Știri din categoria Petrol și gaze

Acasă/Știri/Petrol și gaze/O eroare IT ar fi expus o rețea de firme...

O eroare IT ar fi expus o rețea de firme care masca vânzări de petrol rusesc de 90 mld. $ – anchetă Financial Times

O rețea de firme a fost expusă pentru vânzări de petrol rusesc mascată prin tehnologie IT.
CL1 $66.50 -0.01% EWU $48.04 +0.13%

O eroare IT a scos la iveală o rețea care ar fi facilitat vânzări de petrol rusesc de cel puțin 90 mld. $ potrivit Digi24, care citează o investigație Financial Times. Datele descrise indică o structură de companii care ar fi ajutat la mascarea originii țițeiului, în special a celui asociat Rosneft, pe fondul sancțiunilor occidentale.

Investigația menționată de Digi24 arată că 48 de companii prezentate ca independente ar fi fost conectate printr-un element banal, dar decisiv: folosirea unui singur server privat de e-mail. Mai exact, Financial Times ar fi identificat 442 de domenii web care ar fi folosit același server („mx.pheonixtrading.ltd”), sugerând administrare comună și coordonare între entități care, în acte, par separate.

Platformă de foraj petrolier iluminată pe timp de noapte.

Cum ar fi fost demascată rețeaua

Cheia ar fi fost tocmai această „amprentă” tehnică: dacă firme aparent fără legătură împart infrastructura de e-mail, devine mai ușor de urmărit că funcționează ca un grup. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost folosită pentru a redirecționa exporturi pe mare, astfel încât să fie mai greu de stabilit cine vinde, cine cumpără și ce preț real se plătește pentru țiței.

În articol sunt descrise și practici asociate ocolirii sancțiunilor, precum:

  • folosirea intermediarilor și a unor companii „de unică folosință”, active în medie circa șase luni;
  • transportul prin țări terțe (exemplu menționat: Emiratele Arabe Unite);
  • redenumirea produsului ca „amestec de export”, pentru a estompa originea.

Dimensiunea: 8,27 milioane de fișiere? Nu, aici vorbim de 90 miliarde de dolari și 80% din exporturile Rosneft pe mare

Conform celor relatate de Digi24 din investigația FT, suma vânzărilor „oficiale” asociate rețelei ar fi de circa 90 de miliarde de dolari, cu posibilitatea ca valoarea reală să fie mai mare. Un detaliu central este că rețeaua ar fi gestionat peste 80% din exporturile pe mare ale Rosneft într-o lună-cheie pentru care există date complete (noiembrie 2024, potrivit textului).

Actorii indicați în material

Digi24 notează că structura ar fi legată de un grup de afaceriști azeri, descriși ca având conexiuni cu Rosneft. În articol apar mai multe nume și entități:

  • Igor Secin, directorul executiv al Rosneft (companie sancționată de SUA, conform textului);
  • Etibar Eyyub, afacerist azer descris ca asociat apropiat al lui Secin și sancționat de UE;
  • Tahir Garaev, fondator al Coral Energy (sancționat de Marea Britanie, împreună cu alte două companii din rețea, potrivit textului);
  • Coral Energy, indicată ca fiind în centrul „flotei fantomă”, iar UE ar acuza compania că operează multe dintre navele acesteia;
  • Redwood Global Supply, companie descrisă ca devenită brusc cel mai mare exportator de țiței rusesc după intensificarea sancțiunilor din octombrie 2025.

Exemple de firme și tranzacții menționate

În text sunt oferite și exemple concrete de companii și valori asociate:

  • Foxton FZCO (Dubai) ar fi cumpărat petrol de 5,6 miliarde de dolari;
  • Advan Alliance ar fi vândut petrol rusesc de 1,5 miliarde de dolari în India.

Reacții și implicații de sancțiuni

Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, este citată spunând că astfel de rețele fac „aproape imposibilă” verificarea respectării plafonului de preț, deoarece îngreunează calculul prețului real al tranzacțiilor. În același registru, emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, afirmă că noile pachete urmăresc să facă ocolirea sancțiunilor „mai dificilă, mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai costisitoare”.

Digi24 mai notează că trei oficiali europeni ar fi spus că descoperirea ar putea fi folosită ca argument pentru noi sancțiuni și că unele companii din rețea erau deja „în vizorul UE”.

„Truc vechi” și de ce contează acum

Cercetătorul Serghei Vakulenko (Carnegie Russia and Eurasia Center) este citat cu ideea că folosirea unui „labirint” de zeci de companii este un truc cunoscut încă din anii ’90, folosit pentru evitare de taxe și acumulare de averi, însă ar fi surprinzător cât de mare și importantă ar fi devenit o astfel de rețea pentru Rosneft.

