Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf, într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax, care citează Financial Times.
În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă.
„Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei.
Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz.
Miercuri, petrolierul Acers, deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord.
Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2, deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material.
Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului.
În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf.
În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare.
Recomandate
Irakul își extinde opțiunile de export de țiței după ce compania petrolieră de stat Oil Tanker Company a transportat două milioane de barili prin Strâmtoarea Ormuz , o operațiune descrisă drept prima de acest fel din ultimele decenii, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță economică și operațională: în loc să livreze în portul Basra, Irakul își crește flexibilitatea privind locul și momentul vânzării. Transportul a fost realizat cu un petrolier de mare capacitate (VLCC – „very large crude carrier”, navă pentru volume foarte mari de țiței). Directorul general al Oil Tanker Company, Ali Qais Abdul Jabbar, a spus într-un comunicat că această schimbare ar putea permite companiei petroliere de stat SOMO să valorifice „oportunități mai bune de vânzare și de stabilire a prețurilor”. De ce contează pentru piața petrolului Prin tranzitarea Strâmtorii Ormuz, Irakul își poate ajusta mai ușor logistica exporturilor și poate reacționa mai rapid la cererea din piețe, fără a se limita la livrările în Basra. În termeni practici, flexibilitatea operațională poate influența condițiile comerciale (inclusiv prețul) pe care SOMO le poate obține, în funcție de destinație și momentul livrării. Ce urmează: extinderea flotei Șeful Oil Tanker Company a mai precizat că societatea lucrează la achiziționarea și deținerea unor petroliere specializate pentru țiței, cu obiectivul de a-și extinde flota și de a-și consolida capacitatea de a concura cu companiile regionale de transport maritim. În plan geopolitic și de securitate a rutelor, news.ro notează că Irakul obținuse anterior permisiunea Iranului pentru ca petrolierele irakiene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul „a închis-o efectiv” în timpul conflictului său cu SUA. [...]
Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]
UE condiționează o nouă eliberare de stocuri de petrol și motorină de evaluarea AIE , într-o mișcare care poate limita rapiditatea cu care statele pot tempera prețurile la carburanți în plină tensiune pe piață, potrivit G4Media . Decizia politică, descrisă de trei oficiali europeni citați de Politico , este ca eventualele retrageri suplimentare din rezerve să fie amânate până când Agenția Internațională pentru Energie (AIE) va oferi „o evaluare mai clară” a condițiilor de piață și a riscurilor pentru securitatea aprovizionării. Un diplomat a rezumat miza prin întrebarea „cât de jos putem coborî”, adică până la ce nivel pot fi reduse stocurile fără a crește vulnerabilitatea UE la o criză de aprovizionare. Contextul este un acord al Grupului celor Șapte (G7) de a pune la dispoziție 100 de milioane de barili de petrol și motorină, după ce oficiali americani au amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină dacă nu se recurge la stocuri. Totuși, AIE ar fi indicat că această eliberare ar urma să provină din stocurile deja angajate într-un acord din luna martie, nu din aprovizionări suplimentare — ceea ce ar însemna că nu este, de fapt, o „nouă” eliberare, ci o îndeplinire a promisiunilor anterioare. De ce contează: frâna de siguranță a UE în fața scumpirii motorinei Deși prețurile motorinei sunt ridicate pe fondul atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice din Rusia și Orientul Mijlociu, unele state membre au avertizat că eliberarea stocurilor acum ar putea lăsa UE expusă dacă apare o întrerupere majoră a aprovizionării. În practică, condiționarea de evaluarea AIE introduce un filtru suplimentar înainte ca UE să folosească rezervele ca instrument de stabilizare a pieței. Ce stocuri mai există și ce ar însemna „noua” eliberare Potrivit informațiilor prezentate, în rândul membrilor AIE ar exista încă rezerve neutilizate suficiente pentru a acoperi angajamentul de 100 de milioane de barili în cadrul acordului din martie. Din 400 de milioane de barili promiși atunci, 325 de milioane au fost deja eliberați, iar AIE a menționat că unele țări au scos pe piață „volume mai mari decât cele promise inițial”. Ar mai rămâne, astfel, aproximativ 100 de milioane de barili care pot fi eliberați în baza acelui acord, iar noul angajament ar reprezenta o „finalizare” a înțelegerii din martie. În același timp, rămâne neclar cât din aceste cantități vor accepta să elibereze membrii AIE din afara UE, după ce Japonia ar fi exclus eliberări suplimentare. Politico a relatat, de asemenea, că Franța și Germania — care dețin unele dintre cele mai importante rezerve din Europa — ar fi sugerat că nu vor elibera deloc sau vor elibera doar cantități minime peste ce era deja angajat. Ce urmează Următorul pas depinde de concluziile AIE privind piața și riscurile pentru securitatea aprovizionării. Până atunci, poziția exprimată în reuniunea de miercuri este de amânare a oricăror retrageri viitoare, ceea ce poate reduce probabilitatea unei intervenții rapide prin stocuri dacă presiunea pe prețurile motorinei persistă. [...]
