Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
UE condiționează o nouă eliberare de stocuri de petrol și motorină de evaluarea AIE, într-o mișcare care poate limita rapiditatea cu care statele pot tempera prețurile la carburanți în plină tensiune pe piață, potrivit G4Media.
Decizia politică, descrisă de trei oficiali europeni citați de Politico, este ca eventualele retrageri suplimentare din rezerve să fie amânate până când Agenția Internațională pentru Energie (AIE) va oferi „o evaluare mai clară” a condițiilor de piață și a riscurilor pentru securitatea aprovizionării. Un diplomat a rezumat miza prin întrebarea „cât de jos putem coborî”, adică până la ce nivel pot fi reduse stocurile fără a crește vulnerabilitatea UE la o criză de aprovizionare.
Contextul este un acord al Grupului celor Șapte (G7) de a pune la dispoziție 100 de milioane de barili de petrol și motorină, după ce oficiali americani au amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină dacă nu se recurge la stocuri. Totuși, AIE ar fi indicat că această eliberare ar urma să provină din stocurile deja angajate într-un acord din luna martie, nu din aprovizionări suplimentare — ceea ce ar însemna că nu este, de fapt, o „nouă” eliberare, ci o îndeplinire a promisiunilor anterioare.
Deși prețurile motorinei sunt ridicate pe fondul atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice din Rusia și Orientul Mijlociu, unele state membre au avertizat că eliberarea stocurilor acum ar putea lăsa UE expusă dacă apare o întrerupere majoră a aprovizionării. În practică, condiționarea de evaluarea AIE introduce un filtru suplimentar înainte ca UE să folosească rezervele ca instrument de stabilizare a pieței.
Potrivit informațiilor prezentate, în rândul membrilor AIE ar exista încă rezerve neutilizate suficiente pentru a acoperi angajamentul de 100 de milioane de barili în cadrul acordului din martie. Din 400 de milioane de barili promiși atunci, 325 de milioane au fost deja eliberați, iar AIE a menționat că unele țări au scos pe piață „volume mai mari decât cele promise inițial”. Ar mai rămâne, astfel, aproximativ 100 de milioane de barili care pot fi eliberați în baza acelui acord, iar noul angajament ar reprezenta o „finalizare” a înțelegerii din martie.
În același timp, rămâne neclar cât din aceste cantități vor accepta să elibereze membrii AIE din afara UE, după ce Japonia ar fi exclus eliberări suplimentare. Politico a relatat, de asemenea, că Franța și Germania — care dețin unele dintre cele mai importante rezerve din Europa — ar fi sugerat că nu vor elibera deloc sau vor elibera doar cantități minime peste ce era deja angajat.
Următorul pas depinde de concluziile AIE privind piața și riscurile pentru securitatea aprovizionării. Până atunci, poziția exprimată în reuniunea de miercuri este de amânare a oricăror retrageri viitoare, ceea ce poate reduce probabilitatea unei intervenții rapide prin stocuri dacă presiunea pe prețurile motorinei persistă.
Recomandate
Riscul unei restricții americane la exporturile de motorină pune presiune pe aprovizionarea Europei , într-un moment în care dependența UE de combustibilul din SUA a crescut după interdicția importurilor din Rusia. Potrivit Mediafax , Washingtonul ar fi amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină pentru a forța Europa să elibereze rezervele, pe fondul preocupărilor Casei Albe privind prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie. Presiunile s-ar concentra în special asupra Parisului și Berlinului, iar administrația americană ar fi cerut milioane de barili de motorină din UE pe parcursul a șase luni. O sursă dintr-o capitală europeană a indicat un volum de 120 de milioane de barili pentru următoarele șase luni, conform informațiilor citate de Reuters. Ce cere Washingtonul și de ce contează pentru piața europeană Miza este dublă: pe de o parte, SUA urmăresc reducerea prețurilor interne la combustibili; pe de altă parte, Europa riscă să rămână cu mai puține opțiuni de aprovizionare dacă Washingtonul limitează exporturile. În acest context, oficiali americani ar considera că Franța și Germania nu și-ar fi respectat angajamentele anterioare privind eliberarea rezervelor de urgență de țiței și produse petroliere. Un oficial american a declarat pentru Reuters: „Este în interesul Europei să colaboreze cu Statele Unite în timp ce urmărim multiple căi de a spori oferta de produse rafinate și de a reduce costurile pentru consumatori”. Discuții la nivel european: rezervele de motorină, pe agendă Un oficial UE a spus că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Germaniei, Franței, Italiei, Irlandei și Regatului Unit urmau să discute joi despre posibila eliberare a rezervelor de motorină. Ministerul Economiei din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Ministerul Energiei din Franța a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. Contextul: perturbări de aprovizionare și calcule electorale în SUA Discuțiile sunt alimentate de perturbări în fluxurile globale de motorină. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a invocat pierderi de exporturi din Orientul Mijlociu (cu eforturi de restabilire), precum și pierderea exporturilor din China. În paralel, dependența Europei de combustibilul american a crescut după interdicția importurilor din Rusia, introdusă în urma războiului din Ucraina, iar conflictul dintre SUA și Iran a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu. Ce urmează: coordonare în G7 și opțiunea unei eliberări coordonate de rezerve Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat subiectul motorinei la întâlnirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York, de săptămâna trecută. Totuși, Macron ar intenționa să convoace liderii G7 prin videoconferință pentru a discuta despre creșterea prețurilor la combustibil și disponibilitatea produselor rafinate, inclusiv o posibilă eliberare coordonată din rezervele strategice, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie . [...]
