Petrom și OMV sunt deținute de cea mai mare companie petrolieră din România.
| Companie | Benzină standard | Benzină premium | Motorină standard | Motorină premium |
|---|---|---|---|---|
| Petrom | 8,07 lei | 8,55 lei | 8,63 lei | 9,40 lei |
| OMV | 8,18 lei | 8,81 lei | 8,72 lei | 9,54 lei |
| Lukoil | 8,28 lei | 8,98 lei | 9,02 lei | 9,84 lei |
| MOL | 8,28 lei | 8,91 lei | 9,02 lei | 9,89 lei |
Pentru context, informația despre cele două ieftiniri din aceeași zi este atribuită de HotNews publicației Economica.
Recomandate
Producția internă de țiței a României a scăzut cu 8,3% în T1 2026 , în timp ce importurile au coborât cu 30,6%, o combinație care schimbă temporar balanța de aprovizionare, dar nu și trendul structural de declin al zăcămintelor, potrivit datelor citate de Agerpres din statistica INS. În primele trei luni din 2026, România a produs 579.400 tone echivalent petrol (tep), cu 52.300 tep mai puțin față de perioada similară din 2025 (minus 8,3%), arată Institutul Național de Statistică . Pe partea de comerț exterior, importurile de țiței au depășit 1,576 milioane tep în T1 2026, în scădere cu 694.200 tep față de ianuarie–martie 2025 (minus 30,6%). De ce contează: scăderea producției rămâne trendul de fond Dincolo de variațiile trimestriale ale importurilor, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o continuare a scăderii producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%. Estimările CNSP menționate în material indică: pentru 2026: 2,68 milioane tep (minus 2,2% față de anul anterior); pentru 2027: 2,63 milioane tep (minus 1,9%). CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. Ce urmează: importuri prognozate în creștere în 2026–2027 În același timp, importul de țiței este preconizat să crească, potrivit CNSP, cu 7,4% în 2026 (până la 7,52 milioane tep) și cu 7,8% în 2027. În acest context, reducerea puternică a importurilor din primul trimestru nu schimbă, de una singură, perspectiva pe termen scurt indicată de prognoza oficială. [...]
Expirarea derogării SUA pentru achiziția de petrol rusesc readuce un risc de presiune pe piața energetică , după ce Trezoreria americană nu publicase până sâmbătă seara nicio prelungire a excepției decise luna trecută și expirate în cursul zilei, potrivit Economica . Washingtonul aplică de câțiva ani sancțiuni împotriva sectorului petrolier al Rusiei, ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Relaxarea acestor sancțiuni, decisă prima dată în martie și prelungită în aprilie, a fost justificată de SUA prin nevoia de a calma piețele energetice globale, pe fondul scumpirilor generate de războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Un indicator invocat în context este evoluția prețurilor la carburanți în SUA: la finalul lui februarie, când americanii și israelienii au atacat Iranul, prețul mediu la pompă era de 2,98 dolari pe galon (aprox. 0,79 dolari/litru, adică circa 3,6 lei/litru), iar sâmbătă asociația automobilistică AAA consemna 4,52 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, circa 5,5 lei/litru). Presiune politică pentru revenirea la sancțiuni mai dure Două senatoare democrate, Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren, au cerut de vineri guvernului să nu prelungească derogarea. În comunicatul lor comun, ele au acuzat politica Trezoreriei de a permite, temporar, achiziții de petrol rusesc, susținând că aceasta ar fi sprijinit veniturile Rusiei. „Trezoreria trebuie să pună capăt în sfârșit politicii sale prost concepute de a ajuta Rusia să facă și mai mulți bani de pe urma războiului nesocotit al președintelui (Donald) Trump în Iran”. Potrivit acelorași politicieni, creșterea prețurilor la carburanți ar arăta că relaxarea sancțiunilor nu a ajutat familiile americane, ceea ce întărește argumentul pentru încetarea excepției. Ce contează pentru piață Din informațiile disponibile, expirarea derogării înseamnă că SUA nu au confirmat continuarea unei relaxări temporare a sancțiunilor, într-un moment în care prețurile energiei sunt deja sensibile la evoluțiile geopolitice. Economica notează doar lipsa unei prelungiri publicate până sâmbătă seara; nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri alternative. [...]
Creșterea importurilor de gaze cu 53,9% în T1 2026 pune presiune pe balanța energetică, în condițiile în care producția internă a scăzut ușor, potrivit datelor citate de Economica . În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 53,9% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 360.400 tep (tonă echivalent petrol – unitate standard folosită în statisticile energetice), până la 1,029 milioane tep. În același interval, producția de gaze naturale a României a scăzut cu 1,5%, conform titlului și datelor prezentate. Ce anticipează autoritățile pentru 2026–2027 Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP indică: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP se așteaptă la o tendință de reducere, mai accentuată spre 2027 (minus 6%), pe fondul avansului producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar și luând în calcul menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările CNSP pentru importuri sunt: pentru 2026: 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează Diferența dintre dinamica din T1 2026 (importuri în creștere puternică) și scenariul CNSP (importuri în scădere în anii următori) sugerează că echilibrul pieței depinde de materializarea creșterii de producție prognozate și de calendarul noilor capacități. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii producției din trimestru, rămâne de urmărit dacă evoluția importurilor din prima parte a anului este un episod punctual sau semnalul unei dependențe mai ridicate pe termen scurt. [...]
