Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina a lovit cu drone trei noduri energetice folosite de Rusia, inclusiv un petrolier asociat „flotei fantomă” și terminalul petrolier marin din Feodosia, într-o operațiune coordonată în noaptea de 30 mai, potrivit Kyiv Post. Ținta declarată a fost infrastructura care susține logistic și financiar efortul de război al Kremlinului, într-un tipar de atacuri ce urmărește să crească costurile operaționale ale Rusiei.
Atacul a fost executat de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, iar comandantul acestora, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea a fost sincronizată și dirijată de „Deep Strike Center” (centrul de lovituri în adâncime). Conform lui Brovdi, dronele ucrainene au angajat 23 de obiective militare și active de infrastructură strategică „în adâncimea operațională” a Rusiei și a teritoriilor ocupate, reușind să treacă de apărarea antiaeriană și de mijloacele de război electronic.
În portul Taganrog (regiunea Rostov), o lovitură de precizie a vizat un petrolier comercial legat de „flota fantomă” a Rusiei – rețeaua de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile maritime și a transporta produse petroliere. Publicația notează că oficiali locali ai administrației de ocupație au confirmat impactul și izbucnirea unui incendiu de amploare la bord.
În același oraș, dronele au atacat și infrastructura de pe uscat a depozitului petrolier „Kurgannefteprodukt”, unde ar fi avut loc explozii secundare și a fost aprins un rezervor specializat de stocare a combustibilului în vrac din zona industrială a portului.
Separat, un alt „vector” al roiului de drone a lovit terminalul petrolier marin din Feodosia, în Crimeea ocupată. Potrivit sursei, terminalul de la Marea Neagră este un punct logistic major de realimentare pentru prezența militară rusă din peninsulă.
Din perspectiva pieței de energie și a sancțiunilor, lovirea unui petrolier asociat „flotei fantomă” și a unor hub-uri de combustibil indică o extindere a presiunii asupra lanțului de transport și alimentare al Rusiei, nu doar asupra instalațiilor de producție. În practică, astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de securitate, rute alternative și timpi mai mari de operare, cu efecte în costuri și disponibilitate logistică – deși articolul nu oferă o evaluare cantitativă a pagubelor sau a impactului asupra fluxurilor de export.
În aceeași noapte, operațiunea asupra nodurilor energetice a fost sincronizată cu un raid asupra aerodromului militar Taganrog, unde, potrivit Kyiv Post, au fost distruse două aeronave Tu-142 și un sistem de rachete balistice Iskander aflat într-o poziție activă de tragere.
Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în acest stadiu, estimări independente privind amploarea avariilor, durata întreruperilor sau eventuale efecte asupra livrărilor de combustibil din zonă.
Recomandate
Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă , iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek . Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters , preluată de News.ro, conform articolului. Ce arată datele: minus de producție, dar exporturi încă rezistente Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină: cu până la 1 milion de tone în aprilie; cu încă aproximativ 600.000 de tone în mai. Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie. În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai. De ce contează: opțiunea unei interdicții la export și efectul asupra veniturilor Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate. Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz . Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță. [...]
Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu motorină pentru Cuba, și-a deviat ruta după săptămâni în derivă , un episod care arată cât de greu devin de executat livrările de combustibil către insulă în contextul presiunii americane, potrivit Digi24 . Nava „Universal”, care transporta aproximativ 270.000 de barili de motorină, a plecat din Rusia în aprilie cu destinația Cuba, dar a petrecut ultima lună în derivă în Marea Sargasso, la circa 1.600 km nord-est de insula din Caraibe. Ulterior, petrolierul și-a schimbat cursul spre sud, în direcția Braziliei, potrivit datelor de urmărire maritimă analizate de publicația de investigații The Insider, care citează serviciul Starboard Maritime Intelligence; informațiile sunt preluate de Moscow Times. În prezent, destinația navei apare ca „La comandă”, o formulare folosită în transportul maritim pentru a indica faptul că nava așteaptă instrucțiuni suplimentare privind ruta sau destinația finală. The Insider susține că situația ar sugera că autoritățile americane nu au permis petrolierului să se îndrepte spre Cuba. Sancțiuni și escortă militară pe traseu „Universal” a plecat din portul rus Vistino (Marea Baltică, regiunea Leningrad) pe 6 aprilie. Potrivit The Telegraph, nava ar fi fost escortată prin Canalul Mânecii de un convoi militar rus, iar fregata „Admiral Grigorovich ” a Flotei Ruse din Marea Neagră ar fi însoțit ulterior petrolierul în Atlantic. Petrolierul este vizat de sancțiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Elveția și Canada. De ce contează pentru Cuba: aprovizionare fragilă, pene de curent Potrivit The Insider, în acest an doar un singur petrolier ar fi reușit să livreze petrol în Cuba: nava „Anatoli Kolodkin”, cu aproximativ 730.000 de barili, după ce ar fi primit autorizație din partea Statelor Unite. Aceleași informații indică faptul că rezervele respective s-ar fi epuizat până la sfârșitul lunii aprilie. În paralel, Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu penurii de combustibil și întreruperi recurente de curent, pe fondul intensificării presiunii SUA, inclusiv prin blocarea importurilor de combustibil, mai notează materialul. Pe 20 mai, administrația președintelui american Donald Trump l-a pus sub acuzare pe fostul lider cubanez Raúl Castro pentru fapte legate de doborârea, în 1996, a unui avion operat de grupul umanitar „Brothers to the Rescue”, incident soldat cu patru morți (trei americani). După aceste acuzații, SUA au trimis portavionul USS Nimitz și grupul său de luptă în apele teritoriale cubaneze. [...]
