Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035, iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax, care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.
Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional.
În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize.
În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică:
Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru:
Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
România a avut o scumpire de 14,6% la benzină în ultimele șase luni, sub ritmul din Moldova și Bulgaria , într-un val global în care peste 145 de țări au raportat creșteri la pompă, arată o analiză citată de Economedia . Pentru consumatori și companii, comparația regională contează direct în costurile de transport și în presiunile inflaționiste, mai ales într-un context geopolitic volatil. România în clasamentul global: locul 93 din 170 de piețe monitorizate Datele GlobalPetrolPrices (platformă care urmărește piața din 170 de țări și teritorii) indică faptul că, în intervalul 23 februarie – 17 august, prețul mediu al benzinei cu cifră octanică 95 din România a crescut cu 14,6%, de la 1,83 dolari la 2,10 dolari pe litru (aprox. 8,4 lei la aprox. 9,7 lei/litru). În clasamentul global al scumpirilor, România este pe locul 93, poziționată imediat după China (14,7%) și ușor înaintea Luxemburgului (14,4%). Vecinii: Moldova și Bulgaria au scumpiri semnificativ mai mari, Ungaria mult mai mică În regiune, diferențele sunt vizibile, iar România apare mai stabilă decât o parte dintre vecini: Republica Moldova : locul 36 global, creștere de 28% (cea mai accentuată din regiune și din Europa, potrivit materialului) Bulgaria : locul 47 global, creștere de 24,3% Ungaria : locul 138 global, creștere de 4,7% (cea mai redusă din regiune) Contextul global: scumpiri puternice în piețe dependente de importuri La nivel mondial, cele mai mari creșteri au fost raportate în piețe dependente de importuri sau afectate de crize economice interne. În top apar Myanmar (+56%), Bhutan (+55%), Cuba (+51%), Emiratele Arabe Unite (+50%) și Nigeria (+48%). În același timp, în aproximativ 25 de țări – în special mari producători de petrol cu carburanți puternic subvenționați – prețurile au rămas constante sau au scăzut ușor. [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Transgaz își consolidează opțiunile de aprovizionare prin GNL odată cu avansarea Coridorului Vertical, după ce directorul general Ion Sterian a vizitat terminalul flotant de la Alexandroupolis, un nod care poate aduce în România gaze lichefiate din „surse globale”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: acces la o rută alternativă de import și posibilitatea de a transporta volume mai departe spre piețele din regiune. Terminalul FSRU (unitate plutitoare de stocare și regazificare) de la Alexandroupolis este operațional din octombrie 2024, amplasat la circa 8 kilometri de coastă, în apropierea portului Alexandroupolis. Instalația este operată de Gastrade S.A. și are o capacitate anuală de regazificare de 5,5 miliarde de metri cubi, respectiv o capacitate de stocare de 153.500 de metri cubi. „Alexandroupolis are o importanță strategică pentru România. Valoarea sa pentru țara noastră rezultă în principal din conectarea României la GNL din surse globale și transportarea acestuia în continuare în Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.” Coridorul Vertical: extindere și coordonare regională Vizita a avut loc în contextul reuniunilor de lucru pentru dezvoltarea Coridorului Vertical, la care au participat directorii generali ai operatorilor de transport și sistem implicați, precum și ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. După deplasarea la terminal, Sterian a participat la ședința directorilor generali, unde discuțiile au vizat definitivarea textului unui Memorandum de Înțelegere extins, la care ar urma să adere și operatorii de transport al gazelor naturale din Serbia și Macedonia de Nord. Potrivit informațiilor Mediafax preluate de Economedia, la reuniune a participat și Joshua Volz, trimis special pentru integrarea energetică globală al Departamentului Energiei din SUA. Ce infrastructură și ce actori sunt implicați Coridorul Vertical urmărește creșterea conectivității energetice între Grecia, Bulgaria, România și statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin acces la GNL importat prin terminalele din Grecia. Printre beneficiarii infrastructurii sunt menționate Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova, iar la terminal există contracte active cu 14 companii care au rezervat capacitate până în 2030, conform informațiilor oficiale ale companiei. Memorandumul a fost semnat inițial în 2019 (pe trei ani) de Transgaz, Bulgartransgaz, FGSZ, DESFA și ICGB (operatorul interconectorului Grecia–Bulgaria). Un nou memorandum a fost semnat la 1 decembrie 2022, iar documentul a inclus atunci și Gastrade, proprietarul/dezvoltatorul/operatorul terminalului offshore de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea a fost extinsă prin includerea Vestmoldtransgaz (controlată de Transgaz), GTSOU (Ucraina) și Eustream (Slovacia). În România, Transgaz este operatorul național al sistemului de transport al gazelor naturale, companie controlată de stat, cu monopol pe transportul intern și cu infrastructură de transport controlată, prin subsidiare, și în Republica Moldova. [...]