Arabia Saudită a readus la 5,8 milioane barili/zi fluxul pe conducta Est–Vest , un coridor logistic folosit pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, în contextul riscurilor de securitate din regiune, potrivit Al Jazeera . Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman , a spus că pomparea prin conducta-cheie a ajuns la 5,8 milioane de barili pe zi (bpd), declarație făcută marți, la o discuție în cadrul GCC 2026 Forum, în Manama (Bahrain). El a susținut că reluarea utilizării conductei a început la „cinci sau șase zile” după atacul major de luna trecută. „Nu toată lumea știe că în cinci sau șase zile am început să folosim din nou conducta după atacul major care a lovit-o. (…) Și, mulțumită lui Dumnezeu, de dimineață am revenit la 5,8 milioane de barili.” Atacul la care se referă ministrul a fost pus pe seama unor lovituri cu drone, atribuite de autorități unor miliții irakiene, conform relatării. Ministerul Energiei anunțase la începutul lui septembrie că a oprit temporar conducta „ca măsură de precauție”, în timp ce echipe specializate urmau să o securizeze și să îi evalueze siguranța. De ce contează: o rută de export care ocolește Hormuz Conducta Est–Vest (cunoscută și ca Petroline) are circa 1.200 km și leagă principalele câmpuri petroliere din estul Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie. Miza operațională este că permite exporturi fără tranzit prin Strâmtoarea Hormuz, care, potrivit articolului, a fost „în mare parte închisă” de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, la final de februarie. În acest context, Arabia Saudită a folosit conducta pentru a redirecționa aproximativ 4 milioane bpd către Yanbu, echivalentul a circa 4% din oferta globală, notează Al Jazeera. Capacitate tehnică și niveluri recente de utilizare Petroline a fost construită în 1981 și are o capacitate maximă de 7 milioane bpd. Totuși, fluxurile efective au fost mai mici în ultimele luni: în august au fost în jur de 2 milioane bpd, potrivit firmei de date și analiză Kpler, cel mai redus nivel lunar din ianuarie, pe fondul atacurilor grupării Houthi din Yemen, care au făcut mai dificilă utilizarea rutei prin Marea Roșie. Revenirea la 5,8 milioane bpd sugerează o creștere rapidă a utilizării infrastructurii după atacul din septembrie, într-un moment în care flexibilitatea rutelor de export rămâne un factor critic pentru piața petrolului. Pentru context suplimentar despre importanța conductei și despre atacul cu drone, Al Jazeera are materiale dedicate despre East-West Pipeline și despre drone strikes . [...]
Arabia Saudită repoziționează prețurile petrolului pe regiuni , reducând semnificativ tarifele pentru Asia și scumpind livrările către Europa de Nord, pe fondul costurilor de transport încă ridicate și al rutelor afectate de tensiunile din Golf, potrivit Focus . Documentul de preț publicat luni, 5 octombrie, arată că prețurile pentru livrările din noiembrie către Asia au coborât „surprinzător” la un minim al ultimilor șase ani, conform Reuters, în timp ce pentru nord-vestul Europei și zona Mediteranei au fost majorate. Mișcarea vine într-un context în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne restricționat, dar statele din Golf și-au crescut exporturile, ajungând la aproximativ 80% din nivelul de dinaintea crizei. Ce s-a schimbat în prețurile Saudi Aramco Pentru piața asiatică, Arabia Saudită a redus prețurile oficiale de vânzare (OSP – „Official Selling Price”, adică prețul de referință stabilit de producător pentru clienți) la mai multe sortimente: „Arab Light” pentru Asia: minus 3 dolari/baril față de luna anterioară, ajungând cu 5 dolari/baril sub media cotațiilor pentru țițeiurile Oman și Dubai. Reuters notează că este cel mai mare discount lunar din iunie 2020. „Arab Medium” și „Arab Heavy” pentru Asia: minus 5 dolari/baril. Pentru nord-vestul Europei, OSP-urile cresc cu 3 dolari/baril la toate sortimentele. Pentru cumpărătorii din SUA, nu sunt așteptate modificări de preț. De ce contează: costurile de transport împing diferențierea regională Publicația indică drept factor major creșterea puternică a tarifelor de transport maritim, în condițiile în care rutele sunt mai complicate și mai scumpe. Analiștii Lloyd’s List au observat salturi abrupte ale unor indici de transport: indicele Suezmax pe ruta SUA–Europa a urcat cu 150% într-o săptămână, iar cel West Africa–Europa cu 145%. În paralel, Arabia Saudită a recurs în ultimele luni la transbordări „navă-la-navă” în afara Strâmtorii Hormuz și la transport printr-o conductă către portul Yanbu de la Marea Roșie, pentru a menține fluxurile de export. Măsurile funcționează, dar sunt descrise ca fiind costisitoare și, pe alocuri, complicate. Implicații pentru Europa: scumpire directă, dar și efecte indirecte Pentru Europa, scumpirea țițeiului saudit înseamnă presiune suplimentară pe costurile de aprovizionare pentru rafinării, chiar dacă Arabia Saudită rămâne un furnizor relativ mic pentru Uniunea Europeană (sub 7%), mult în urma SUA (14,6%) și Norvegiei (12,8%), conform datelor citate. În același timp, ieftinirea pentru Asia poate reduce competiția asiatică pentru alte surse de pe piața globală, ceea ce ar putea tempera presiunea asupra unor fluxuri alternative către Europa — însă efectul depinde de evoluția transportului și a tensiunilor din regiune. [...]
