Știri
Știri din categoria Curs BNR
Deprecierea leului se accentuează, cu euro peste 5,14 lei pe interbancar, un nivel care depășește recordul istoric consemnat la cursul oficial al BNR, potrivit Economica. Banca Națională a României urmează să comunice la ora 13:00 cursul de referință pentru joi, 30 aprilie 2026.
Mișcarea vine după ce euro a trecut de pragul de 5,10 lei la cursul BNR anunțat miercuri, 29 aprilie 2026, semnalând o presiune în creștere pe moneda națională.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a legat deprecierea leului de percepția piețelor asupra riscurilor politice și a efectelor posibile asupra politicilor economice, deficitului și inflației.
„Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor. Cu cât tensiunile sunt mai puternice, iar piaţa percepe că politicile economice vor fi afectate de criza politică care ar putea duce la creșterea deficitului, a inflației, cu atât leul se depreciază mai puternic. O parte din economisiri se reorientează către euro dacă piața percepe modificări generate de tensiunile politice. Dacă această criză se încheie cu bine, atunci piețele își revin și cursul de schimb își va reveni odată cu ele.”
În ultimul raport al CFA România privind indicele de încredere în economie, analiștii notează că:
Valorile medii ale anticipațiilor pentru cursul EUR/RON sunt:
Economica amintește că cel mai mare nivel din istorie pentru euro la cursul BNR a fost înregistrat pe 8 mai 2025, când BNR a anunțat o referință de 5,1222 lei/euro, într-un context electoral. Totodată, pe 16 mai 2025, BNR a comunicat o referință de 5,1033 lei/euro, după trei zile consecutive peste pragul de 5,10 lei.
Pentru piață, următorul reper imediat rămâne cursul oficial pe care BNR îl va publica la ora 13:00, după ce cotațiile interbancare au urcat peste maximele istorice ale referinței oficiale.
Recomandate
Leul atinge un minim istoric în fața euro, potrivit cursului anunțat de BNR , iar datele publicate joi, 30 aprilie 2026, indică o depreciere accelerată a monedei naționale pe fondul crizei politice. Conform Băncii Naționale a României , euro a fost cotat la 5,1417 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată la cursul oficial, în creștere semnificativă față de 5,1004 lei în ziua precedentă și 5,0927 lei la începutul săptămânii. Evoluția confirmă presiunile puternice din piață, generate de instabilitatea politică și de scăderea încrederii investitorilor. Pe piața interbancară, fluctuațiile au fost și mai vizibile: euro a urcat temporar până la 5,145 lei, înainte de o ușoară corecție spre 5,135 lei. Tendința generală rămâne însă de slăbire a leului, care pierde teren în fața principalelor valute internaționale. Evoluția principalelor valute Valută Curs actual (lei) Variație zilnică Curs anterior (lei) Diferență Euro 5,1417 +0,0413 5,1004 +0,0067 Dolarul SUA 4,3965 +0,0370 4,3595 +0,0054 Francul elvețian 5,5821 +0,0640 5,5181 +0,0019 Lira sterlină 5,9370 +0,0501 5,8869 +0,0118 Deprecierea este generalizată. Dolarul s-a apropiat de pragul de 4,4 lei, depășindu-l temporar în tranzacțiile din cursul zilei, în timp ce francul elvețian și lira sterlină au înregistrat, la rândul lor, creșteri consistente. Un prag similar, de peste 5,1 lei pentru un euro, a mai fost atins în mai 2025, într-un context politic tensionat. Totuși, nivelul actual depășește orice record anterior la cursul oficial, ceea ce ridică semne de întrebare privind evoluția inflației și impactul asupra costurilor pentru populație și companii. În absența unei stabilizări rapide a situației politice, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, iar piața valutară rămâne sensibilă la evoluțiile interne. [...]