Turcia propune o conductă militară de combustibil până în România , un proiect estimat la 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar urma să întărească logistic aprovizionarea cu energie a flancului estic al NATO, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa este discutată în contextul extinderii Sistemului de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS), o rețea de conducte subterane construită în perioada Războiului Rece, folosită pentru alimentarea forțelor aliate în scenarii de conflict. În prezent, această rețea „se oprește” în Germania, iar state precum Polonia și România susțin de mai mult timp extinderea ei spre est. Ce ar însemna proiectul, operațional Propunerea Ankarei vizează construirea unei noi conducte din Turcia până în România, via Bulgaria, destinată exclusiv uzului militar. Conform informațiilor citate, proiectul nu ar urma să fie disponibil pentru utilizare civilă, iar detalii precum capacitatea conductei nu sunt făcute publice, fiind considerate confidențiale. Din perspectiva funcționării, o astfel de infrastructură ar reduce dependența de rute vulnerabile sau costisitoare și ar crea un lanț de aprovizionare mai robust pentru statele de pe flancul estic, într-un moment în care NATO își reevaluează reziliența logistică. De ce contează: cost și vulnerabilități pe rutele alternative Potrivit sursei citate, o conductă Turcia–România ar putea costa „doar o cincime” din alternativele deja discutate, inclusiv rute prin Grecia sau prin vecinii occidentali ai României. În plus, aceste variante ar fi mai expuse, deoarece depind de transport maritim. Contextul invocat pentru accelerarea discuțiilor include atât invazia Rusiei în Ucraina , cât și tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv întreruperi recente ale aprovizionării cu energie asociate închiderii Strâmtorii Ormuz . Ce urmează Turcia ar urmări să obțină sprijinul aliaților pentru propunere, iar o decizie ar putea fi luată înainte sau în timpul summitului NATO pe care Ankara se pregătește să îl găzduiască în luna iulie, conform informațiilor prezentate. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de propunere, fără un calendar public de implementare și fără parametri tehnici comunicați oficial. [...]
Piața petrolului a fost stabilizată de creșterea exporturilor SUA și de reducerea importurilor Chinei , care au compensat cea mai mare parte a șocului de ofertă apărut după blocada iraniană asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit news.ro , pe baza evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) și a analiștilor de pe Wall Street citați de CNBC . Piața a pierdut aproximativ 10 milioane de barili pe zi din exporturile din Golful Persic, echivalentul a circa 10% din consumul mondial de petrol, după blocada iraniană. Chiar și așa, prețul petrolului Brent se menține puțin peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), sub nivelurile atinse în alte crize energetice recente, inclusiv după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum au fost acoperite pierderile din Golful Persic Potrivit AIE, exporturile de petrol din afara Orientului Mijlociu, conduse în principal de SUA, au crescut cu aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi de la începutul conflictului cu Iranul. În paralel, China și-a redus importurile de petrol cu 3,6 milioane de barili pe zi, echivalentul consumului zilnic total al Japoniei. Analiștii apreciază că aceste două ajustări au compensat aproximativ 70% din pierderile de export din Golf și au avut un rol decisiv în stabilizarea pieței. „China și SUA furnizează forme importante de ajustare pentru a compensa perturbările exporturilor din Golful Persic”, a declarat analistul Deutsche Bank Michael Hsueh. Strategul Morgan Stanley, Martijn Rats, a spus că reducerea importurilor chineze este „cel mai important factor” care explică de ce prețurile petrolului nu au urcat și mai mult. Discuții politice și semnale pentru fluxurile energetice În această săptămână, Donald Trump și Xi Jinping au discutat la Beijing despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz și menținerea fluxurilor energetice globale. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA se așteaptă ca China să cumpere mai mult petrol american în viitor. Riscul: echilibrul poate deveni greu de susținut Analiștii avertizează că actualul echilibru ar putea fi dificil de menținut pe termen lung. China dispune de rezerve strategice estimate la aproximativ 1,4 miliarde de barili, cele mai mari din lume, în timp ce rezervele SUA sunt mai reduse și sunt deja sub presiune după eliberări anterioare pentru stabilizarea pieței. Washingtonul a decis în martie să utilizeze aproximativ 172 de milioane de barili din rezerva strategică americană pentru a limita efectele șocului petrolier. [...]
Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial , într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica . O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press . Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global. Context: control, restricții și răspuns militar Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere. În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf. [...]