Ucraina a vizat un depozit petrolier-cheie care alimentează trei aeroporturi din Moscova în cadrul unui atac nocturn masiv cu drone asupra capitalei ruse și a regiunii înconjurătoare, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată de presa de investigație rusă Astra ar fi o infrastructură critică pentru aprovizionarea cu carburanți a aviației civile, ceea ce ridică miza operațională și economică a loviturilor asupra lanțului de combustibili din zona Moscovei. Atacul a avut loc în noaptea de 5 spre 6 octombrie. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 650 de drone au fost lansate spre Moscova între seara de 5 octombrie și dimineața de 6 octombrie, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a distrus majoritatea înainte să ajungă în oraș, inclusiv 105 drone „pe abordările” către Moscova. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că 185 de drone au fost interceptate peste noapte și că au fost avariate peste 10 locuințe private în Istra, satul Lobanovo și localitatea Radumlya. Vorobiov a mai afirmat că șase persoane au fost rănite și că a existat un deces. Ținta: un depozit care alimentează aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Sheremetyevo Unul dintre obiectivele aparent vizate a fost stația Volodarskaya Line Production and Dispatch Station (LPDS), descrisă de Astra drept cel mai mare depozit de petrol din regiunea Moscovei. Instalația este operată de Transneft eprodukt, parte a companiei de stat Transneft (operator de conducte petroliere). Conform informațiilor citate, unitatea poate gestiona până la 3 milioane de tone metrice de produse petroliere pe an, inclusiv benzină, combustibil de aviație și motorină. Carburantul din această facilitate ar alimenta cele trei aeroporturi majore ale Moscovei: Vnukovo Domodedovo Sheremetyevo Context: intensificarea loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse Publicația notează că atacul raportat vine la câteva zile după o altă lovitură ucraineană asupra unei facilități Transneft. Pe 2 octombrie, forțele ucrainene ar fi lovit Samara LPDS din regiunea Samara, descrisă de presa rusă drept cel mai mare hub petrolier al Rusiei; după atac ar fi izbucnit un incendiu. Tot pe 2 octombrie, vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat că patru rafinării rusești au fost atacate peste noapte, fără a le identifica. Novak a mai spus că autoritățile și companiile petroliere au întărit securitatea în jurul rafinăriilor și iau în calcul măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul de procesare a petrolului, inclusiv prelungirea termenelor pentru proiecte de modernizare planificate. În ansamblu, atacurile sunt prezentate ca parte a unei strategii ucrainene de a lovi infrastructura petrolieră a Rusiei, o sursă importantă de venituri pentru Moscova și un element critic al sistemului de aprovizionare cu combustibili. Reacții externe: Trump leagă atacurile de prețul benzinei În plan politic, Kyiv Post relatează că președintele SUA, Donald Trump, a pus din nou creșterea prețurilor la benzină pe seama loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că perturbările asociate războiului cu Iranul nu mai sunt factorul principal. Trump a mai invocat și închideri de rafinării în state conduse de democrați, în contextul apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile este amploarea pagubelor la instalația din regiunea Moscovei și dacă aprovizionarea cu combustibil pentru aeroporturi a fost afectată efectiv; materialul indică ținta și capacitățile, dar nu confirmă impactul operațional imediat. [...]
