Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă, iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek.
Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters, preluată de News.ro, conform articolului.
Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină:
Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie.
În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai.
Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate.
Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță.
Recomandate
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]
Ajustarea în scădere a producției rusești de petrol și interdicția temporară la exportul de motorină indică presiuni tot mai mari pe piața internă a combustibililor din Rusia , potrivit Agerpres , care citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) transmis de Reuters. IEA estimează că producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3% în 2026, până la 8,9 milioane barili pe zi, pe fondul atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice. În raport, organizația explică faptul că atacurile asupra rafinăriilor, facilităților de stocare și infrastructurii de transport au determinat revizuirea în scădere a prognozelor privind livrările rusești: cu 85.000 barili/zi pentru acest an și cu 150.000 barili/zi pentru anul viitor, până la o medie de 8,8 milioane barili/zi în perioada estimată. Măsuri de urgență pe piața internă: stop la exporturile de motorină Pe fondul problemelor de aprovizionare cu benzină și motorină, Rusia a introdus o interdicție a exporturilor de motorină , măsură care include și producătorii de combustibil și este valabilă până la 31 iulie, potrivit guvernului de la Moscova. Vicepremierul Alexander Novak a legat decizia de nevoia de a crește disponibilitatea pe piața internă și a recunoscut că situația rămâne „complexă”, inclusiv prin efectele vizibile la benzinării. „Astăzi a fost introdusă o interdicție a exporturilor de motorină și aceasta va face posibilă majorarea aprovizionării pieței interne.” Totodată, Rusia ar urma să înceapă în iulie importul de combustibil, ca parte a pachetului de măsuri pentru reducerea tensiunilor din lanțul de aprovizionare. Ce arată cifrele IEA despre producție și exporturi IEA se așteaptă ca producția de petrol a Rusiei să ajungă la: 8,9 milioane barili/zi în 2026 ; 8,8 milioane barili/zi în 2027 , după 9,2 milioane barili/zi în 2025 . În iunie, producția de țiței a crescut cu 120.000 barili/zi față de mai, până la 8,86 milioane barili/zi. În același timp, IEA estimează că exporturile totale de țiței au urcat în iunie la 5,8 milioane barili/zi (plus 620.000 barili/zi față de mai), în timp ce exporturile de produse petroliere au scăzut la 1,91 milioane barili/zi (minus 230.000 barili/zi). Rusia nu mai publică din aprilie 2023 date privind producția sa de petrol, iar estimările sunt realizate de organisme internaționale precum IEA. În context, Rusia rămâne al treilea mare producător global de petrol, iar orice perturbare a producției și a fluxurilor de export are potențial de impact asupra pieței regionale a produselor petroliere, inclusiv prin reorientarea volumelor disponibile la export. [...]
Intervenția militară SUA asupra unui petrolier care încerca să intre în Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele de export și de costuri mai mari pentru transportul de țiței , într-un moment în care Washingtonul menține o blocadă asupra porturilor iraniene , potrivit G4Media . Armata americană a anunțat vineri că a „neutralizat” un petrolier care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de SUA porturilor iraniene, după ce echipajul ar fi încercat „de cel puțin patru ori” să o evite. Forțele americane au tras asupra sălii motoarelor, iar nava „nu se mai îndreaptă spre Iran”, conform unui comunicat citat de Agerpres, care preia AFP. „Am neutralizat petrolierul după ce echipajul său a încercat să forțeze blocada de cel puțin patru ori. Echipajul a fost avertizat în mai multe rânduri, dar nu s-a conformat, iar forțele americane din zonă au neutralizat nava după ce au tras asupra sălii mașinilor. Nava nu se mai îndreaptă spre Iran.” De ce contează pentru piața petrolului și transport Un astfel de incident semnalează o înăsprire a riscului operațional în proximitatea rutelor și porturilor vizate de blocadă: armatorii și traderii pot reacționa prin rute alternative, întârzieri și prime de risc mai mari în asigurări și navlosire (costul închirierii navelor). În lipsa unor detalii suplimentare în material despre încărcătură, proprietar sau destinație comercială, impactul exact asupra fluxurilor nu poate fi cuantificat. Ce spun autoritățile americane Potrivit declarației atribuite lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (Centcom) , echipajul a fost avertizat de mai multe ori înainte ca forțele americane să tragă asupra sălii motoarelor. Comunicatul susține că nava a fost oprită din a-și continua deplasarea către Iran. Materialul nu oferă informații despre eventuale victime, pagube totale sau despre starea echipajului, dincolo de formularea „neutralizat” și descrierea intervenției asupra sălii motoarelor. Ce urmează În absența unor clarificări publice despre identitatea petrolierului și despre consecințele comerciale imediate, rămâne de urmărit dacă episodul va duce la măsuri suplimentare de securitate în zonă și la reacții ale companiilor de transport și asigurare, care pot influența costurile logistice pentru țiței și produse petroliere. [...]
