Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă, iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek.
Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters, preluată de News.ro, conform articolului.
Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină:
Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie.
În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai.
Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate.
Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță.
Recomandate
Rusia amenință cu scumpirea energiei pentru Armenia și pune sub semnul întrebării acordul care îi asigură livrări preferențiale de gaze și produse petroliere, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit G4Media . Moscova a transmis o scrisoare autorităților armene prin care avertizează că va suspenda livrările de petrol și gaze „în condiții preferențiale” dacă guvernul de la Erevan continuă procesul de integrare în UE. Mesajul a fost comunicat oficial pe 27 mai de ambasada Rusiei, conform declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , citate de Agerpres. Acordul din 2013, ținta unei posibile denunțări unilaterale Scrisoarea invocă posibilitatea ca Rusia să suspende sau să denunțe unilateral acordul interguvernamental semnat la 2 decembrie 2013, care vizează cooperarea în aprovizionarea cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute. Documentul ar fi fost adresat Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat, mai devreme în aceeași zi, că l-ar fi primit. Potrivit ziarului rus Kommersant, în scrisoare se mai afirmă că aprofundarea relațiilor Armenia–UE ar pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova. Miza economică: de la preț preferențial la nivel „ca în Europa” În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale la importurile din Rusia pentru gaze naturale, petrol și produse petroliere. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, prețul gazelor ar putea crește de la 177 de dolari pentru mia de metri cubi la 600 de dolari, „la fel ca europenii” (aprox. de la 815 lei la 2.760 lei, la un curs orientativ). Diversificare cu combustibili inclusiv din România Pe fondul încercărilor de a reduce dependența energetică de Rusia, guvernul armean a crescut în ultimii ani importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan. În plan politic, relația tradițional strânsă cu Rusia s-a deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018 și după evoluțiile din conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023. În paralel, Armenia și-a continuat apropierea de SUA și UE, inclusiv prin adoptarea unei legi care lansează procesul de aderare la blocul comunitar. [...]
Diferențele de taxare și subvenționare fac ca un plin de 60 de litri să coste de la 15 la 860 de yuani în funcție de țară, pe fondul menținerii cotațiilor internaționale ale petrolului la niveluri ridicate, potrivit Smart Car . Datele, publicate pe 25 mai de bloggerul auto „电车出海”, arată că pentru un rezervor standard de 60 de litri diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe piețe depășește 57 de ori. În eșantionul prezentat, Iranul este țara cu cel mai mic cost: aproximativ 15 yuani pentru un plin. Cât costă un plin de 60 de litri în țările comparate Conform statisticii citate, costurile pentru 60 de litri de benzină sunt: Iran: ~15 yuani Arabia Saudită: ~280 yuani Rusia: ~260 yuani SUA: ~470 yuani China: ~530 yuani Japonia: ~580 yuani Marea Britanie : ~860 yuani (cea mai scumpă din comparație) De ce apar diferențe atât de mari Materialul indică drept factori principali: nivelul rezervelor de petrol, capacitățile și organizarea rafinării, structura taxelor și politicile de subvenționare. În cazul unor mari producători precum Iranul și Arabia Saudită, prețurile interne rămân joase atât datorită resurselor, cât și prin subvenții pentru combustibili. Rusia, un exportator major, are de asemenea un nivel relativ redus al prețurilor la pompă. La polul opus, în Marea Britanie și, mai larg, în Europa, ponderea ridicată a taxelor pe combustibili și a TVA împinge prețul final semnificativ peste alte regiuni. Pentru China, sursa notează că prețurile sunt corelate cu piața internațională a țițeiului și includ costuri precum accizele și TVA, ceea ce plasează țara la un nivel „mediu” în comparația globală. [...]
