Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035, iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax, care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.
Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional.
În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize.
În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică:
Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru:
Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Comisia Europeană propune o „perioadă de grație” la amenzi pentru importatorii de energie, ca să reducă riscul de blocaje în aprovizionare , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , potrivit Economedia . Executivul european a prezentat două recomandări legate de aplicarea Regulamentului UE privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, într-un context de ofertă limitată și prețuri ridicate. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra fluxurilor de import: Comisia spune că lucrează cu statele membre și industria pentru ca implementarea regulilor de metan „să nu submineze, în nicio circumstanță, securitatea aprovizionării Europei”. Ce se schimbă pentru importatorii de petrol, gaze și cărbune Prima recomandare aduce clarificări despre cum pot importatorii să demonstreze că respectă obligațiile din regulament, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Comisia indică faptul că firmele vor putea folosi mecanisme precum „urmărirea și declararea” sau „certificarea” pentru a arăta conformitatea, fără să fie necesară urmărirea fizică a fiecărei livrări sau încărcături. Suspendarea amenzilor între 2027 și 2029, dar nu a obligațiilor A doua recomandare vizează sancțiunile. Comisia atrage atenția că majoritatea statelor membre nu au stabilit încă sistemele de penalizare pentru nerespectarea regulamentului, ceea ce creează incertitudine pentru importatori. Pentru a evita perturbări ale aprovizionării cu energie, Executivul european recomandă statelor membre să suspende aplicarea amenzilor pentru neconformare în perioada 2027–2029. În același timp, Comisia precizează că o astfel de suspendare nu înseamnă renunțarea la obligațiile din regulament, care rămân în vigoare. Context: o legislație cu efect și asupra importurilor Regulamentul european privind reducerea emisiilor de metan, adoptat în 2024, este prezentat drept prima legislație la nivel mondial care reglementează inclusiv emisiile asociate importurilor de petrol, gaze naturale și cărbune. Aplicarea obligațiilor pentru importuri va fi etapizată, iar cerințele privind monitorizarea emisiilor intră în vigoare de la 1 ianuarie 2027. [...]
Instalarea platformei offshore și a conductei de 160 km pentru gazele din Marea Neagră mută proiectul în faza finală, cu efect direct asupra securității energetice și a prețurilor interne , potrivit Antena 3 , care citează o declarație a premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus că Romgaz și OMV Petrom au finalizat instalarea platformei de producție pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, descrisă drept „cel mai mare proiect de gaze naturale din România”. Structura de susținere a fost montată și fixată pe fundul mării, având o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, iar instalarea s-a făcut cu nave speciale, în ultimele luni. Un element-cheie al proiectului este conducta de 160 km care leagă platforma de țărm. În perioada următoare, lucrările ar urma să continue cu realizarea racordurilor și cu testarea instalațiilor, astfel încât exploatarea gazului „să înceapă din anul viitor”, conform postării citate. Ce impact economic invocă Guvernul Premierul interimar a prezentat proiectul ca fiind strategic pentru energie și a indicat câteva efecte economice directe ale noilor volume de gaz: posibilitatea „relansării industriale”; asigurarea îngrășămintelor pentru agricultură din producția internă, cu referire la combinatul Azomureș; acoperirea consumului de gaze al locuințelor „la un preț stabil în anii următori”. Miza regională și următorul prag În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar transforma România „într-un actor relevant” pentru securitatea energetică regională și „în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. El a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru respectarea programului de lucrări. Din informațiile disponibile în material, următorul reper operațional este finalizarea racordurilor și testarea instalațiilor, înainte de începerea exploatării efective, estimată pentru anul viitor. [...]
Amenințarea houthi cu o „blocadă maritimă” pe ruta Marea Roșie–Suez ridică riscul de întreruperi pentru exporturile saudite de petrol către Europa , într-un moment în care alte puncte-cheie ale transportului energetic din regiune sunt deja sub presiune, potrivit Biziday . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al grupării, Yahya Saree , într-un discurs televizat, în care a vorbit despre impunerea „unei interdicții maritime împotriva inamicului saudit”. Măsura ar pune în pericol transportul a milioane de barili de petrol pe care Arabia Saudită îi exportă prin Marea Roșie, pe ruta către Canalul Suez, Marea Mediterană și, mai departe, Europa. De ce contează: risc de șoc logistic și volatilitate a prețului Blocada anunțată poate afecta direct exporturile saudite pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru produse petroliere. În ziua anunțului, cotația petrolului Brent „a fluctuat puternic”, dar se menține în jurul valorii de 88 de dolari pe baril (aprox. 400 lei), semn că piața începe să includă în preț riscul geopolitic de pe coridoarele de transport. Context: escaladare după încălcarea armistițiului din 2022 Houthi justifică măsura ca răspuns la ceea ce numesc „asediul impus de Arabia Saudită asupra populației din Yemen” de aproape 12 ani, susținând că Riyadh ar fi blocat porturile și aeroporturile aflate sub controlul lor și ar fi exploatat resursele țării. Decizia vine după o intensificare a tensiunilor: Arabia Saudită a atacat săptămâna trecută aeroportul din Sana’a (capitala Yemenului, controlată de houthi), un atac care ar fi încălcat armistițiul în vigoare din martie 2022. Potrivit informațiilor citate, loviturile din ultima săptămână sunt prezentate ca cea mai gravă escaladare între cele două tabere din 2022 până în prezent. Miza regională: Bab el-Mandeb și presiunea cumulată pe rutele petroliere În același context, sunt menționate discuții la nivel iranian privind posibilitatea închiderii strâmtorii Bab el-Mandeb (punctul de acces dintre Marea Roșie și Golful Aden), prin care trece o parte importantă a comerțului mondial și a transporturilor de petrol. Conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului, Iranul ar fi cerut houthi să fie pregătiți să blocheze accesul în Marea Roșie și să atace nave comerciale dacă SUA ar bombarda infrastructura energetică iraniană; surse apropiate houthi susțin că gruparea ar fi desfășurat deja rachete și drone în zonă. În ansamblu, anunțul confirmă o escaladare în Marea Roșie, „într-un moment în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deja grav afectat”, potrivit aceleiași relatări. Sursele citate în material sunt Reuters și Bloomberg . [...]