Rebelii Houthi susțin că blocada din Bab-el-Mandeb vizează doar navele saudite , ceea ce menține formal deschisă o rută devenită critică pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, pe fondul restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica . Mohammed Abdusalam, negociator al mișcării șiite pro-iraniene din Yemen, a declarat că „nu e nicio închidere” a strâmtorii Bab-el-Mandeb, ci doar „o blocadă care nu afectează decât partea saudită”. Datele de navigație analizate de AFP arată că nouă nave s-au întors din drum după ce Houthi au transmis prin radio avertismente că intenționează să atace orice vas „aparținând inamicului saudit”. În paralel, furnizorul de date maritime Kpler a indicat că traficul continuă prin strâmtoare, care leagă Marea Roșie de Golful Aden. De ce contează pentru petrol și transport Bab-el-Mandeb a devenit o rută vitală pentru Arabia Saudită, descrisă ca singura alternativă la Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran. În acest context, volumul exporturilor de petrol saudit prin Bab-el-Mandeb a crescut de opt ori în perioada martie–iulie față de intervalul corespunzător al anului trecut, conform informațiilor citate. Context: precedentul blocadei și riscul de escaladare Houthi au blocat strâmtoarea în timpul războiului dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas din Fâșia Gaza și au atacat cu drone și rachete mai multe obiective din regiune. Chiar dacă, la nivel declarativ, mișcarea susține acum o blocadă „țintită”, episoadele în care navele își schimbă ruta după avertismente indică un risc operațional care poate afecta planificarea transporturilor și fluxurile energetice din zonă. [...]
Neptun Deep rămâne un pariu economic pe termen mediu pentru România , după ce OMV indică o cerere europeană de gaze „robustă” până în 2040, ceea ce susține logica investiției și perspectiva de valorificare a producției din Marea Neagră, potrivit Ziarul Financiar . Neptun Deep, descris drept cel mai mare proiect energetic al României, este o investiție de 4 mld. euro (aprox. 20,9 mld. lei) și „se mișcă în grafic”, urmând să livreze la maturitate circa 8 mld. metri cubi de gaze „de cea mai bună calitate” pentru o perioadă de aproximativ 8-10 ani, conform unei prezentări publicate de OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom . Producția este împărțită în mod egal între OMV Petrom (operatorul proiectului) și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, companie a statului român. Proiectul a avansat de la decizia finală de investiții din iunie 2023 până la montarea platformei Alpha, punctul de conectare pentru infrastructurile asociate. Ce spune stadiul lucrărilor despre calendarul proiectului Platforma Neptun Alpha este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, are 16.500 de tone și o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și structura superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, contractorul principal, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia). Instalarea platformei a fost realizată cu ajutorul navei Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semisubmersibilă din lume, utilizând tehnologie de ridicare și poziționare offshore (în larg). De ce contează: piața europeană, cheia monetizării gazului Mesajul OMV privind cererea europeană de gaze până în 2040 este relevant pentru capacitatea proiectului de a-și susține economic producția pe durata estimată. În acest context, Neptun Deep este prezentat ca un proiect cu livrări consistente la maturitate, pe un orizont de aproape un deceniu, într-o perioadă în care compania anticipează că piața va rămâne receptivă la gaze naturale. [...]