Amenințarea SUA de a opri exporturile de motorină pune UE în fața unui risc imediat de aprovizionare , în condițiile în care America acoperă în prezent mai mult de jumătate din importurile europene, potrivit Știrile Pro TV . Mai multe capitale europene și Comisia Europeană au început consultări pentru un răspuns coordonat la presiunile venite de la Washington, care cere eliberarea din rezervele de urgență. Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Irlanda și Comisia Europeană au discutat cum să reacționeze la solicitarea SUA de reducere a stocurilor, sub amenințarea unei interdicții asupra exporturilor americane de motorină, au declarat oficiali europeni citați de POLITICO. Potrivit acelorași surse, presiunile ar fi fost exercitate „în mod discret”. De ce contează: dependența UE de motorina americană Miza este una economică și operațională: o eventuală interdicție la export din SUA ar avea „implicații grave” pentru economia europeană, în contextul în care Statele Unite sunt un exportator important de motorină și furnizează peste jumătate din importurile UE. În paralel, Reuters a relatat că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței – care dețin peste o treime din rezervele strategice ale UE – să folosească stocurile de urgență de motorină pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor globale la combustibil. În caz contrar, ar exista riscul unei interdicții a exporturilor americane, potrivit unor persoane apropiate discuțiilor citate de agenție. Răspunsul european: coordonare prin AIE și încercare de „dezescaladare” Potrivit surselor POLITICO, grupul de țări care a discutat cu executivul UE ar fi convenit trei direcții: reacție cu o „voce coordonată”; orice decizie de eliberare a stocurilor să fie ridicată la nivelul AIE (Agenția Internațională pentru Energie) ; reducerea tensiunii în discuțiile cu SUA. AIE, cu sediul la Paris, coordonează politici energetice între statele dezvoltate și a supravegheat o eliberare de stocuri de petrol la începutul anului, după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor din articol. „Să fim oarecum asertivi, dar pozitivi în comunicare... Când ai de-a face cu un leu înfometat, nu trebuie neapărat să îl întărâți.” Un grup mai larg de țări urmează să discute reacția într-o reuniune programată vineri, conform uneia dintre surse. Washingtonul ridică miza: interdicția la export, pe masă POLITICO a relatat anterior că secretarul american al energiei, Chris Wright, a cerut eliberarea de rezerve sub amenințarea unor interdicții la export. În discuție ar fi o eliberare de 120 de milioane de barili de motorină, pe o perioadă de șase luni, volum care ar depăși cu mult o treime din rezervele totale ale UE pentru acest combustibil esențial transportului, potrivit articolului. Donald Trump nu a exclus public o interdicție la export, deși sectorul petrolier american s-ar opune unei astfel de măsuri. „Mă gândesc la asta.” „Discut des despre asta cu (secretarul pentru energie) Chris (Wright) și cu (secretarul de interne) Doug (Burgum) – ei cred că ar ajuta sectorul motorinei, dar ar putea crește prețul altor produse.” Contextul politic intern invocat în material: prețurile motorinei ar crește în SUA pe fondul războaielor din Ucraina și Iran, ceea ce ar amplifica presiunea asupra administrației Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ce urmează: discuții în UE și semnale din SUA Grupul de lucru al UE pentru energie (Comisia Europeană și cele 27 de state membre) va avea o conferință telefonică vineri dimineață pentru a discuta situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. În Germania, Ministerul Economiei a precizat că AIE nu a cerut încă eliberarea stocurilor. În SUA, Chris Wright a declarat la Fox News că este „extrem de încrezător” că Europa poate reduce prețurile la combustibil prin utilizarea stocurilor de urgență și a cerut o eliberare coordonată, pe fondul intrării în sezonul recoltei și în sezonul de încălzire. Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că SUA și-ar fi îndeplinit partea dintr-un acord din martie între membrii AIE, prin eliberarea a 172 de milioane de barili de petrol american, și a cerut „acțiuni concrete” din partea aliaților. În același timp, presiunea pe piața globală a motorinei este amplificată de mai mulți factori menționați în articol: prelungirea interdicției Rusiei la exporturile de motorină până la final de octombrie și suspendarea exporturilor de combustibil ale rafinăriilor chineze pentru luna octombrie, pe fondul consolidării stocurilor interne, potrivit unor surse citate. [...]