Pentru Occident, cazul contează deoarece sugerează că sancțiunile pot fi „ocolite” prin arhitecturi comerciale și logistice tot mai sofisticate. Pentru Rusia, miza este menționată direct în articol: veniturile din petrol sunt prezentate ca o sursă relevantă pentru finanțarea efortului de război.

Tag-uri:financial timesrosneftflota fantomaigor secinpetrol rusescsanctiunicontrabanda
Mărfuri:CL1
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăft.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Conducta Nord Stream, simbol al negocierilor energetice internaționale.
Petrol și gaze22 feb. 2026

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană – negocieri discrete între Washington și Moscova

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană, potrivit unei analize publicate de Berliner Zeitung , care indică existența unor negocieri informale privind repornirea conductei din Marea Baltică, de această dată cu participare sau coordonare din partea SUA. Deși oficial Berlinul și Bruxellesul susțin că epoca gazului rusesc prin conducte s-a încheiat, în culise ar fi analizat un scenariu în care infrastructura Nord Stream este readusă în circuit sub o nouă formulă de control. Potrivit sursei citate, conducta ar figura în discuții între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin , în contextul unor posibile negocieri legate de războiul din Ucraina. Ipoteza vehiculată: gaz rusesc livrat în Europa, dar printr-o structură de proprietate sau administrare cu implicare americană. Informațiile nu pot fi confirmate independent, însă apar într-un moment în care economia germană resimte costuri ridicate la energie, iar presiunea industriei pentru prețuri mai mici rămâne puternică. Sabotajul din septembrie 2022 a scos din funcțiune conductele Nord Stream 1 și 2, provocând scurgeri majore de gaz și oprirea livrărilor directe către Germania. Anchete germane indică posibila implicare a unui grup ucrainean, însă o decizie definitivă nu a fost pronunțată. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat în februarie 2026 noi reguli prin care interzice încheierea de contracte noi pentru gaz rusesc, iar guvernul federal reafirmă că nu susține repornirea conductei. În paralel, mai mulți investitori americani sunt menționați ca potențiali interesați de infrastructură. Nume precum Stephen P. Lynch sau fondul Elliott Management apar în relatări privind posibile achiziții sau preluări de active energetice. Susținătorii unei eventuale relansări invocă avantajul reducerii costurilor pentru industrie, în special în estul Germaniei, unde regiunea Lubmin a pierdut investiții importante după oprirea proiectului. Criticii avertizează însă că, indiferent de forma de proprietate, gazul ar proveni tot din Rusia, menținând riscurile geopolitice. Pozițiile politice rămân divergente. Cancelarul Friedrich Merz respinge orice reluare a cooperării energetice cu Moscova , în timp ce lideri regionali precum Michael Kretschmer atrag atenția asupra impactului economic al prețurilor ridicate. La nivel european, Comisia subliniază că actualul cadru sancționator face practic imposibilă reintroducerea gazului rusesc prin Nord Stream. În esență, discuția nu privește doar o conductă avariată, ci controlul asupra infrastructurii energetice europene și rolul UE în eventualele negocieri de pace. La aproape patru ani de la sabotaj, Nord Stream rămâne un dosar deschis, aflat la intersecția dintre interese economice, sancțiuni și rivalitate strategică. [...]

Angajați lucrând la o conductă de țiței, pregătindu-se pentru ajustări.
Petrol și gaze19 feb. 2026

Livrările de țiței rusesc prin Drujba, întrerupte din 27 ianuarie; Bruxelles cheamă la discuții Ungaria, Slovacia și Croația privind rutele alternative

Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia , după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters , executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE. Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative . Suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve. Rute alternative și tensiuni regionale Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean. În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă , arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică. Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală. [...]

Stație de benzină MOL cu un cer senin și nori pufoși.
Petrol și gaze17 feb. 2026

MOL cere eliberarea rezervelor strategice de petrol după oprirea livrărilor prin Drujba

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol , după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener , precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene. Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie. Dispută privind cauza avariei Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó , a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Alternativa prin Croația Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media , că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc. MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria , o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă. Situația în cifre 27 ianuarie 2026: suspendarea livrărilor prin Drujba; aproximativ 90 de zile: autonomie asigurată din rezerve; începutul lunii martie: sosirea primelor transporturi maritime; până la 80%: necesar ce poate fi acoperit fără petrol rusesc. Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice. [...]

Conductă de petrol cu echipamente de monitorizare și control.
Petrol și gaze15 feb. 2026

Ungaria și Slovacia cer acces la conducta Adria pentru petrol rusesc - Drujba rămâne blocată pe fondul războiului din Ucraina

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc , ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro , care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev. Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene. [...]