Euro a urcat peste pragul de 5,1 lei , iar mișcarea împinge în sus costurile pentru companiile și persoanele cu plăți în valută, într-un context în care cursul de referință al BNR rămâne reper pentru o parte din contracte și pentru așteptările din piață, potrivit Profit . Cursul valutar oficial, de referință, anunțat miercuri de BNR a ajuns la 5,1004 lei pentru un euro , de la 5,0937 lei în ședința de marți. Pe aceeași ședință, dolarul american a fost cotat la 4,3595 lei , față de 4,3541 lei anterior. Au crescut și alte valute majore: lira sterlină a fost cotată la 5,8869 lei (de la 5,8751 lei ), iar francul elvețian la 5,5181 lei (de la 5,5162 lei ). [...]
Presiunea pe leu se vede în piața interbancară, deși cursul BNR rămâne „ancorat”. În ultima săptămână, tensiunile politice au împins investitorii și băncile către o cerere mai mare de euro, iar cotațiile din piață reflectă deja acest lucru, potrivit unor surse din piața financiară consultate de Economedia . Datele publicate de Banca Națională a României indică însă o volatilitate foarte mică a cursului oficial. În aprilie, euro a evoluat într-un interval de 5,0988 – 5,0924 lei, adică o amplitudine de circa 0,0064 lei (aprox. 0,12%), pe care publicația o descrie drept „extrem de mică” pentru un context de criză politică. Două piețe, două semnale: curs oficial stabil, interbancar tensionat În piața interbancară, imaginea este diferită. Analiza Economedia arată indicii de presiune de depreciere: cotațiile de cumpărare (bid) pentru euro au scăzut de la aproximativ 5,049–5,050 lei/euro la începutul lunii aprilie la 5,032–5,040 lei/euro la 24 aprilie, ceea ce înseamnă că băncile oferă mai puțini lei pentru un euro. În același timp, cotațiile de vânzare (ask) rămân ridicate și urcă punctual, frecvent în zona 5,150–5,160 lei/euro, cu vârfuri de 5,153–5,155 lei/euro. În termeni practici, asta înseamnă un euro „mai scump” la vânzare și o primă de risc cerută de piață, pe fondul incertitudinii. Publicația descrie și un tipar intraday repetitiv: dimineața cotațiile sunt mai „strânse” (în jur de 5,045/5,145 lei/euro), iar după-amiaza bid-ul scade și ask-ul urcă. Interpretarea este că apar tentative repetate de slăbire a leului pe parcursul zilei, temperate însă de un contrabalans în piață. Intervenție BNR: posibilă, dar neconfirmată Sursele Economedia „nu confirmă, dar nici nu infirmă” o intervenție a BNR pentru susținerea leului. În mod tradițional, banca centrală poate interveni discret pentru a limita volatilitatea, inclusiv prin vânzări de valută din rezerve sau operațiuni de lichiditate, fără comunicare în timp real. Ca precedent, Economedia amintește că în martie BNR ar fi cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru a proteja leul de turbulențele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Bloomberg . Ce spune Consiliul BNR: riscurile pe curs rămân ridicate În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 (anterioară escaladării crizei politice), membrii Consiliului BNR au arătat că riscurile la adresa cursului de schimb rămân ridicate. Ei au invocat atât creșterea volatilității internaționale și aversiunea globală față de risc, cât și „deficitele gemene” încă mari. „Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor (...) cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, au arătat reprezentanții BNR. În esență, semnalul din piața interbancară este că tensiunile politice se traduc într-o cerere mai mare de valută și spread-uri mai largi (diferențe mai mari între bid și ask), chiar dacă în statisticile zilnice ale cursului oficial mișcarea rămâne, deocamdată, foarte limitată. [...]