Rusia amenință cu scumpirea energiei pentru Armenia și pune sub semnul întrebării acordul care îi asigură livrări preferențiale de gaze și produse petroliere, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit G4Media . Moscova a transmis o scrisoare autorităților armene prin care avertizează că va suspenda livrările de petrol și gaze „în condiții preferențiale” dacă guvernul de la Erevan continuă procesul de integrare în UE. Mesajul a fost comunicat oficial pe 27 mai de ambasada Rusiei, conform declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , citate de Agerpres. Acordul din 2013, ținta unei posibile denunțări unilaterale Scrisoarea invocă posibilitatea ca Rusia să suspende sau să denunțe unilateral acordul interguvernamental semnat la 2 decembrie 2013, care vizează cooperarea în aprovizionarea cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute. Documentul ar fi fost adresat Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat, mai devreme în aceeași zi, că l-ar fi primit. Potrivit ziarului rus Kommersant, în scrisoare se mai afirmă că aprofundarea relațiilor Armenia–UE ar pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova. Miza economică: de la preț preferențial la nivel „ca în Europa” În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale la importurile din Rusia pentru gaze naturale, petrol și produse petroliere. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, prețul gazelor ar putea crește de la 177 de dolari pentru mia de metri cubi la 600 de dolari, „la fel ca europenii” (aprox. de la 815 lei la 2.760 lei, la un curs orientativ). Diversificare cu combustibili inclusiv din România Pe fondul încercărilor de a reduce dependența energetică de Rusia, guvernul armean a crescut în ultimii ani importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan. În plan politic, relația tradițional strânsă cu Rusia s-a deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018 și după evoluțiile din conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023. În paralel, Armenia și-a continuat apropierea de SUA și UE, inclusiv prin adoptarea unei legi care lansează procesul de aderare la blocul comunitar. [...]
Canada pregătește exporturi de GNL către Germania, un pas care poate debloca investiția de 10 miliarde de dolari în terminalul Ksi Lisims și ar reduce dependența de piața americană pentru producătorii canadieni, potrivit Mediafax . Acordul vizează livrări de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a putea fi transportat pe mare) către Germania, de la un terminal planificat pe coasta Pacificului. Un oficial familiarizat cu situația a declarat că înțelegerea urmează să fie semnată cu SEFE, grup german al cărui nume vine de la „Securing Energy for Europe” („Asigurarea Energiei pentru Europa”), pentru proiectul de export KSI Lisims din Columbia Britanică, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Volumul menționat este de până la 1 milion de tone metrice de GNL pe an. Miza economică: decizia finală de investiție încă lipsește Premierul provinciei Columbia Britanică, David Eby , a spus că un acord de furnizare către Germania ar fi un pas-cheie pentru ca partenerii din spatele proiectului Ksi Lisims să decidă continuarea uzinei și a terminalului de export, evaluate la 10 miliarde de dolari (7,2 miliarde de dolari americani). Convertit orientativ, 10 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 46 miliarde lei, iar 7,2 miliarde de dolari americani aproximativ 33 miliarde lei. Deși proiectul are autorizațiile necesare, consorțiul nu a luat încă decizia finală de investiție, care ar deschide calea pentru începerea construcției. Eby a indicat că semnarea contractelor de achiziție cu cumpărători este un pas esențial înainte de această etapă. Cine mai este în „coșul” de cumpărători Parteneriatul din spatele Ksi Lisims a semnat deja acorduri de furnizare cu: o unitate a Shell (cu sediul la Londra); TotalEnergies (cu sediul în Franța). Context: diversificarea exporturilor Canadei și securitatea energetică a Germaniei În același timp, prim-ministrul Mark Carney și-a fixat ca obiectiv dublarea comerțului cu țările din afara SUA într-un deceniu. Canada exportă în prezent aproape tot petrolul și gazele către Statele Unite, conform informațiilor din articol. Pentru Germania, acordul se leagă de efortul de a-și consolida aprovizionarea după reducerea drastică a livrărilor rusești, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. SEFE este fosta filială germană a Gazprom, naționalizată de Germania în 2022, pe fondul crizei energetice din Europa. [...]