Marco Rubio discută despre angajamentul Indiei de a opri importurile de petrol rusesc.
Petrol și gaze15 feb. 2026

Rubio spune că India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc - declarație la Conferința de Securitate de la München

India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc , potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează The Hindu . Afirmația vine la câteva zile după ce New Delhi a reiterat public că „interesele naționale” rămân criteriul principal în politica de aprovizionare cu energie. Rubio a spus, pe 14 februarie 2026, că în discuțiile cu India partea americană a obținut „angajamentul” ca India „să nu mai cumpere petrol rusesc suplimentar”. Declarația a fost făcută în contextul întrebărilor legate de războiul Rusia-Ucraina și de sancțiunile impuse Moscovei, ceea ce indică faptul că Washingtonul tratează subiectul importurilor de țiței ca pe un element relevant în arhitectura de presiune economică asupra Rusiei. Aceeași linie a fost susținută anterior de președintele SUA, Donald Trump, care, la începutul lunii februarie, odată cu anunțarea unui acord comercial cu New Delhi, a afirmat că India a acceptat să nu mai procure țiței din Rusia. Ulterior, SUA au repetat de mai multe ori că India va opri cumpărarea de petrol rusesc, conform relatării publicației indiene. Pe de altă parte, poziția oficială a Indiei, exprimată în această săptămână de secretarul de externe Vikram Misri , a fost că țara va menține surse multiple pentru achizițiile de țiței și le va diversifica pentru a asigura stabilitatea lanțului de aprovizionare, cu „interesele naționale” drept „factor călăuzitor”. În plan practic, miza pentru piețele de energie este dacă „angajamentul” invocat de Rubio se va traduce într-o reducere efectivă a fluxurilor din Rusia și într-o reorientare a cererii Indiei către alți furnizori, într-un moment în care sancțiunile și politica tarifară americană sunt folosite explicit ca instrumente de negociere. [...]

Nave maritime în apele internaționale, suspectate de activități ilegale.
Petrol și gaze07 feb. 2026

Marea Britanie pregătește asaltul asupra flotei fantomă rusești - opțiuni militare discutate cu NATO pentru sechestrarea navelor

Marea Britanie ia în calcul confiscarea petrolului rusesc pentru a finanța Ucraina , în cadrul unor discuții cu aliații NATO despre opțiuni militare de sechestrare a navelor din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit The Guardian . Miza este dublă: pe de o parte, tăierea veniturilor Moscovei din exporturile de țiței, pe de altă parte, transformarea încărcăturilor confiscate într-o sursă directă de bani pentru Kiev. John Healey, secretarul britanic al apărării, a sugerat la finalul lunii ianuarie că orice petrol confiscat ar putea fi vândut, iar banii trimiși Ucrainei, în contextul în care statele occidentale caută instrumente suplimentare de presiune economică asupra Kremlinului. Discuțiile vizează nave suspectate că operează cu „pavilioane false” sau cu înregistrări neclare, pentru a ocoli sancțiunile și controalele. Conform Lloyd’s List Intelligence , platformă de monitorizare a traficului naval, în ianuarie au fost reperate 23 de astfel de nave în Canalul Mânecii sau în Marea Baltică, multe asociate exporturilor maritime de petrol rusesc către China, India și Turcia. Din punct de vedere juridic și operațional, intervențiile ar urma să se sprijine pe dreptul maritim și pe obligația navelor de a respecta legislația internațională. O declarație comună semnată de Marea Britanie, Germania, Franța și alte state NATO riverane Mărilor Baltică și Nordului, la finalul lunii ianuarie, stabilește condiții pentru confiscare, însă până acum nu a fost anunțată o acțiune concretă în baza acestui cadru. Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a avertizat că există riscuri de escaladare, chiar dacă unele nave pot fi considerate „fără stat de pavilion” în practică. Un precedent invocat în articol este capturarea petrolierului Marinera, urmărit de forțele SUA din Caraibe până în Atlanticul de Nord și reținut între Scoția și Islanda cu sprijin britanic. Potrivit relatării, nava ar fi avut inițial un pavilion fals, iar pe parcursul urmăririi ar fi obținut înregistrare rusă pentru a evita sechestrul. Reacția Rusiei a fost descrisă ca moderată, însă Meade a apreciat că o operațiune sub comandă britanică sau europeană ar putea genera tensiuni mai mari, mai ales dacă ar avea loc în zone sensibile precum Baltica sau Arctica. Contextul economic rămâne esențial pentru această abordare: Rusia produce circa 10 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Universității Harvard citate în articol, iar aproximativ 5-6 milioane de barili din exporturi pleacă pe mare, cu circa 60% din acest volum către China și India. În acest cadru, confiscarea încărcăturilor și direcționarea veniturilor către Ucraina ar reprezenta o schimbare de accent de la sancțiuni și plafonări de preț spre măsuri de interdicție și sechestru, cu implicații directe pentru transportul maritim și pentru riscul geopolitic din rutele cheie. [...]