Atacurile ucrainene au scos temporar din funcțiune rafinării-cheie din Rusia, afectând capacitatea de procesare și, implicit, o sursă majoră de venituri la export , potrivit Focus . Publicația notează că seria de lovituri documentată de Reuters vizează tot mai des infrastructura energetică pe un areal larg, inclusiv obiective aflate la distanță mare de granița cu Ucraina. Capacitate de rafinare afectată și opriri în lanț Conform Reuters, citată de Focus, Ucraina a raportat recent atacuri asupra rafinăriei Rosneft din Syzran și asupra marii rafinării Norsi, lângă Nijni Novgorod, iar autorități ucrainene au susținut că părți ale instalațiilor au luat foc. Reuters a mai relatat, pe baza unor surse din industrie, că mai multe rafinării au fost nevoite să își oprească temporar activitatea. Printre unitățile menționate se află și rafinăria din Moscova (Kapotnia), care ar fi oprit pentru scurt timp procesarea țițeiului după un atac cu drone. Alte avarii sunt indicate în Riazan, Perm, Tuapse, Kiriși și Ufa. Un reper important este rafinăria Norsi, descrisă ca unul dintre principalii producători de benzină ai Rusiei, cu o capacitate normală de procesare de circa 16 milioane de tone de țiței pe an. Reuters estimează că, între ianuarie și mai, aproximativ 700.000 de barili pe zi din capacitatea de rafinare ar fi fost afectați de atacuri, iar în total ar fi fost vizate 16 rafinării. De ce contează: presiune pe exporturi și pe alimentarea internă Ucraina tratează infrastructura energetică rusă drept țintă cu relevanță militară, deoarece rafinăriile susțin atât încasări mari din export, cât și aprovizionarea armatei și a logisticii militare cu combustibil, mai arată materialul. În paralel, atacurile asupra activelor petroliere rusești ar fi atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, potrivit Bloomberg , citat de Focus. Pe baza estimărilor companiei de analiză OilX, agenția ucraineană Ukrinform a relatat că gradul mediu de utilizare a rafinăriilor ar fi coborât temporar la cel mai scăzut nivel din 2009. Reacția Kremlinului și extinderea razei atacurilor Kremlinul încearcă să reducă temerile privind eventuale penurii, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, potrivit Reuters, că alimentarea cu combustibil în Rusia rămâne asigurată, deși a admis scăderi de producție în anumite regiuni. Totuși, amploarea geografică a loviturilor indică o vulnerabilitate în creștere: unele instalații afectate sunt situate la peste 1.000 km de granița cu Ucraina, ceea ce sugerează că riscul operațional pentru infrastructura petrolieră rusă nu mai este limitat la zonele apropiate frontului. [...]
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au început să reducă vizibil capacitatea de procesare a Rusiei , cu efecte directe asupra exporturilor și asupra alimentării interne cu carburanți, potrivit Focus . Publicația, citând documentări Reuters , arată că tot mai multe instalații energetice rusești sunt scoase temporar din funcțiune după lovituri repetate, inclusiv în zone aflate la mare distanță de granița cu Ucraina. Seria de atacuri vizează nu doar rafinării, ci și stații de pompare, porturi și depozite de combustibil, pe o arie largă a teritoriului rus. Conform aceleiași surse, în ultimele episoade Ucraina a raportat lovituri asupra rafinăriei Rosneft din Syzran și asupra marii rafinării Norsi, în apropiere de Nijni Novgorod, unde autorități ucrainene au indicat izbucnirea unor incendii în părți ale instalațiilor. Capacitate afectată și rafinării oprite temporar Reuters a relatat, citând surse din industrie, că mai multe rafinării au fost nevoite să își oprească temporar operațiunile. Printre exemplele menționate se află și rafinăria din Moscova (Kapotnia), care ar fi întrerupt pentru scurt timp procesarea țițeiului după un atac cu drone. În lista locațiilor cu pagube menționate apar, de asemenea, Riazan, Perm, Tuapse, Kirishi și Ufa. Focus notează că Norsi este una dintre cele mai importante unități de producție de benzină din Rusia și, în mod normal, procesează circa 16 milioane de tone de țiței pe an. Pe baza calculelor Reuters, între ianuarie și mai ar fi fost afectată o capacitate de rafinare de aproximativ 700.000 de barili pe zi, iar în total ar fi fost vizate 16 rafinării. De ce contează: presiune pe venituri și pe lanțul de aprovizionare cu combustibil Ucraina tratează infrastructura energetică a Rusiei ca țintă cu relevanță militară, deoarece rafinăriile susțin atât veniturile din export, cât și alimentarea armatei și a logisticii militare cu combustibil, arată materialul. În plus, Bloomberg a relatat că, în aprilie, atacurile asupra activelor petroliere rusești au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Potrivit estimărilor companiei de analiză OilX, gradul mediu de utilizare a rafinăriilor ar fi coborât temporar la cel mai redus nivel din 2009, informație preluată de agenția de stat ucraineană Ukrinform. Reacția Kremlinului și extinderea razei atacurilor Kremlinul încearcă să limiteze îngrijorările privind eventuale penurii. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, potrivit Reuters, că alimentarea cu combustibil în Rusia rămâne asigurată, deși a admis scăderi de producție în anumite regiuni. Totuși, amploarea geografică a loviturilor sugerează o vulnerabilitate în creștere: unele dintre instalațiile afectate se află la peste 1.000 km de granița cu Ucraina, ceea ce complică protecția infrastructurii și poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus. [...]
