Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețurile carburanților din România ar putea rămâne relativ stabile, în jurul valorii actuale de aproximativ 8,8 lei pe litru de motorină, dacă prețul petrolului se menține la circa 90 de dolari pe baril. Potrivit Antena 3 CNN, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că autoritățile au reușit până acum să limiteze impactul creșterilor de pe piețele internaționale asupra prețurilor de la pompă.
Ministrul a explicat că evoluția prețurilor depinde în primul rând de cotațiile petrolului pe piețele globale. În prezent, tendința este ca barilul să se stabilizeze în jurul valorii de 90 de dolari, ceea ce ar menține prețurile din România la niveluri apropiate de cele actuale, cu posibilitatea unei ușoare scăderi.
Creșterile recente au fost alimentate și de o reacție de panică în piață după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Bogdan Ivan, consumul de combustibili a crescut brusc, ajungând la niveluri de aproximativ patru ori mai mari decât în mod normal pentru această perioadă din 2026. În aceste condiții, companiile au fost nevoite să refacă rapid stocurile la prețurile existente pe piață, ceea ce s-a reflectat ulterior în costurile de la pompă.
Ministrul a precizat că nu există dovezi clare privind o speculă în piața combustibililor. În opinia sa, scumpirile sunt rezultatul direct al evoluțiilor internaționale și al costurilor de aprovizionare.
Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că majorările din România au fost mai reduse decât în alte state europene. În medie, prețul motorinei standard a crescut cu aproximativ 60 de bani, adică în jur de 6%, în timp ce în Germania creșterea a fost de 18%, în Spania de 20%, iar în Italia de aproximativ 23%.
Guvernul susține că a limitat impactul prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și combustibili, inclusiv prin contracte care nu depind de Strâmtoarea Ormuz. O parte din livrări provin din zona Mării Caspice sau din nordul Europei, pentru a reduce riscul unor blocaje în lanțul de aprovizionare.
Pe de altă parte, specialiștii din sectorul energetic avertizează că scumpirile la carburant pot genera efecte în lanț în economie. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, fiecare creștere de 10–15 bani la pompă se poate reflecta ulterior în prețurile alimentelor, transportului, construcțiilor sau agriculturii.
Recomandate
Autoritățile române spun că sunt pregătite să repornească rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești , după ce au purtat discuții informale cu oficiali americani, care nu se opun reluării operațiunilor în anumite condiții, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Rafinăria Petrotel, aflată în proprietatea companiei ruse Lukoil, a fost oprită din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse. Guvernul analizează acum posibilitatea redeschiderii acesteia pentru a crește capacitatea de rafinare a României și pentru a reduce dependența de importuri într-un context internațional marcat de tensiuni pe piața energiei. Potrivit ministrului, discuțiile purtate cu partea americană au indicat că reluarea activității ar putea fi acceptată, însă decizia finală depinde de o autorizație oficială din partea OFAC (Office of Foreign Assets Control) , instituția din SUA care gestionează regimul de sancțiuni. Ce ar însemna repornirea rafinăriei Dacă va fi reluată activitatea, rafinăria din Ploiești ar avea un impact semnificativ asupra pieței interne de carburanți: ar crește capacitatea de rafinare a României cu aproximativ 21% ; ar putea acoperi circa 20% din necesarul de combustibil al pieței interne ; ar contribui la consolidarea independenței energetice . Autoritățile spun că au lucrat în paralel și la diversificarea surselor de petrol și produse petroliere, pentru a reduce dependența de anumite regiuni. România a extins acordurile de aprovizionare cu Kazahstan și Azerbaidjan , state care furnizează o parte importantă din țițeiul procesat în rafinăriile românești. Contextul creșterii prețurilor la combustibili Guvernul analizează mai multe măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la carburanți. Potrivit ministrului Energiei, în România scumpirea medie la pompă este de aproximativ 7% (circa 60 de bani pe litru) , în timp ce în alte state europene creșterile sunt mai mari – aproximativ 18% în Germania și peste 20% în Spania sau Italia . În prezent, rafinăria Petrobrazi funcționează la capacitate maximă, iar o revizie tehnică planificată la rafinăria Petromidia a fost amânată pentru a menține producția ridicată de combustibil. [...]
Ministerul Energiei pregătește declararea unei situații de criză pe piața țițeiului potrivit Digi24 , care relatează că ministrul Bogdan Ivan a transmis liderilor Coaliției un set de măsuri pentru a limita efectele scumpirii carburanților. Documentul consultat de publicație include, între altele, opțiuni precum plafonarea prețurilor, scăderea accizelor și repornirea temporară a unei rafinării. Declarația de „situație de criză” este prezentată ca un instrument care ar permite Guvernului să intervină rapid, în condițiile în care creșterea cotațiilor și a prețurilor la pompă ar putea continua pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În intervenția la Digi24, ministrul a spus că a pus „toate scenariile” pe masă, astfel încât executivul să poată decide fără întârzieri, dacă evoluțiile de pe piață se agravează. „În momentul de față am pregătit un set de mai multe măsuri pe care le-am transmis și Guvernului și coaliției prin care, în situația în care nu se rezolvă problema din Orientul Mijlociu și în situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul a descris documentul ca fiind unul de lucru, transmis Guvernului și membrilor coaliției, cu scopul de a identifica rapid soluții. În același context, el a enumerat măsuri deja luate la nivel administrativ, inclusiv extinderea unor contracte aflate în vigoare, schimbarea destinației unor capacități de stocare a petrolului către motorină, precum și acțiuni pentru limitarea speculei și a unor tentative de creștere artificială a prețurilor. Din relatarea Digi24 reiese că, pentru activarea formală a „situației de criză”, este necesară o decizie a Guvernului României. Ministerul susține că a pregătit actele normative necesare pentru ca eventualele intervenții să poată fi adoptate într-un interval scurt, dacă escaladarea prețurilor la carburanți continuă și presiunea se menține la nivel european și global. [...]
