Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
O eroare IT a scos la iveală o rețea care ar fi facilitat vânzări de petrol rusesc de cel puțin 90 mld. $ potrivit Digi24, care citează o investigație Financial Times. Datele descrise indică o structură de companii care ar fi ajutat la mascarea originii țițeiului, în special a celui asociat Rosneft, pe fondul sancțiunilor occidentale.
Investigația menționată de Digi24 arată că 48 de companii prezentate ca independente ar fi fost conectate printr-un element banal, dar decisiv: folosirea unui singur server privat de e-mail. Mai exact, Financial Times ar fi identificat 442 de domenii web care ar fi folosit același server („mx.pheonixtrading.ltd”), sugerând administrare comună și coordonare între entități care, în acte, par separate.
Cheia ar fi fost tocmai această „amprentă” tehnică: dacă firme aparent fără legătură împart infrastructura de e-mail, devine mai ușor de urmărit că funcționează ca un grup. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost folosită pentru a redirecționa exporturi pe mare, astfel încât să fie mai greu de stabilit cine vinde, cine cumpără și ce preț real se plătește pentru țiței.
În articol sunt descrise și practici asociate ocolirii sancțiunilor, precum:
Conform celor relatate de Digi24 din investigația FT, suma vânzărilor „oficiale” asociate rețelei ar fi de circa 90 de miliarde de dolari, cu posibilitatea ca valoarea reală să fie mai mare. Un detaliu central este că rețeaua ar fi gestionat peste 80% din exporturile pe mare ale Rosneft într-o lună-cheie pentru care există date complete (noiembrie 2024, potrivit textului).
Digi24 notează că structura ar fi legată de un grup de afaceriști azeri, descriși ca având conexiuni cu Rosneft. În articol apar mai multe nume și entități:
În text sunt oferite și exemple concrete de companii și valori asociate:
Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, este citată spunând că astfel de rețele fac „aproape imposibilă” verificarea respectării plafonului de preț, deoarece îngreunează calculul prețului real al tranzacțiilor. În același registru, emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, afirmă că noile pachete urmăresc să facă ocolirea sancțiunilor „mai dificilă, mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai costisitoare”.
Digi24 mai notează că trei oficiali europeni ar fi spus că descoperirea ar putea fi folosită ca argument pentru noi sancțiuni și că unele companii din rețea erau deja „în vizorul UE”.
Cercetătorul Serghei Vakulenko (Carnegie Russia and Eurasia Center) este citat cu ideea că folosirea unui „labirint” de zeci de companii este un truc cunoscut încă din anii ’90, folosit pentru evitare de taxe și acumulare de averi, însă ar fi surprinzător cât de mare și importantă ar fi devenit o astfel de rețea pentru Rosneft.
Pentru Occident, cazul contează deoarece sugerează că sancțiunile pot fi „ocolite” prin arhitecturi comerciale și logistice tot mai sofisticate. Pentru Rusia, miza este menționată direct în articol: veniturile din petrol sunt prezentate ca o sursă relevantă pentru finanțarea efortului de război.
Recomandate
KMG International susține că petrolierul SAFEEN ELONA nu este vizat de sancțiuni internaționale , într-o încercare de a limita riscurile de conformitate și reputaționale apărute după incidentul cu drona navală din Portul Constanța , potrivit Economedia . Compania, deținută de KazMunayGas, afirmă că nava, proprietarul și operatorii acesteia „nu figurează pe liste de sancțiuni internaționale” aplicabile în Uniunea Europeană, SUA (prin OFAC – biroul american care administrează sancțiunile), Marea Britanie sau Elveția. Precizările vin după informații apărute în presă potrivit cărora nava ar fi fost ținta unei operațiuni ucrainene în Marea Neagră și că ar fi fost inclusă de autoritățile de la Kiev pe lista navelor considerate parte a „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru exporturi de produse petroliere. Contextul: incidentul din Portul Constanța și speculațiile despre „flota fantomă” Incidentul menționat de companie are legătură cu explozia unei drone navale descoperite vineri în Portul Constanța. Dispozitivul s-a autodetonat, fără victime, potrivit autorităților române. În acest context, SAFEEN ELONA a ajuns în centrul speculațiilor privind posibile legături cu transporturi asociate Rusiei. Ce spune KMG despre verificările de conformitate KMG afirmă că respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni este „un principiu fundamental” pentru operațiunile Grupului KMG International – Rompetrol și că nava a trecut prin proceduri obligatorii de verificare a conformității înainte de a fi acceptată pentru operare, folosind „baze de date actualizate”. Totodată, compania indică faptul că Petromidia procesează în principal țiței din Kazahstan, pe care îl numește „principalul furnizor al României”, acoperind „peste 60% din necesarul național de rafinare”. Rafinăria din Năvodari mai primește, în funcție de disponibilitate, țiței din Azerbaidjan, Libia și Guyana. Documentația încărcăturii și rolul autorităților KMG mai susține că transporturile sunt însoțite „fără excepție” de documente puse la dispoziția autorităților române și europene și că documentația aferentă încărcăturii, inclusiv cea privind originea, a fost transmisă și analizată de autoritățile competente, conform cerințelor legale și de reglementare aplicabile. [...]