Riscul ca SUA să reducă sau să oprească livrările de petrol și gaze către UE după 1 ianuarie 2027 pune presiune pe Bruxelles să recalibreze aplicarea noilor reguli privind metanul, într-un moment în care Europa rămâne puternic dependentă de importuri, potrivit Focus . Miza este una de reglementare cu efect direct în securitatea energetică: UE a înăsprit cerințele de raportare și reducere a emisiilor de metan asociate lanțului de aprovizionare cu petrol și gaze, iar SUA contestă fezabilitatea lor pentru exportatori. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder , a declarat pentru publicația olandeză Fd că regulile „nu sunt practicabile” și a avertizat că, dacă nu sunt relaxate pentru producătorii de combustibili fosili, Europa ar putea avea „o iarnă lungă, rece și grea”. Ce prevede, de fapt, cadrul UE și de ce devine critic în 2027 Articolul indică faptul că „regulile” sunt legate de aplicarea prevederilor din așa-numita „regulamentare privind metanul” (Methanverordnung). Deși cadrul este în vigoare din 2024, o clauză relevantă pentru importuri ar urma să se aplice din ianuarie 2027: țările din afara UE ar putea exporta petrol, gaze și cărbune în Uniune doar dacă respectă cerințe echivalente cu cele impuse producătorilor din UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea. În plus, sunt menționate obligații pentru operatorii din energie de a verifica periodic emisiile de metan și de a raporta, precum și interdicția „ventilării” (eliberarea controlată a gazelor) și a arderii de rutină (flaring) în sectorul petrol și gaze. Nerespectarea ar atrage amenzi. De ce contează: dependența UE de SUA și opțiunea de redirecționare spre Asia Focus notează că SUA ar putea redirecționa relativ ușor volumele către Asia, ceea ce ar pune UE într-o poziție dificilă. Publicația o citează pe experta în energie Lucia van Geuns (Hague Centre for Strategic Studies), preluată de Nos , care spune că UE este dependentă atât la importurile de țiței, cât și la cele de gaze naturale lichefiate (LNG – gaz natural răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), „în special de Statele Unite”. În același timp, articolul plasează discuția într-un context de piață tensionată: Jan-Willem van den Beukel, din cadrul asociației de interese a companiilor energetice Vemobin, afirmă că modul de implementare este problematic și că piața globală a petrolului este „deja în criză”, cu disponibilitate insuficientă; în acest cadru, reguli mai dure ar putea reduce interesul companiilor pentru exporturi către Europa. Cifrele invocate și avertismentul privind o posibilă „lacună” de aprovizionare Potrivit articolului, SUA sunt al doilea furnizor de gaze al UE după Norvegia, cu 75,6 miliarde metri cubi, iar la LNG ar acoperi circa 58% din importurile UE (date atribuite Consiliului European ). Pentru importurile de petrol, Comisia Europeană ar indica o pondere a SUA de aproximativ 15%. În plan politic, Focus relatează că la Bruxelles s-ar discuta deja despre o posibilă relaxare a regulilor. Este citat eurodeputatul Auke Zijlstra (PVV), care avertizează: „Fie cumpărăm gaz din SUA, fie din ianuarie ne confruntăm cu o lacună de aprovizionare de 25%.” Articolul nu precizează la ce „ianuarie” se referă această afirmație, însă în restul materialului termenul-cheie este ianuarie 2027, când ar urma să se aplice clauza pentru importuri. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele luni ar putea aduce negocieri tehnice și politice pe două direcții: fie ajustarea/clarificarea cerințelor de conformare pentru exportatori înainte de 2027, fie pregătirea unor alternative de aprovizionare, în condițiile în care SUA semnalează că ar putea opri livrările către UE dacă regulile rămân neschimbate. [...]
Petrolul a coborât sub 100 de dolari pe baril pe fondul așteptărilor privind un posibil acord SUA–Iran , mișcare care ar putea reduce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz și, implicit, riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al țițeiului, potrivit Mediafax . Scăderea cotațiilor vine în contextul în care există speranțe pentru semnarea unui acord între Statele Unite și Iran privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, relatează AFP, citată de publicație. Ce alimentează așteptările pieței Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că un acord ar putea fi anunțat „astăzi”. Declarația a venit după ce Donald Trump a spus că negocierile se desfășoară într-o „manieră ordonată și constructivă”, dar a avertizat că negociatorii americani au fost sfătuiți „să nu se grăbească să ajungă la un acord”. În același context, Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone, a afirmat că, potrivit rapoartelor lui Donald Trump, un memorandum de înțelegere a fost „în mare parte negociat”, iar detaliile ar urma să fie anunțate în curând. Efecte în piețe: burselor le-a crescut apetitul pentru risc Perspectiva unui acord a susținut și piețele de acțiuni. În Asia, bursa din Tokyo a crescut cu 2,9% și a depășit 65.000 de puncte pentru prima dată. În Europa, Paris și Frankfurt au înregistrat cumpărări puternice, însă pe volume reduse, în contextul sărbătorii Rusaliilor. La ce se uită investitorii mai departe Spre finalul săptămânii, investitorii vor urmări reacția Rezervei Federale a SUA și a noului său șef, Kevin Warsh, la datele-cheie privind inflația de consum și la posibilele implicații pentru dobânzi. În Europa, așteptările sunt ca o inflație mai ridicată să împingă Banca Centrală Europeană către majorări ale ratelor în următoarele săptămâni, ceea ce ar însemna costuri de împrumut mai mari, chiar dacă ritmul de creștere economică rămâne scăzut. [...]