Creșterea exporturilor rusești de țiței este tot mai mult un efect al avariilor din rafinare, nu o alegere economică , pe fondul loviturilor cu drone care au redus capacitatea internă și au alimentat o criză de carburanți, potrivit unei analize Kyiv Post . La Forumul Economic de Est (EEF) din Vladivostok, Vladimir Putin a susținut că, la prețuri ridicate, exportul de țiței este mai profitabil decât procesarea internă. El a indicat un nivel de circa 95 de dolari pe baril pentru Brent, iar publicația notează că, pe acest punct, afirmația este în linii mari corectă: Brent se tranzacționa în jurul acestui prag în ziua declarațiilor. De ce „profitabilitatea” nu explică singură exporturile mai mari Analiza arată însă că explicația Kremlinului este incompletă. Prețurile mari la țiței nu fac automat rafinarea neatractivă: marjele de rafinare pentru benzină și motorină în Europa sunt, de asemenea, ridicate. În plus, Rusia are un mecanism de subvenții de stat menit să încurajeze companiile să aprovizioneze piața internă atunci când exporturile devin mai tentante. Elementul care schimbă ecuația, potrivit aceleiași surse, este reducerea capacității de rafinare din Rusia în urma loviturilor cu drone atribuite Ucrainei, ceea ce împinge în sus exporturile de țiței „și din lipsă de alternative”, nu doar din calcul comercial. Criza de carburanți: producție sub cerere și importuri în creștere Kyiv Post indică o deteriorare a echilibrului intern: până la final de august, producția de benzină ar fi coborât la aproximativ 80.000 de tone pe zi, față de o cerere estimată la 115.000 de tone pe zi, adică suficient pentru circa 70% din consum. Pentru a acoperi deficitul, Rusia ar fi fost nevoită să importe mai mult combustibil. Importurile din Belarus și Asia, împreună cu restricții la export, au îmbunătățit aprovizionarea pe termen scurt, dar fără să acopere integral cererea, potrivit analizei. Semnal politic: Putin evită un „nu” la întrebarea despre penurii recurente În Vladivostok, Putin a încercat să transmită că reparațiile la rafinării avansează rapid, afirmând că ar mai fi rămas „circa 10%” din lucrările de restaurare. Totuși, când a fost întrebat direct dacă rușii ar trebui să se obișnuiască cu penurii sistematice de carburanți, nu a oferit un răspuns tranșant, mutând discuția spre nevoia de întărire a apărării antiaeriene și spre lovituri de retaliere. În același schimb, Putin a admis că Moscova a subestimat vulnerabilitatea infrastructurii energetice: „Am presupus că acestea erau facilități pur civile și nu puteau fi ținte ale niciunui fel de atacuri, chiar și în timpul unui conflict armat. Dar, în această privință, ne-am înșelat.” De ce contează pentru piața energetică Unghiul economic al analizei este că loviturile asupra rafinăriilor schimbă „matematica” petrolului rusesc: o parte mai mare din țiței ajunge la export nu pentru că rafinarea ar fi devenit brusc nerentabilă, ci pentru că procesarea internă este constrânsă de avarii și reparații, în timp ce piața internă rămâne tensionată și dependentă de importuri și măsuri administrative (restricții la export). [...]
