Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul, într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres.
Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el.
În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”.
Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres.
AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
Armata SUA a reluat loviturile asupra Iranului pentru a proteja traficul comercial din Strâmtoarea Ormuz , într-o escaladare care menține riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și mărfuri. Potrivit Agerpres , atacurile au fost lansate duminică seara, cu obiectivul declarat de a împiedica Teheranul să atace nave în strâmtoare. Reluarea atacurilor a avut loc la ora 17:00, ora Washingtonului (luni, 00:00 ora României), conform unui mesaj publicat pe platforma X de Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). În mesaj, CENTCOM afirmă că urmărește să împiedice Iranul să „atace echipajele civile și navele comerciale” din Strâmtoarea Ormuz. În același context, armata americană a transmis că „comandantul suprem” a ordonat aceste lovituri „pentru ca forțele iraniene să fie trase la răspundere”, referindu-se la președintele SUA, Donald Trump . De ce contează: presiune pe o rută critică pentru comerț și energie Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim, iar orice intensificare a confruntării SUA–Iran în zonă amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale (siguranță, asigurări, rute ocolitoare și întârzieri). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre ținte, pagube sau durata operațiunilor, iar informațiile disponibile se limitează la justificarea oficială a loviturilor și la intervalul orar al reluării acestora. [...]
Loviturile asupra insulei Qeshm amplifică riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru traficul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, în contextul reluării ostilităților dintre Teheran și Washington, potrivit G4Media . Presa de stat iraniană a anunțat că duminică insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz, a fost lovită de proiectile. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Guvernatorul insulei, Hossein Amir Teymouri, a declarat pentru agenția iraniană Irna că „între 10 și 11 proiectile inamice” au lovit insula duminică după-amiază. Potrivit acestuia, „toate țintele au fost militare” și nu au existat victime. Ce indică informațiile despre implicarea SUA În același context, portalul de știri Axios , citând un „important oficial american”, a relatat că Statele Unite au efectuat mai multe atacuri asupra sistemelor iraniene de apărare antirachetă și antiaeriană și au lovit bărci cu motor ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în mai multe locuri din jurul Strâmtorii Ormuz. De ce contează pentru economie: un nou episod de tensiune într-un nod maritim Deși materialul nu oferă date despre trafic sau prețuri, incidentul are relevanță economică prin localizare: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transporturi din regiune, iar escaladările militare din proximitate tind să crească riscurile operaționale pentru navigație (inclusiv prin posibile perturbări, costuri de asigurare mai mari sau rute ocolitoare). În acest moment, informațiile disponibile se limitează la raportările citate mai sus, fără o evaluare oficială a impactului asupra traficului. [...]
Atacurile cu drone ale Ucrainei au blocat complet, în mai puțin de o săptămână, un coridor maritim esențial pentru exporturile rusești , oprind transporturile din Marea Azov și tranzitele prin strâmtoarea Kerci , cu potențial impact asupra livrărilor de combustibil către Crimeea și asupra unei părți semnificative din exporturile de cereale ale Rusiei, potrivit Ars Technica . Între 6 și 13 iulie, Forțele ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot au folosit drone de atac „one-way” (dronă kamikaze, care lovește ținta și este pierdută) pentru a viza peste 100 de tancuri petroliere și alte nave „în fiecare noapte”, publicând și materiale video ca dovadă. Campania a determinat Rusia să închidă ruta de transport care leagă fluviul Don de Marea Azov și să oprească toate tranzitele din Marea Azov spre Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, conform relatărilor Reuters citate de publicație. Impact economic: presiune pe exporturile de cereale și pe prețul grâului Restricțiile asupra traficului maritim din și către Marea Azov ar putea afecta aproximativ un sfert din exporturile rusești de cereale , a relatat Reuters. În același timp, prețurile grâului au început să crească, în contextul în care Rusia este cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, notează materialul. Impact operațional: izolarea Crimeei și întreruperi pe lanțul de aprovizionare Închiderea acestor rute maritime a accentuat izolarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia, prin tăierea livrărilor pe mare, „în special” a combustibilului. Ars Technica mai arată că peninsula se confrunta deja cu raționalizări severe de combustibil și pene de curent, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază medie și lungă asupra infrastructurii energetice și a liniilor de aprovizionare. Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think tank din Washington, descrie loviturile asupra transporturilor maritime de benzină ca pe o nouă etapă a eforturilor Ucrainei de a izola Crimeea și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produse petroliere și cereale. Ce se vede în teren: imagini video și confirmări din satelit Materialele video publicate de Ucraina surprind, de regulă, atacul din perspectiva dronei și se opresc în momentul impactului, însă în unele imagini ulterioare se văd nave în flăcări. Publicația menționează că astfel de incendii apar și în imagini satelitare publice, inclusiv din programul european Copernicus Sentinel . [...]
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să aprobe al 21-lea pachet de sancțiuni , iar miercuri devine termenul-limită pentru înghețarea plafonului la prețul petrolului rusesc , o măsură cu miză directă asupra veniturilor Moscovei din exporturi, potrivit Politico . Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii nu au ajuns la un acord asupra noului pachet, iar discuția se mută acum la nivelul ambasadorilor UE, care urmează să se întâlnească marți la ora 16:00 pentru a decide cum poate fi evitată recalcularea automată a plafonului de preț. Miercuri este ultima zi înainte ca mecanismul să se reseteze. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a confirmat blocajul: „Da, regret și eu că nu avem un acord asupra celui de-al 21-lea pachet.” De ce contează termenul de miercuri: plafonul la petrol În pachetul aflat în negociere este inclusă menținerea plafonului la 44,10 dolari pe baril (aprox. 200 lei) pentru țițeiul rusesc. Dacă acesta nu este „înghețat”, creșterea prețurilor globale la petrol, pe fondul războiului din Iran, ar determina o majorare automată a plafonului, așa cum se întâmplă o dată la șase luni, ceea ce ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare („un câștig neașteptat”, în formularea publicației). Kallas nu a dorit să anticipeze dacă înghețarea plafonului ar putea fi aprobată separat de restul pachetului de sancțiuni. Pachet „diluat” în negocieri Politico notează că al 21-lea pachet a fost slăbit în ultimele săptămâni, inclusiv prin: eliminarea, în weekend, a unei propuneri de interzicere a exporturilor de pește rusesc; atenuarea restricțiilor privind vizele UE pentru foști soldați. Separat de acest pachet, Kallas a spus că statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor în alte domenii, inclusiv legate de atacuri cibernetice și de serviciul penitenciar al Rusiei. Potrivit ei, măsurile adoptate „astăzi”, împreună cu viitorul pachet 21, ar acoperi „peste 250 de listări”. Următorul moment-cheie este reuniunea ambasadorilor de marți, care ar trebui să arate dacă UE poate securiza rapid măsura privind plafonul la petrol înainte de termenul-limită de miercuri, chiar și în lipsa unui acord complet pe întreg pachetul. [...]