Carburanții s-au scumpit din nou în România , iar prețurile au crescut în noaptea de luni spre marți cu până la 0,15 lei pe litru, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Este a patra majorare consecutivă de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, evoluție care începe să se reflecte tot mai clar în costurile de la pompă din România. Marți dimineață, prețul mediu al motorinei a ajuns la peste 8,70 lei pe litru , după o creștere de aproximativ 0,15 lei în doar câteva ore. În același timp, benzina a depășit pragul de 8,30 lei pe litru , fiind majorată cu aproximativ 0,10 lei. Creșterile recente vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al scumpirii petrolului pe piețele internaționale. De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor la pompă în România arată astfel: Motorina a fost majorată de patru ori, cumulând aproape 0,50 lei pe litru Benzina s-a scumpit de trei ori, cu peste 0,30 lei pe litru În același timp, pe piața globală, petrolul s-a scumpit puternic. Prețul barilului a urcat de la aproximativ 72 de dolari la peste 90 de dolari , pe fondul temerilor privind blocaje în aprovizionare și escaladarea conflictului din regiune. Ce înseamnă această evoluție pentru șoferi Specialiștii atrag atenția că majorările de la pompă nu au reflectat încă în totalitate creșterea petrolului pe piețele internaționale. Diferența dintre ritmul scumpirii petrolului și cel al carburanților ar putea indica noi ajustări de preț în perioada următoare . Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor menține sau se vor intensifica, presiunea asupra pieței energetice ar putea continua, ceea ce ar însemna noi scumpiri la carburanți în România în următoarele săptămâni . Pentru șoferi și pentru economie, evoluția petrolului rămâne un indicator esențial, deoarece creșterea costului combustibililor se transmite rapid și în prețurile transportului, alimentelor și altor bunuri de consum. [...]
Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril iar bursele americane au înregistrat a treia săptămână consecutivă de scăderi, pe fondul conflictului militar dintre SUA, Israel și Iran, care amplifică temerile privind un nou val de inflație la nivel global, potrivit Los Angeles Times . Creșterea prețului energiei este unul dintre primele efecte economice majore ale războiului început la finalul lunii februarie 2026. Pe piețele internaționale, petrolul Brent a ajuns la 103,14 dolari pe baril , în creștere cu 2,7%, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat la 98,71 dolari , după un avans de 3,1%. În total, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ 40% numai în luna martie , în contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz , rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global. Potrivit Bloomberg , incertitudinea a crescut după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a declarat că strâmtoarea ar trebui să rămână practic închisă. În încercarea de a stabiliza piața, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , o cantitate record, însă mai mulți economiști cred că măsura ar putea avea un efect limitat. Impact rapid asupra transportului aerian Creșterea prețului petrolului a afectat imediat industria aviației. Potrivit Bloomberg , prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul operațiunilor militare, ajungând între 150 și 200 de dolari pe baril . Mai multe companii aeriene au introdus taxe suplimentare sau au majorat tarifele: Cathay Pacific AirAsia Thai Airways Qantas SAS Air New Zealand Air India și IndiGo Asociația Internațională a Transportului Aerian estimează că prețurile biletelor ar putea crește cu până la 9% . Unele companii sunt deja afectate direct: Air New Zealand a anulat aproximativ 1.100 de zboruri , ceea ce a impactat circa 44.000 de pasageri . Bursele reacționează negativ Pe piețele financiare, investitorii au devenit tot mai precauți. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,6% , ajungând la 6.632,19 puncte și marcând a treia săptămână consecutivă de declin. De la începutul anului, indicele este deja în scădere cu 3,1% . Și ceilalți indicatori importanți au înregistrat pierderi: Indice bursier Evoluție Dow Jones -0,3% Nasdaq Composite -0,9% Companiile dependente de combustibil au fost printre cele mai afectate. Acțiunile operatorului de croaziere Carnival au scăzut cu 7,9% , iar cele ale United Airlines cu 4,6% , potrivit Associated Press . În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la 4,28% , față de 3,97% înainte de izbucnirea conflictului. Risc de revenire a inflației Analiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea complica politica monetară a băncilor centrale. Goldman Sachs estimează că indicatorul preferat al inflației din SUA ar putea ajunge la 2,9% până la finalul anului 2026 , peste ținta de 2% a Rezervei Federale. În acest context, eventualele reduceri ale dobânzilor ar putea fi amânate până în septembrie 2026 . Strategul de piață Michael Antonelli rezumă situația astfel: „În acest moment, aproape totul pe piețe se mișcă în funcție de prețul petrolului”. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne astfel factorul decisiv pentru piețele globale, iar investitorii urmăresc aproape în timp real orice informație despre situația militară din regiune. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]