Franța își întărește controlul asupra transporturilor de petrol suspectate că ocolesc sancțiunile , după ce marina franceză a interceptat și reținut un nou petrolier considerat parte din „ flota fantomă ” a Rusiei, relatează Euronews . Miza este una de reglementare și aplicare a sancțiunilor: limitarea exporturilor rusești de țiței realizate în afara cadrului legal și reducerea riscurilor pentru siguranța maritimă și mediu. Operațiunea a avut loc în Oceanul Atlantic, cu sprijinul mai multor parteneri internaționali, inclusiv al Regatului Unit. Anunțul a fost făcut de președintele Emmanuel Macron , care a susținut că astfel de nave contribuie la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina și reprezintă o amenințare pentru siguranța navigației și pentru mediu. Ce navă a fost reținută și de ce Potrivit autorităților maritime franceze, petrolierul Tagor a fost interceptat la peste 740 de kilometri vest de coasta Bretaniei, după ce inspectorii au identificat nereguli privind pavilionul sub care naviga. În urma verificărilor la bord, cazul a fost transmis procurorilor din Brest, competenți în materie maritimă. Nava este escortată către o zonă de ancorare, unde investigațiile vor continua. Context: a patra intervenție a Franței asupra „flotei fantomă” Intercepția Tagor este a patra operațiune de acest tip derulată de Franța împotriva navelor asociate „flotei fantomă” ruse. Anterior, autoritățile franceze au reținut petrolierele: Deyna Grinch Boracay Acestea au fost suspectate că au încălcat reglementările maritime și sancțiunile impuse Moscovei. Ce urmează: înăsprirea sancțiunilor și a controalelor Parisul și-a intensificat în ultimele luni măsurile împotriva acestor nave, iar autoritățile franceze au anunțat că vor înăspri sancțiunile pentru încălcarea normelor privind identificarea și navigația maritimă. Obiectivul declarat este limitarea capacității Rusiei de a transporta și comercializa petrol în afara regimului de sancțiuni. [...]
Ucraina a lovit cu drone trei noduri energetice folosite de Rusia , inclusiv un petrolier asociat „flotei fantomă” și terminalul petrolier marin din Feodosia, într-o operațiune coordonată în noaptea de 30 mai, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată a fost infrastructura care susține logistic și financiar efortul de război al Kremlinului, într-un tipar de atacuri ce urmărește să crească costurile operaționale ale Rusiei. Atacul a fost executat de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, iar comandantul acestora, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea a fost sincronizată și dirijată de „Deep Strike Center” (centrul de lovituri în adâncime). Conform lui Brovdi, dronele ucrainene au angajat 23 de obiective militare și active de infrastructură strategică „în adâncimea operațională” a Rusiei și a teritoriilor ocupate, reușind să treacă de apărarea antiaeriană și de mijloacele de război electronic. Lovituri asupra transportului și stocării de combustibil: Taganrog și Crimeea În portul Taganrog (regiunea Rostov), o lovitură de precizie a vizat un petrolier comercial legat de „ flota fantomă ” a Rusiei – rețeaua de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile maritime și a transporta produse petroliere. Publicația notează că oficiali locali ai administrației de ocupație au confirmat impactul și izbucnirea unui incendiu de amploare la bord. În același oraș, dronele au atacat și infrastructura de pe uscat a depozitului petrolier „Kurgannefteprodukt”, unde ar fi avut loc explozii secundare și a fost aprins un rezervor specializat de stocare a combustibilului în vrac din zona industrială a portului. Separat, un alt „vector” al roiului de drone a lovit terminalul petrolier marin din Feodosia, în Crimeea ocupată. Potrivit sursei, terminalul de la Marea Neagră este un punct logistic major de realimentare pentru prezența militară rusă din peninsulă. De ce contează: presiune pe „coloana vertebrală” logistică și pe ocolirea sancțiunilor Din perspectiva pieței de energie și a sancțiunilor, lovirea unui petrolier asociat „flotei fantomă” și a unor hub-uri de combustibil indică o extindere a presiunii asupra lanțului de transport și alimentare al Rusiei, nu doar asupra instalațiilor de producție. În practică, astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de securitate, rute alternative și timpi mai mari de operare, cu efecte în costuri și disponibilitate logistică – deși articolul nu oferă o evaluare cantitativă a pagubelor sau a impactului asupra fluxurilor de export. În aceeași noapte, operațiunea asupra nodurilor energetice a fost sincronizată cu un raid asupra aerodromului militar Taganrog, unde, potrivit Kyiv Post , au fost distruse două aeronave Tu-142 și un sistem de rachete balistice Iskander aflat într-o poziție activă de tragere. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în acest stadiu, estimări independente privind amploarea avariilor, durata întreruperilor sau eventuale efecte asupra livrărilor de combustibil din zonă. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea . Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social. Ce știm și ce nu e confirmat Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit. Context: tensiuni regionale și presiune pe prețuri În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran , iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere. Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone au perturbat aprovizionarea cu carburanți în sud , iar reacția autorităților – inclusiv limitări locale și oprirea exporturilor de kerosen – arată o presiune operațională directă asupra lanțului intern de distribuție, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că o „creștere a atacurilor aeriene inamice” asupra companiilor din energie și combustibili a dus la „dificultăți temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul Rusiei. Informația este relatată de publicație cu trimitere la Spiegel . „În ultima perioadă, companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o creștere a atacurilor aeriene inamice, ceea ce a dus la dificultăți temporare în aprovizionarea cu combustibil într-o serie de regiuni din sudul țării.” Pentru a menține fluxurile, ministerul anunță constituirea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a asigura „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și interdicția exporturilor de kerosen Pe fondul acestor perturbări, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus deja restricții privind distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie, conform aceleiași surse. Context: reparații neplanificate și atacuri intensificate asupra rafinăriilor În același registru, vicepremierul rus Alexander Novak a spus, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial, invocând „reparații neplanificate”, fără alte detalii. Libertatea notează că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și altor obiective din industria petrolieră rusă. Kievul susține că miza este dublă: perturbarea alimentării armatei ruse cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de energie. [...]
La peste 100 de zile de la izbucnirea conflictului din Iran , prețul petrolului a rămas în jur de 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), deși 20% din fluxurile energetice globale sunt încă perturbate , arată o analiză Al Jazeera . Miza economică este că „scenariul de coșmar” – o explozie a cotațiilor care să alimenteze o criză globală – a fost evitat deocamdată, însă presiunile asupra inflației și creșterii economice rămân. Potrivit materialului, perturbarea este descrisă drept „cel mai mare șoc de ofertă din istorie”, dar piața a reușit să absoarbă o parte din impact. În același timp, analiștii avertizează că o blocare prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul peste 200 de dolari pe baril (aprox. 920 lei), cu potențial de declanșare a unei crize economice la nivel global. De ce nu a sărit prețul peste 100 de dolari Al Jazeera indică mai mulți factori care au ținut cotațiile sub control, în pofida perturbărilor: mai multe țări au eliberat rezerve strategice de petrol; exportatorii au găsit rute alternative; cererea mai slabă a contribuit la temperarea prețurilor. Totuși, analiza notează că „amortizoarele” se subțiază, ceea ce sugerează o capacitate mai redusă de a compensa șocuri suplimentare dacă situația se prelungește. Efecte economice: risc de inflație persistentă și creștere mai lentă Chiar dacă vârful de volatilitate a fost evitat, impactul economic nu dispare rapid. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că efectele asupra economiei ar putea persista până în 2027, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia „mâine”, potrivit materialului. Pentru companii și consumatori, implicația este că stabilizarea relativă a prețului la țiței nu elimină riscul de costuri ridicate la energie și transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor și ritmului de creștere economică. [...]