Instabilitatea politică se vede rapid în costurile de finanțare și în curs , iar BNR ajunge să „cumpere timp” prin intervenții care limitează oscilațiile leului, arată o analiză citată de Adevărul . Miza pentru companii și pentru buget nu este doar nivelul EUR/RON, ci felul în care incertitudinea se transformă în dobânzi mai mari și presiuni fiscale. Analiza companiei de consultanță CC Tax Advisory reconstruiește evoluția cursului EUR/RON în momente-cheie de instabilitate politică, folosind comunicate BNR, presa financiară a perioadei și arhivele cursului de referință. Sunt urmărite patru repere: nivelul de la începutul săptămânii în care a fost anunțată schimbarea premierului, cursul din ziua demiterii, variația procentuală și timpul necesar revenirii la nivelul anterior crizei. În același timp, autorii notează că leul are un trend structural de depreciere, iar intervențiile BNR au vizat frecvent limitarea fluctuațiilor, nu schimbarea direcției. Ce arată datele: incertitudinea contează mai mult decât evenimentul Potrivit Corneliei Năstase, CEO al CC Tax Advisory, concluzia celor zece ani analizați este că moneda reacționează mai puțin la „evenimente politice punctuale” și mai mult la gradul de incertitudine generat. Când succesiunea la guvernare este previzibilă, piețele tind să „ignore” turbulențele; când nu există un succesor clar, volatilitatea crește. În medie, o tranziție guvernamentală „dezordonată” este asociată cu o depreciere de aproximativ 0,74%, iar în episoade de criză combinată (politică și electorală) mișcarea poate depăși 3%, potrivit analizei. Consecințele sunt resimțite în special de companiile cu expunere în valută: contracte în euro, credite externe sau importuri semnificative, pentru care incertitudinea se traduce rapid în costuri mai mari. De ce reacționează mai repede obligațiunile decât cursul Pentru criza din 2026, analiza introduce o nuanță: piața obligațiunilor ar reacționa mai rapid decât cursul valutar. Explicația invocată este că BNR a arătat că poate interveni pentru stabilizarea leului, în timp ce costurile de finanțare externă nu au un mecanism similar de „protecție”. În practică, creșterile bruște ale randamentelor obligațiunilor, pe fondul tensiunilor politice interne, înseamnă că riscul politic este inclus direct în costul de împrumut al statului. Ulterior, aceste costuri se pot propaga în economie prin dobânzi mai mari, presiuni bugetare și posibile ajustări fiscale care afectează mediul de afaceri, potrivit materialului. Analiza notează și că vulnerabilitatea este mai ridicată decât în anii anteriori, pe fondul unui deficit bugetar mare, presiunilor asupra ratingului suveran și spațiului fiscal limitat, ceea ce amplifică impactul potențial al șocurilor politice. Intervențiile BNR: stabilizare, dar și „mascarea” șocului Profesorul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai) explică legătura dintre inflație, dobânzi și curs prin mecanismul puterii de cumpărare: dacă leul cumpără mai puțin în țară, nu își poate păstra valoarea nici față de bunurile din import, iar „valuta este un bun din import”. În plus, dacă oamenii anticipează inflație mai mare, vor cere dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani, ceea ce leagă direct cursul de costul finanțării. Nechita insistă că piețele „nu reacționează la trecut, ci la viitor”, iar mișcările de curs pot apărea înainte de alegeri, dacă direcția politică este anticipată; șocurile apar când există surprize. În acest context, el dă exemplul anului 2024, când un rezultat electoral neașteptat ar fi generat turbulențe, iar banca centrală „a trebuit să cheltuiască miliarde de euro” pentru a apăra cursul, prin vânzări de euro și dolari pentru a împiedica deprecierea leului. Tot el critică intervenția, sugerând că efectele reale au fost „mascate”: „BNR a izolat populația de consecințe și a împiedicat ca acestea să fie reflectate în prețuri”. Ce pot face companiile: acoperirea riscului valutar În fața unui risc care revine recurent, companiile sunt sfătuite să trateze instabilitatea politică drept un risc „gestionabil”, nu un eveniment excepțional. Instrumentele menționate includ: contracte forward (înțelegeri pentru un curs stabilit pentru o dată viitoare); opțiuni valutare (dreptul, nu obligația, de a cumpăra/vinde valută la un curs stabilit); conturi multivalută. Concluzia de fond a analizei: durata incertitudinii, nu momentul schimbării, influențează cel mai mult cursul — iar semnalul inițial al pieței poate veni, în actualul context, mai întâi din costurile de finanțare ale statului, înainte să se vadă în EUR/RON. [...]