Atacurile cu drone au scos din joc o parte semnificativă din rafinarea Rusiei , iar efectul imediat este o scădere puternică a producției de carburanți și măsuri de limitare a exporturilor, potrivit Stirile Pro TV , care citează date oficiale și surse Reuters. Capacitatea combinată a rafinăriilor afectate depășește 83 de milioane de tone anual, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Instalațiile lovite asigură peste 30% din producția rusă de benzină și circa 25% din producția de motorină, ceea ce amplifică riscul de dezechilibre pe piața internă. Blocaje operaționale în rafinării-cheie Printre unitățile afectate sunt menționate rafinăria din Kiriși (una dintre cele mai mari din Rusia), rafinăria din Moscova, precum și instalațiile din Nijni Novgorod, Riazan și Iaroslavl. Rafinăria Kiriși, cu o capacitate anuală de 20 de milioane de tone, este complet oprită din 5 mai, potrivit surselor Reuters. În cazul rafinăriei NORSI din Nijni Novgorod (17 milioane de tone anual), atacată pe 20 mai, situația operațională „rămâne neclară”, conform aceleiași surse. Ministerul rus al Energiei nu a comentat informațiile, mai notează materialul. Efect economic: presiune pe buget și restricții la export Pe fondul deteriorării situației, Moscova a introdus deja o interdicție privind exporturile de benzină , valabilă din aprilie până la finalul lunii iulie. Atacurile au vizat în ultimele luni nu doar rafinării, ci și conducte și depozite petroliere. Conform informațiilor citate, loviturile au redus producția de petrol a Rusiei (al treilea mare producător mondial după SUA și Arabia Saudită) și cresc presiunea asupra bugetului federal, unde veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului. [...]
Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu motorină pentru Cuba, și-a deviat ruta după săptămâni în derivă , un episod care arată cât de greu devin de executat livrările de combustibil către insulă în contextul presiunii americane, potrivit Digi24 . Nava „Universal”, care transporta aproximativ 270.000 de barili de motorină, a plecat din Rusia în aprilie cu destinația Cuba, dar a petrecut ultima lună în derivă în Marea Sargasso, la circa 1.600 km nord-est de insula din Caraibe. Ulterior, petrolierul și-a schimbat cursul spre sud, în direcția Braziliei, potrivit datelor de urmărire maritimă analizate de publicația de investigații The Insider, care citează serviciul Starboard Maritime Intelligence; informațiile sunt preluate de Moscow Times. În prezent, destinația navei apare ca „La comandă”, o formulare folosită în transportul maritim pentru a indica faptul că nava așteaptă instrucțiuni suplimentare privind ruta sau destinația finală. The Insider susține că situația ar sugera că autoritățile americane nu au permis petrolierului să se îndrepte spre Cuba. Sancțiuni și escortă militară pe traseu „Universal” a plecat din portul rus Vistino (Marea Baltică, regiunea Leningrad) pe 6 aprilie. Potrivit The Telegraph, nava ar fi fost escortată prin Canalul Mânecii de un convoi militar rus, iar fregata „Admiral Grigorovich ” a Flotei Ruse din Marea Neagră ar fi însoțit ulterior petrolierul în Atlantic. Petrolierul este vizat de sancțiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Elveția și Canada. De ce contează pentru Cuba: aprovizionare fragilă, pene de curent Potrivit The Insider, în acest an doar un singur petrolier ar fi reușit să livreze petrol în Cuba: nava „Anatoli Kolodkin”, cu aproximativ 730.000 de barili, după ce ar fi primit autorizație din partea Statelor Unite. Aceleași informații indică faptul că rezervele respective s-ar fi epuizat până la sfârșitul lunii aprilie. În paralel, Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu penurii de combustibil și întreruperi recurente de curent, pe fondul intensificării presiunii SUA, inclusiv prin blocarea importurilor de combustibil, mai notează materialul. Pe 20 mai, administrația președintelui american Donald Trump l-a pus sub acuzare pe fostul lider cubanez Raúl Castro pentru fapte legate de doborârea, în 1996, a unui avion operat de grupul umanitar „Brothers to the Rescue”, incident soldat cu patru morți (trei americani). După aceste acuzații, SUA au trimis portavionul USS Nimitz și grupul său de luptă în apele teritoriale cubaneze. [...]