UE încearcă să evite o criză a motorinei printr-o coordonare cu SUA , pe fondul unui deficit de aprovizionare care împinge prețurile în sus și al riscului ca Washingtonul să restricționeze exporturile. Potrivit Economedia , comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , a discutat cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer , despre o „abordare coordonată” pentru reducerea prețurilor la motorină. Sefcovic a avertizat, în marja reuniunii miniștrilor Comerțului din G20 (Milwaukee), că o eventuală decizie de a restricționa exporturile de motorină ar fi „neașteptată” și ar avea efecte negative asupra performanței economice a Europei. Mesajul vine în condițiile în care SUA analizează măsuri pentru a tempera prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie, inclusiv o posibilă interzicere a exporturilor de motorină. Presiune americană pentru eliberarea rezervelor europene Jamieson Greer a spus că a discutat cu omologi europeni despre necesitatea ca statele din Europa să scoată motorină din rezervele lor de urgență, argumentând că unele țări „stau pe rezerve” în timp ce prețurile cresc în Europa. Într-un interviu acordat Bloomberg, Greer a indicat că eliberarea unei părți din aceste stocuri ar putea fi o reacție dacă există o creștere bruscă a prețurilor. În același timp, un raport Reuters menționat în material arată că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței să elibereze motorină din rezervele de urgență pentru a calma prețurile globale, avertizând că, în caz contrar, ar putea impune o interdicție asupra exporturilor americane de motorină. Întrebat despre acest subiect, Greer a confirmat că a avut discuții cu omologul francez la Milwaukee. „Ne-ar plăcea să avem un răspuns colaborativ la această problemă. Asta este ceea ce ne-am dori să se întâmple”, a afirmat Greer. De ce contează pentru Europa: dependență mai mare de motorina din SUA Miza pentru UE este una de securitate energetică și costuri economice: Europa a devenit mai dependentă de combustibilul din SUA după interzicerea importurilor din Rusia, ca urmare a invaziei din Ucraina, și după perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului americano-israelian cu Iranul. Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că administrația SUA se așteaptă ca Europa să anunțe în curând noi livrări de motorină și a invocat „numeroase întreruperi”, inclusiv pierderea unor exporturi din Orientul Mijlociu și din China (cu mențiunea că SUA lucrează la reluarea celor din Orientul Mijlociu). Ce urmează: discuții în G7 despre coordonarea rezervelor Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat această problemă la întâlnirea lor de săptămâna trecută, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Totuși, potrivit aceleiași surse, Macron ar urma să convoace o videoconferință a liderilor G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea globală a produselor rafinate, inclusiv coordonarea eliberării unor rezerve, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie. [...]
O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea împinge rapid în sus prețurile din Europa , într-o piață care depinde tot mai mult de importurile americane, potrivit Ziarul Financiar . Reacția inițială a pieței a fost abruptă, chiar dacă traderii au devenit ulterior mai sceptici că măsura va fi pusă efectiv în aplicare. Miercuri dimineață, contractele futures pentru motorină – reper pentru piața europeană – au urcat cu până la 7% la Londra, până la 1.528 dolari pe tonă (aprox. 7.070 lei), echivalentul a peste 200 dolari pe baril (aprox. 925 lei), în timp ce prețul petrolului brut a rămas aproape neschimbat. Ulterior, cotația a coborât la 1.465 dolari pe tonă (aprox. 6.780 lei), pe fondul îndoielilor privind probabilitatea unei interdicții, în condițiile opoziției industriei energetice americane, notează Financial Times , citat de ZF. De ce contează pentru Europa: dependența de fluxurile din SUA Declarația președintelui american Donald Trump – „să nu mai trimitem motorina” – a venit după săptămâni de presiuni politice în SUA pentru limitarea exporturilor de combustibili, pe fondul scumpirii motorinei pe piața internă americană la un nivel record de 6,54 dolari pe galon (aprox. 7,3 lei/litru). În ultimul an, rafinăriile americane au funcționat la capacitate ridicată și au livrat volume mari către America Latină și Europa, obținând venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pentru Europa, miza este directă: în august, continentul a importat 506.000 de barili de motorină pe zi din SUA, potrivit companiei de date Kpler. Efectul economic așteptat: presiune mai mică în SUA, scumpiri în restul lumii Dacă exporturile ar fi oprite, impactul ar fi asimetric: ar putea reduce presiunea asupra prețurilor din SUA, dar ar duce la o creștere puternică a prețurilor motorinei în restul lumii, inclusiv în Europa, arată analiza citată. În acest moment, rămâne neclar dacă administrația americană va merge până la capăt cu o interdicție, iar volatilitatea din piață sugerează că investitorii și traderii tratează scenariul ca pe un risc major, dar încă incert. [...]
