Tag: accize
Știri despre „accize”
Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării
Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]
Cursul valutar BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate; euro rămâne la 5,0896 lei
Cursul BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate pentru euro, dar și semne de presiune asupra leului în contextul unor tensiuni externe și al unor evoluții interne contradictorii. Euro a rămas neschimbat la 5,0896 lei, în timp ce dolarul american a crescut ușor cu 0,14%, ajungând la 4,3626 lei. Lira sterlină a înregistrat cea mai notabilă variație pozitivă (+0,23%), iar francul elvețian s-a menținut aproape identic față de ziua anterioară. De asemenea, gramul de aur a scăzut ușor la 643,1962 lei, semn al unei diminuări temporare a interesului pentru activele de refugiu. Pe fundalul acestei relative stabilități valutare, BNR și-a menținut poziția prudentă, încurajată de declarațiile pozitive din partea autorităților române. Ministrul Energiei a transmis un mesaj de încredere privind securitatea sistemului energetic, ceea ce a contribuit la percepția generală de stabilitate. Totuși, riscurile nu lipsesc. Închiderea fabricii Adient din Ploiești, ce afectează direct peste 1.000 de angajați, ar putea avea efecte economice în lanț, atât în plan local, cât și în consumul intern, ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea cererii pentru importuri și, implicit, într-o presiune descendentă asupra leului. La nivel global, piețele financiare sunt influențate de decizia Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare de 25% pentru țările care desfășoară relații comerciale cu Iranul. Această măsură creează o incertitudine vizibilă, cu posibile repercusiuni asupra fluxurilor comerciale și valutare internaționale. În mod indirect, astfel de mișcări pot duce la variații bruște în cererea pentru monede precum dolarul, ceea ce face ca poziția leului față de acesta să devină mai vulnerabilă în perioada următoare. Pentru o perspectivă mai clară, iată un tabel cu valorile oficiale BNR pentru principalele monede, la data de 13 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3626 +0,14% Liră sterlină 5,8778 +0,23% Franc elvețian 5,4648 -0,00% Aur (XAU) 643,1962 -0,03% Forint maghiar 0,0132 +0,17% Zlot polonez 1,2089 +0,01% Liră turcească 0,1010 +0,10% Totodată, accizele mai mari la carburanți, aplicate de la începutul anului, au determinat o creștere cu 4 bani pe litru la pompă, accentuând povara pe bugetele familiilor și afectând indirect inflația. Acest tip de măsuri fiscale poate avea impact asupra cursului valutar în funcție de percepția investitorilor și a pieței privind sustenabilitatea politicilor economice adoptate. În concluzie, deși cursul euro pare stabil la începutul lui 2026, echilibrul este fragil , influențat atât de dinamica politică internațională, cât și de provocările interne. Evoluția monedei naționale în perioada următoare va depinde de cum vor fi gestionate efectele sociale ale concedierilor masive, dar și de direcția în care se vor îndrepta măsurile fiscale ale Guvernului. Tehnologia financiară, prin platforme ca Xchg.ro, permite cetățenilor să urmărească aceste evoluții în timp real și să ia decizii mai bine fundamentate în materie de economisire, investiții sau conversii valutare. [...]