O eroare IT ar fi expus o rețea de firme care masca vânzări de petrol rusesc de 90 mld. $ – anchetă Financial Times

O eroare IT a scos la iveală o rețea care ar fi facilitat vânzări de petrol rusesc de cel puțin 90 mld. $ potrivit Digi24 , care citează o investigație Financial Times . Datele descrise indică o structură de companii care ar fi ajutat la mascarea originii țițeiului, în special a celui asociat Rosneft, pe fondul sancțiunilor occidentale. Investigația menționată de Digi24 arată că 48 de companii prezentate ca independente ar fi fost conectate printr-un element banal, dar decisiv: folosirea unui singur server privat de e-mail. Mai exact, Financial Times ar fi identificat 442 de domenii web care ar fi folosit același server („mx.pheonixtrading.ltd”), sugerând administrare comună și coordonare între entități care, în acte, par separate. Cum ar fi fost demascată rețeaua Cheia ar fi fost tocmai această „amprentă” tehnică: dacă firme aparent fără legătură împart infrastructura de e-mail, devine mai ușor de urmărit că funcționează ca un grup. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost folosită pentru a redirecționa exporturi pe mare, astfel încât să fie mai greu de stabilit cine vinde, cine cumpără și ce preț real se plătește pentru țiței. În articol sunt descrise și practici asociate ocolirii sancțiunilor, precum: folosirea intermediarilor și a unor companii „de unică folosință”, active în medie circa șase luni; transportul prin țări terțe (exemplu menționat: Emiratele Arabe Unite); redenumirea produsului ca „amestec de export”, pentru a estompa originea. Dimensiunea: 8,27 milioane de fișiere? Nu, aici vorbim de 90 miliarde de dolari și 80% din exporturile Rosneft pe mare Conform celor relatate de Digi24 din investigația FT, suma vânzărilor „oficiale” asociate rețelei ar fi de circa 90 de miliarde de dolari, cu posibilitatea ca valoarea reală să fie mai mare. Un detaliu central este că rețeaua ar fi gestionat peste 80% din exporturile pe mare ale Rosneft într-o lună-cheie pentru care există date complete (noiembrie 2024, potrivit textului). Actorii indicați în material Digi24 notează că structura ar fi legată de un grup de afaceriști azeri, descriși ca având conexiuni cu Rosneft . În articol apar mai multe nume și entități: Igor Secin , directorul executiv al Rosneft (companie sancționată de SUA, conform textului); Etibar Eyyub , afacerist azer descris ca asociat apropiat al lui Secin și sancționat de UE; Tahir Garaev , fondator al Coral Energy (sancționat de Marea Britanie, împreună cu alte două companii din rețea, potrivit textului); Coral Energy , indicată ca fiind în centrul „flotei fantomă”, iar UE ar acuza compania că operează multe dintre navele acesteia; Redwood Global Supply , companie descrisă ca devenită brusc cel mai mare exportator de țiței rusesc după intensificarea sancțiunilor din octombrie 2025. Exemple de firme și tranzacții menționate În text sunt oferite și exemple concrete de companii și valori asociate: Foxton FZCO (Dubai) ar fi cumpărat petrol de 5,6 miliarde de dolari; Advan Alliance ar fi vândut petrol rusesc de 1,5 miliarde de dolari în India. Reacții și implicații de sancțiuni Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, este citată spunând că astfel de rețele fac „aproape imposibilă” verificarea respectării plafonului de preț, deoarece îngreunează calculul prețului real al tranzacțiilor. În același registru, emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, afirmă că noile pachete urmăresc să facă ocolirea sancțiunilor „mai dificilă, mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai costisitoare”. Digi24 mai notează că trei oficiali europeni ar fi spus că descoperirea ar putea fi folosită ca argument pentru noi sancțiuni și că unele companii din rețea erau deja „în vizorul UE”. „Truc vechi” și de ce contează acum Cercetătorul Serghei Vakulenko (Carnegie Russia and Eurasia Center) este citat cu ideea că folosirea unui „labirint” de zeci de companii este un truc cunoscut încă din anii ’90, folosit pentru evitare de taxe și acumulare de averi, însă ar fi surprinzător cât de mare și importantă ar fi devenit o astfel de rețea pentru Rosneft. Pentru Occident, cazul contează deoarece sugerează că sancțiunile pot fi „ocolite” prin arhitecturi comerciale și logistice tot mai sofisticate. Pentru Rusia, miza este menționată direct în articol: veniturile din petrol sunt prezentate ca o sursă relevantă pentru finanțarea efortului de război. [...]