Euro se menține peste 5,09 lei, iar dolarul înregistrează cea mai puternică apreciere a zilei , pe baza cursului oficial anunțat de Banca Națională a României pentru 12 februarie 2026 . Ziua aduce mișcări moderate pentru majoritatea valutelor, însă diferențele de volatilitate dintre euro și dolar devin tot mai evidente, iar aurul marchează o corecție vizibilă. Tabloul principal al pieței valutare BNR a stabilit următoarele cotații pentru monedele majore: Monedă Curs (lei) Variație zilnică Diferență față de ziua anterioară EUR 5,0934 +0,04% +0,0020 lei USD 4,2881 +0,42% +0,0180 lei GBP 5,8488 -0,09% -0,0051 lei CHF 5,5824 +0,09% +0,0052 lei XAU (aur/gram) 697,4647 -0,32% -2,2609 lei Ce se observă clar Dolarul american conduce creșterile dintre valutele majore, cu un avans de 0,42%. Euro rămâne stabil , cu variații minime, confirmând o perioadă de echilibru. Lira sterlină este singura monedă majoră în scădere . Aurul pierde teren , după o perioadă în care a oscilat aproape de maxime istorice. Analiza pe ultima lună – diferențe de volatilitate Datele din intervalul 14 ianuarie – 12 februarie 2026 arată un contrast interesant: Euro : minim 5,0891 lei, maxim 5,0961 lei, medie 5,0936 lei → variație extrem de redusă, semn de stabilitate. Dolar : minim 4,2490 lei, maxim 4,3816 lei, medie 4,3167 lei → oscilații mai ample, semn al unei piețe mai dinamice. Această diferență sugerează că leul rămâne bine ancorat față de moneda europeană, dar reacționează mai sensibil la mișcările dolarului pe piețele internaționale. Monedele din regiune și valutele secundare Piața regională prezintă evoluții mixte: Monedă Curs (lei) Variație PLN (zlot polonez) 1,2081 +0,05% HUF (forint maghiar) 0,0134 -0,33% CZK (coroană cehă) 0,2100 0,00% TRY (liră turcească) 0,0982 +0,41% MDL (leu moldovenesc) 0,2530 +0,04% Se remarcă: deprecierea forintului maghiar, aprecierea consistentă a lirei turcești, stabilitatea coroanei cehe. În zona valutară extinsă, creșteri mai vizibile apar la: wonul sud-coreean (+1,32%), peso filipinez (+0,95%), ringgitul malaezian (+0,74%). Evoluția aurului Prețul aurului scade la 697,4647 lei/gram. În ultimele 30 de zile, metalul prețios a variat între 644,9082 lei și 755,1450 lei, cu o medie de 684,3796 lei. Corecția actuală vine după o perioadă tensionată pe piețele internaționale, unde aurul a fost preferat ca activ de protecție. Deși scăderea zilnică este de 0,32%, nivelul rămâne ridicat comparativ cu media ultimelor luni. Context economic intern Evoluțiile valutare se suprapun peste un climat economic mixt: Piața imobiliară din Cluj a înregistrat o scădere de 10% a autorizațiilor de construire, ceea ce poate reduce oferta de locuințe noi. Conform OLX Job Index 2025, numărul anunțurilor de angajare a scăzut cu 14%, în timp ce aplicările au crescut cu 19%, semn al unei competiții tot mai mari pentru locurile de muncă disponibile. Retaileri precum Kaufland își extind colaborările cu producători locali, încercând să consolideze oferta internă. Aceste elemente indică o perioadă de ajustare economică, dar fără semnale de instabilitate majoră. Pe scurt.. Ziua de 12 februarie 2026 confirmă trei tendințe clare: Stabilitatea euro în jurul pragului de 5,09 lei. Volatilitatea mai accentuată a dolarului , care conduce creșterile zilei. Corecția aurului , într-un context internațional încă sensibil. În ansamblu, piața valutară rămâne echilibrată, fără mișcări bruște, însă diferențele dintre monedele majore și cele regionale arată că presiunile externe continuă să influențeze dinamica leului. [...]