România mizează pe gazul din Marea Neagră ca element de securitate energetică regională , iar președintele Nicușor Dan a spus că „anul viitor” începe exploatarea a „100 miliarde mc” de gaz natural, potrivit News , într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU . În intervenția sa, șeful statului a legat dezvoltarea rezervelor de gaze naturale și a „mineralelor critice” de obiectivul de reducere a dependenței de „surse de energie impredictibile” și de securizarea lanțurilor de aprovizionare, prezentând România drept un contributor la „reziliența Europei”. Ce a spus președintele despre exploatarea gazelor Nicușor Dan a indicat explicit calendarul și volumul menționat pentru proiectul din Marea Neagră: „Dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice şi alte resurse strategice, esenţiale pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru reducerea dependenţei de surse de energie impredictibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 miliarde mc gaz natural în Marea Neagră.” Materialul nu oferă detalii despre perimetre, operatori, investiții sau etape de implementare, astfel că impactul concret în piață (producție anuală, fluxuri comerciale, efect în prețuri) nu poate fi evaluat din informațiile publicate. Contextul economic invocat: investiții, industrie și poziționare regională În același discurs, președintele a susținut că transformarea României din ultimele decenii a făcut din țară „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială” și a afirmat că România s-a aliniat standardelor OCDE, menționând prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii. Separat, Nicușor Dan a descris România ca „hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”, datorită poziționării la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, și a transmis mesajul că România este „deschisă afacerilor și inovației”. [...]
Arabia Saudită a readus la 5,8 milioane barili/zi fluxul pe conducta Est–Vest , un coridor logistic folosit pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, în contextul riscurilor de securitate din regiune, potrivit Al Jazeera . Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman , a spus că pomparea prin conducta-cheie a ajuns la 5,8 milioane de barili pe zi (bpd), declarație făcută marți, la o discuție în cadrul GCC 2026 Forum, în Manama (Bahrain). El a susținut că reluarea utilizării conductei a început la „cinci sau șase zile” după atacul major de luna trecută. „Nu toată lumea știe că în cinci sau șase zile am început să folosim din nou conducta după atacul major care a lovit-o. (…) Și, mulțumită lui Dumnezeu, de dimineață am revenit la 5,8 milioane de barili.” Atacul la care se referă ministrul a fost pus pe seama unor lovituri cu drone, atribuite de autorități unor miliții irakiene, conform relatării. Ministerul Energiei anunțase la începutul lui septembrie că a oprit temporar conducta „ca măsură de precauție”, în timp ce echipe specializate urmau să o securizeze și să îi evalueze siguranța. De ce contează: o rută de export care ocolește Hormuz Conducta Est–Vest (cunoscută și ca Petroline) are circa 1.200 km și leagă principalele câmpuri petroliere din estul Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie. Miza operațională este că permite exporturi fără tranzit prin Strâmtoarea Hormuz, care, potrivit articolului, a fost „în mare parte închisă” de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, la final de februarie. În acest context, Arabia Saudită a folosit conducta pentru a redirecționa aproximativ 4 milioane bpd către Yanbu, echivalentul a circa 4% din oferta globală, notează Al Jazeera. Capacitate tehnică și niveluri recente de utilizare Petroline a fost construită în 1981 și are o capacitate maximă de 7 milioane bpd. Totuși, fluxurile efective au fost mai mici în ultimele luni: în august au fost în jur de 2 milioane bpd, potrivit firmei de date și analiză Kpler, cel mai redus nivel lunar din ianuarie, pe fondul atacurilor grupării Houthi din Yemen, care au făcut mai dificilă utilizarea rutei prin Marea Roșie. Revenirea la 5,8 milioane bpd sugerează o creștere rapidă a utilizării infrastructurii după atacul din septembrie, într-un moment în care flexibilitatea rutelor de export rămâne un factor critic pentru piața petrolului. Pentru context suplimentar despre importanța conductei și despre atacul cu drone, Al Jazeera are materiale dedicate despre East-West Pipeline și despre drone strikes . [...]