Un petrolier cu peste 3.790 de tone de GPL a fost avariat și a luat foc în Marea Neagră, în Zona Economică Exclusivă a României, iar incidentul ridică riscuri operaționale pentru siguranța navigației în zonă , potrivit Biziday . Nava se afla la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) de țărm, în afara apelor teritoriale românești, iar incendiul de la bord nu era stins la momentul informării. Nava, sub pavilion Liberia, se numește Gas Lisbon și transporta gaz petrolier lichefiat (GPL). Președintele Nicușor Dan a transmis că petrolierul a fost lovit în afara apelor teritoriale românești și că incidentul este „cel mai probabil parte a războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, urmând ca instituțiile statului să stabilească „circumstanțele, cauzele și responsabilitățile”. Efect imediat: intervenție de salvare și restricții de navigație în perimetru În urma avariilor, a izbucnit un incendiu pe punte, iar echipajul nu a mai putut folosi propriile mijloace de evacuare. Operațiunea a fost coordonată de Centrul Maritim de Coordonare din Constanța (MRCC), care a mobilizat: o navă de intervenție a Gărzii de Coastă; navele SAR Apollo și SAR Artemis ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza vremii nefavorabile, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație nu a putut interveni. Echipajul SAR Apollo a lansat două plute de salvare și a evacuat toți cei 17 marinari. Starea echipajului și situația navei Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, însă trei au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale urgente: doi cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului și unul cu răni multiple și hemoragie. Aceștia au fost preluați în apropiere de Sulina și transportați la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea. Nava este ancorată, în zonă a fost emis un avertisment pentru celelalte nave să evite perimetrul incidentului, iar un remorcher a fost trimis pentru a preveni deriva și posibile riscuri suplimentare pentru siguranța navigației. Incendiul de la bord continua să ardă la momentul comunicării. [...]
Instalarea platformei „Neptun Alpha ” mută proiectul Neptun Deep în faza de conectare și testare, cu ținta de producție în 2027 , după ce structura offshore a fost montată în Marea Neagră, potrivit Economica . Pentru piața locală, miza imediată este operațională: proiectul intră într-o etapă în care integrarea componentelor (sonde, infrastructură subacvatică, conductă până la țărm) devine critică pentru respectarea calendarului. Platforma „Neptun Alpha” este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, cântărește 16.500 de tone și are o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și partea superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia), iar instalarea s-a făcut cu nava-macara Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semi-submersibilă din lume. Ce înseamnă operațional „platforma instalată” Rolul platformei este să asigure procesarea gazelor naturale și direcționarea lor către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. OMV Petrom precizează că platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță, fără personal permanent la bord; în paralel, se construiește un vas suport dedicat operării și mentenanței, care va putea găzdui până la 90 de persoane. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru Explorare și Producție, descrie complexitatea instalării și elementele tehnice-cheie: „Instalarea unor structuri offshore de aproximativ 16.500 de tone, aproape cât două turnuri Eiffel, este o operațiune foarte complexă și de mare precizie. Structura de susținere a fost fixată pe fundul mării cu 8 piloni, fiecare cu diametrul de peste 2 metri. Platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță.” Stadiul lucrărilor și pașii următori până la 2027 Potrivit Christinei Verchere, CEO OMV Petrom, proiectul a ajuns la un set de repere care susțin calendarul anunțat pentru începerea producției în 2027: „De asemenea, am finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare, precum și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul.” În perioada următoare, proiectul intră într-o etapă concentrată pe conectarea tuturor componentelor sistemului, respectiv: continuarea forajului sondelor de producție; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; derularea unui program extins de testare, înainte de punerea în funcțiune. Romgaz, prin directorul general Răzvan Popescu, leagă explicit instalarea platformei de etapa anterioară – conducta de transport gaze – și de obiectivul de punere în funcțiune în 2027: „Operațiunea de instalare a platformei de producție offshore Neptun Alpha s-a efectuat la cele mai ridicate standarde de siguranță și vine în continuarea finalizării etapei de instalare a conductei de transport gaze.” Context: ce include infrastructura de producție Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include, conform informațiilor din articol: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino; 3 sisteme de producție submarine; conducte colectoare asociate; o platformă offshore; o conductă de gaze naturale către Tuzla; o stație de măsurare a gazelor. Economica mai notează că, pe lângă conducta de 160 km deja instalată, construcția stației de măsurare a gazelor de la Tuzla și a clădirii de control „avansează”, iar următoarea etapă este integrarea completă a sistemului, urmată de testări, pentru pregătirea producției estimate să înceapă în 2027. [...]