Pe 10 februarie 2026, cursul oficial BNR indică o ușoară scădere a monedelor occidentale principale, cu excepția francului elvețian și a aurului , care înregistrează aprecieri. Euro s-a stabilizat la 5,0910 lei, în scădere cu doar 0,05% față de ziua anterioară, în timp ce dolarul american a scăzut mai vizibil, cu 0,50%, până la 4,2740 lei. Lira sterlină a coborât și ea cu 0,10%, ajungând la 5,8400 lei. În schimb, francul elvețian a urcat la 5,5783 lei (+0,33%), iar gramul de aur a atins 694,73 lei, în creștere cu 0,69%. Aceste variații reflectă o zi relativ calmă pe piețele valutare internaționale, dar cu semnale de tensiuni în fundal, mai ales pe relația transatlantică. Aurul continuă să fie perceput ca refugiu în perioade incerte , în special în contextul geopolitic din Europa de Est și al posibilității impunerii unor noi sancțiuni economice între SUA și partenerii comerciali din alte regiuni. De asemenea, trendul ascendent al francului elvețian susține ideea unei căutări sporite de siguranță în plasamentele valutare. Evoluția principalelor valute în ultima lună evidențiază diferențe semnificative de volatilitate. În timp ce euro s-a menținut într-un interval foarte restrâns, între 5,0891 și 5,0961 lei, cu o medie de 5,0933, dolarul american a oscilat mult mai amplu , între 4,2490 și 4,3816 lei, ceea ce denotă o incertitudine ridicată în ceea ce privește politicile economice ale SUA. Lira sterlină a înregistrat și ea un interval larg de fluctuații, între 5,8358 și 5,9129 lei, ceea ce poate complica deciziile de conversie valutară pentru firmele cu expunere pe piața britanică. Mai jos este redat un tabel sintetic cu principalele cursuri și variații ale zilei: Monedă Curs 10.02.2026 Variație față de 09.02.2026 Minim 30z Maxim 30z Medie 30z Euro (EUR) 5,0910 lei -0,05% 5,0891 5,0961 5,0933 Dolar (USD) 4,2740 lei -0,50% 4,2490 4,3816 4,3240 Liră (GBP) 5,8400 lei -0,10% 5,8358 5,9129 5,8704 Franc (CHF) 5,5783 lei +0,33% 5,4532 5,5783 5,5171 Aur (XAU) 694,7316 lei +0,69% 643,1962 755,1450 679,3508 Totodată, liră turcească a continuat să se deprecieze , scăzând cu 0,51% până la 0,0980 lei, atingând aproape minimul istoric față de leu. Zlotul polonez și forintul maghiar au pierdut și ele ușor teren, rămânând totuși în limitele variației obișnuite. Aceste evoluții sunt relevante mai ales pentru importatorii și exportatorii care operează în regiunea Europei Centrale și de Est. În concluzie, cursul BNR din 10 februarie 2026 oferă un tablou general de relativă stabilitate pentru euro , dar cu semne de alertă în ceea ce privește dolarul și lira, ale căror fluctuații pot semnala schimbări de perspectivă economică globală. Pentru investitori și companiile cu tranzacții valutare, monitorizarea atentă a acestor tendințe rămâne esențială. [...]
