Știri
Tag: sanctiuni

Amenințarea cu sancțiuni a lui Javier Milei riscă să blocheze proiectul petrolier Sea Lion din Falkland , unde sunt implicate și companii cu capital israelian, într-o escaladare cu potențial impact direct asupra finanțării și lanțului de furnizori ai exploatărilor offshore. Informațiile apar în Profit , care citează Reuters, preluată de News.ro. Potrivit materialului, președintele Argentinei a vizat explicit activitățile de petrol și gaze din Insulele Falkland (aflate sub control britanic), în contextul disputei de suveranitate dintre Buenos Aires și Londra. Milei a indicat că măsurile ar putea viza companiile implicate în proiect, iar potențialele sancțiuni ar putea fi extinse la acționari, directori și furnizori — o formulă care, dacă se concretizează, poate crește semnificativ riscul operațional și juridic pentru întregul proiect. În centrul situației se află zăcământul Sea Lion. Navitas Petroleum (listată la Tel Aviv) și Rockhopper Exploration (listată la Londra) sunt prezentate ca având licențe considerate „ilegale” pentru exploatarea acestui zăcământ din Falkland. Un element de context care complică ecuația, conform aceleiași surse, este că Milei este unul dintre cei mai puternici susținători ai Israelului din America Latină și și-a consolidat relațiile cu această țară în ultimele luni. Tocmai de aceea, eventuale sancțiuni care ar atinge investitori israelieni ar introduce un risc politic suplimentar, pe lângă cel comercial, pentru companiile implicate și pentru partenerii lor. [...]

Discuțiile tehnice dintre Iran și Statele Unite au avansat în Elveția, unde au fost stabilite patru grupuri de lucru pentru aplicarea mecanismelor prevăzute în acordul interimar de pace, potrivit China Daily . Informația a fost prezentată de Kazem Gharibabadi, adjunct al ministrului iranian de Externe și șef al echipei tehnice de negociere a Iranului, după reuniuni desfășurate din duminică până în primele ore ale zilei de luni. Negocierile au loc după discuții în format extins între Iran, Statele Unite, Pakistan și Qatar, iar partea iraniană a rămas în Elveția pentru continuarea consultărilor, care ar urma să dureze aproximativ o săptămână. Potrivit relatărilor citate de publicație, cele patru grupuri de lucru vor acoperi domenii considerate esențiale pentru reducerea tensiunilor: încetarea sancțiunilor, dosarul nuclear, reconstrucția și dezvoltarea economică, respectiv monitorizarea și aplicarea acordului. Negocierile viitoare ar urma să fie coordonate de un comitet la nivel înalt, ceea ce arată că părțile încearcă să transforme discuțiile într-un mecanism mai stabil, nu doar într-o rundă diplomatică izolată. Un punct separat al discuțiilor vizează Strâmtoarea Hormuz, rută importantă pentru transportul internațional de petrol. Omanul și Iranul vor forma o echipă care să lucreze la un acord privind administrarea navigației, inclusiv costuri și servicii asociate. Cele două state au anunțat că vor consulta țările riverane și alte părți interesate. În paralel, ar urma să fie creată o linie de comunicare între statele semnatare ale memorandumului pentru trecerea în siguranță a navelor comerciale, precum și o unitate de prevenire a conflictelor pentru Liban, cu participarea Pakistanului și Qatarului. O altă componentă importantă este cea economică. Gharibabadi a afirmat că Statele Unite vor emite o licență generală pentru vânzarea de petrol iranian, produse petrochimice, produse petroliere și servicii conexe. Documentul ar urma să fie publicat de Office of Foreign Assets Control, instituția americană care administrează și aplică programele de sancțiuni economice. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a ajuns marți la Islamabad, pentru discuții cu oficiali pakistanezi implicați în mediere. Vizita subliniază rolul Pakistanului în actualul proces diplomatic, alături de Qatar și Oman. Din partea americană, președintele Donald Trump a declarat marți că Iranul a acceptat „pe deplin și complet” revenirea inspectorilor nucleari în țară și a susținut că negocierile bilaterale merg bine. Totuși, la Teheran, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a precizat că delegația iraniană din Elveția nu s-a întâlnit cu Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Baghaei a mai spus că nu există încă un calendar clar pentru examinarea instalațiilor nucleare iraniene. Pe tema fondurilor iraniene înghețate, Trump a afirmat că banii deblocați prin relaxarea sancțiunilor sau eliberați de Trezoreria americană ar urma să intre într-un cont escrow controlat de Washington, din care Teheranul ar putea cumpăra alimente și produse medicale americane. Baghaei a respins însă ideea unei folosiri dictate din exterior și a spus că Iranul își va cheltui activele eliberate după cum consideră potrivit. Abdul Wahed Jalal Nori, lector la International Islamic University Malaysia, a explicat pentru China Daily că instituționalizarea dialogului sugerează că ambele părți testează o cale de trecere de la confruntare la o coexistență gestionată. El avertizează însă că actualul acord tratează mai degrabă efectele imediate ale crizei decât cauzele profunde. Printre problemele rămase nerezolvate se numără influența regională a Iranului, rețelele de aliați și arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu. Pe scurt, progresul diplomatic este real, dar fragil. Washingtonul și Teheranul par să caute o ieșire controlată dintr-o spirală de escaladare costisitoare, fără să existe încă încredere între părți. Testul principal va fi dacă aceste grupuri de lucru vor produce un cadru politic durabil sau doar o pauză temporară înaintea unei noi crize. [...]