Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul, într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres.
Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el.
În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”.
Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres.
AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
Informațiile despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz au mișcat imediat piața petrolului , însă Washingtonul le contestă, ceea ce menține riscul de volatilitate pe energie, potrivit Digi24 . Un proiect de acord prezentat de presa de stat iraniană susține că traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie restabilit în termen de o lună, iar SUA ar urma să ridice blocada navală. Documentul este descris ca un „cadru neoficial” și a fost preluat de The Telegraph, notează publicația. Reacția SUA a venit însă printr-o negare directă. Casa Albă a transmis că documentul publicat de presa controlată de Iran „nu este adevărat” și că memorandumul de înțelegere ar fi „o invenție completă”. De ce contează pentru piețele de energie Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla relatare despre un posibil acord a avut efect imediat asupra cotațiilor: prețul petrolului a coborât la cel mai mic nivel din 20 aprilie, iar țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 3,7%, sub 96 de dolari pe baril (aprox. 440 lei), pe fondul speranțelor că traficul maritim va fi reluat pe această rută. În context, Digi24 amintește că Strâmtoarea Ormuz a fost cândva o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice semnal privind accesul navelor comerciale. Ce prevede „cadrul neoficial” și ce urmează Potrivit televiziunii de stat iraniene, documentul ar mai menționa că orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În paralel, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri după-amiază cu cabinetul său la Casa Albă pentru a discuta „următorii pași”, inclusiv cu Tulsi Gabbard , directorul demisionar al serviciilor de informații, la câteva zile după ce Iranul a acuzat Washingtonul de încălcarea armistițiului convenit în aprilie. Digi24 mai relatează că SUA au atacat nave militare iraniene în strâmtoare, acuzându-le că au încercat să plaseze mine pe calea navigabilă. În acest tablou, negarea Casei Albe reduce credibilitatea „proiectului de acord”, dar nu elimină impactul de piață: investitorii rămân expuși la schimbări rapide de preț, în funcție de confirmări sau escaladări în zonă. [...]
Iranul pregătește reguli noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , ceea ce poate complica și scumpi transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global cu energie, potrivit TVR Info . Teheranul susține că accesul prin strâmtoare este „în prezent blocat” și avertizează că, odată reluat, „nu va mai fi ca înainte”. Oficialul iranian Ali Beghani Kani , subsecretar al Consiliului suprem de securitate națională, a declarat la un forum internațional la Moscova că vor fi introduse condiții și reglementări diferite pentru trecere. „Fără îndoială, condițiile și reglementările privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz nu vor mai fi ca înainte. Va fi instituită o procedură total diferită.” Negocieri cu Oman pentru „mecanismul de trecere” Iranul a început discuții cu Omanul, stat riveran strâmtorii, pentru a stabili un „mecanism” de tranzit, conform declarațiilor aceluiași oficial, citat de Interfax. „Iranul și Omanul, în calitate de țări riverane, poartă negocieri pentru a stabili mecanismul de trecere prin Strâmtoarea Ormuz.” Context: contacte indirecte cu SUA și un posibil acord mai larg Beghani Kani a confirmat că există în continuare „contacte indirecte” cu Statele Unite, însă a precizat că „nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord”. În paralel, Rusia a reiterat propunerea de a stoca uraniul îmbogățit al Iranului, dar oficialul iranian a spus că Teheranul și Washingtonul nu discută în acest moment despre aceste stocuri. TVR Info mai notează că SUA și Iranul și-au intensificat în ultimele zile contactele și finalizează detaliile unui acord care ar putea pune capăt războiului. Șeful echipei de negociatori iranieni, Mohamad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe Abbas Araqchi se află în Qatar pentru discuții; potrivit presei iraniene, un eventual acord ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, în timp ce dosarul nuclear ar urma să fie lăsat pentru o etapă ulterioară. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează relația cu China sub presiunea riscului de taxe americane și a dependențelor industriale , într-un context în care Bruxelles-ul încearcă să evite atât represalii comerciale de la Beijing, cât și o deteriorare suplimentară a relației transatlantice, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe evaluarea politologului Sergiu Mișcoiu. UE se află, în această lectură, într-o zonă „nici complet aliat, nici total inamic” față de China: sancționează Beijingul pentru sprijinul „mascat” acordat Rusiei și pentru presiunea pusă pe piețele europene prin mașini electrice ieftine, dar mizează simultan pe menținerea fluxurilor comerciale, de teamă că o escaladare ar putea bloca industrii europene. De ce contează: comerțul și lanțurile de aprovizionare devin instrumente geopolitice Punctul sensibil este unul economic și operațional: UE încearcă să-și „calculeze fiecare mișcare” între retorica protecționistă și nevoia de materii prime din Asia, în timp ce Washingtonul, pe fondul unei linii mai dure asociate lui Donald Trump, este descris ca sursă de presiune prin critici și amenințări cu taxe ridicate. În același timp, administrația Trump ar fi împins europenii spre un front comun împotriva Chinei, inclusiv pentru a limita dependența de metalele rare chinezești — o categorie de resurse cu rol critic în industrii precum tehnologia și tranziția energetică. Beijingul, curtat de lideri europeni, dar cu rezerve la Bruxelles Analiza notează că mai mulți lideri europeni au vizitat recent Beijingul și au arătat disponibilitate pentru întărirea relațiilor: Emmanuel Macron , Friedrich Merz și Pedro Sánchez. Mișcoiu leagă această apropiere de răcirea relațiilor cu SUA și de căutarea unor „afaceri cât mai bune” cu China, într-un moment în care europenii se simt tot mai puțin acoperiți de garanțiile tradiționale. „SUA amenință toată ziua că pun taxe inclusiv pe produsele și serviciile europene, nu mai vorbim de cele chinezești”, spune Sergiu Mișcoiu. UE „mai aproape de China” decât de SUA? Expertul vede șanse reduse Deși unii analiști iau în calcul scenariul unei Europe mai apropiate de China decât de Statele Unite, Mișcoiu spune că nu îi acordă prea multe șanse. În schimb, el anticipează continuarea tensiunilor transatlantice și „anumite câștiguri” pentru Beijing, pe fondul unei Europe care încearcă să se emancipeze strategic. În această cheie, sunt menționate și acordurile de liber schimb pe care UE le negociază în afara spațiului transatlantic (precum cele cu Mercosur și India), care ar putea produce, „de facto”, o apropiere mai mare de China, pe măsură ce UE se afirmă ca actor geopolitic mai autonom. Contextul de securitate: Taiwan ul și calculul concesiilor Textul introduce și dimensiunea Asia-Pacific, prin Taiwan. Mișcoiu susține că SUA nu își permit să abandoneze Taiwanul, iar China ar încerca o „absorbție de facto” mai degrabă decât o invazie militară, pentru a evita un conflict direct. În acest cadru, expertul afirmă că Beijingul ar putea oferi concesii Washingtonului, inclusiv pe zona mineralelor și a pământurilor rare. Materialul este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese concluzia completă a autorului despre limitele decizionale ale lui Donald Trump și despre pașii următori probabili; însă direcția generală indicată este că UE va continua să navigheze între presiunea americană și riscurile economice ale unei rupturi cu China. [...]
Ucraina avertizează că riscă să rămână fără apărare antiaeriană , pe fondul epuizării muniției pentru sistemele occidentale, iar președintele Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump pentru a cere ajutor urgent, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără rachete pentru Patriot și alte sisteme, capacitatea Ucrainei de a respinge atacuri aeriene în valuri ar putea scădea rapid. Semnalul de alarmă vine dintr-o relatare a publicației ucrainene Kyiv Independent, care susține că Zelenski a scris către Casa Albă pentru a descrie situația și a solicita sprijin. În textul consultat de jurnaliștii ucraineni, dependența de SUA pentru apărarea împotriva rachetelor balistice este descrisă ca fiind aproape totală. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, suntem aproape complet dependenți de Statele Unite.” De ce contează: riscul unui „gol” de protecție a spațiului aerian Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unor atacuri intensificate. În scenariul cel mai pesimist menționat, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. Context: atacuri recente și amenințări de escaladare Potrivit informațiilor citate, Kievul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Rusia ar fi amenințat că va intensifica loviturile și că va viza inclusiv sedii ale unor instituții importante din capitală; totodată, diplomaților străini li s-ar fi cerut să părăsească orașul pentru a reduce riscul de a deveni victime ale atacurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns al părții americane, rămâne neclar dacă solicitarea transmisă de Zelenski va produce rapid o decizie de sprijin sau o reconfigurare a livrărilor de muniție. [...]
