Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețurile carburanților din România ar putea rămâne relativ stabile, în jurul valorii actuale de aproximativ 8,8 lei pe litru de motorină, dacă prețul petrolului se menține la circa 90 de dolari pe baril. Potrivit Antena 3 CNN, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că autoritățile au reușit până acum să limiteze impactul creșterilor de pe piețele internaționale asupra prețurilor de la pompă.
Ministrul a explicat că evoluția prețurilor depinde în primul rând de cotațiile petrolului pe piețele globale. În prezent, tendința este ca barilul să se stabilizeze în jurul valorii de 90 de dolari, ceea ce ar menține prețurile din România la niveluri apropiate de cele actuale, cu posibilitatea unei ușoare scăderi.
Creșterile recente au fost alimentate și de o reacție de panică în piață după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Bogdan Ivan, consumul de combustibili a crescut brusc, ajungând la niveluri de aproximativ patru ori mai mari decât în mod normal pentru această perioadă din 2026. În aceste condiții, companiile au fost nevoite să refacă rapid stocurile la prețurile existente pe piață, ceea ce s-a reflectat ulterior în costurile de la pompă.
Ministrul a precizat că nu există dovezi clare privind o speculă în piața combustibililor. În opinia sa, scumpirile sunt rezultatul direct al evoluțiilor internaționale și al costurilor de aprovizionare.
Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că majorările din România au fost mai reduse decât în alte state europene. În medie, prețul motorinei standard a crescut cu aproximativ 60 de bani, adică în jur de 6%, în timp ce în Germania creșterea a fost de 18%, în Spania de 20%, iar în Italia de aproximativ 23%.
Guvernul susține că a limitat impactul prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și combustibili, inclusiv prin contracte care nu depind de Strâmtoarea Ormuz. O parte din livrări provin din zona Mării Caspice sau din nordul Europei, pentru a reduce riscul unor blocaje în lanțul de aprovizionare.
Pe de altă parte, specialiștii din sectorul energetic avertizează că scumpirile la carburant pot genera efecte în lanț în economie. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, fiecare creștere de 10–15 bani la pompă se poate reflecta ulterior în prețurile alimentelor, transportului, construcțiilor sau agriculturii.
Recomandate
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
România a avut o scumpire de 14,6% la benzină în ultimele șase luni, sub ritmul din Moldova și Bulgaria , într-un val global în care peste 145 de țări au raportat creșteri la pompă, arată o analiză citată de Economedia . Pentru consumatori și companii, comparația regională contează direct în costurile de transport și în presiunile inflaționiste, mai ales într-un context geopolitic volatil. România în clasamentul global: locul 93 din 170 de piețe monitorizate Datele GlobalPetrolPrices (platformă care urmărește piața din 170 de țări și teritorii) indică faptul că, în intervalul 23 februarie – 17 august, prețul mediu al benzinei cu cifră octanică 95 din România a crescut cu 14,6%, de la 1,83 dolari la 2,10 dolari pe litru (aprox. 8,4 lei la aprox. 9,7 lei/litru). În clasamentul global al scumpirilor, România este pe locul 93, poziționată imediat după China (14,7%) și ușor înaintea Luxemburgului (14,4%). Vecinii: Moldova și Bulgaria au scumpiri semnificativ mai mari, Ungaria mult mai mică În regiune, diferențele sunt vizibile, iar România apare mai stabilă decât o parte dintre vecini: Republica Moldova : locul 36 global, creștere de 28% (cea mai accentuată din regiune și din Europa, potrivit materialului) Bulgaria : locul 47 global, creștere de 24,3% Ungaria : locul 138 global, creștere de 4,7% (cea mai redusă din regiune) Contextul global: scumpiri puternice în piețe dependente de importuri La nivel mondial, cele mai mari creșteri au fost raportate în piețe dependente de importuri sau afectate de crize economice interne. În top apar Myanmar (+56%), Bhutan (+55%), Cuba (+51%), Emiratele Arabe Unite (+50%) și Nigeria (+48%). În același timp, în aproximativ 25 de țări – în special mari producători de petrol cu carburanți puternic subvenționați – prețurile au rămas constante sau au scăzut ușor. [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
Închiderea temporară a conductei saudite Est–Vest, care a transportat recent 4–5 milioane de barili de țiței pe zi, adaugă presiune pe o piață deja tensionată de blocajele din rutele-cheie din Orientul Mijlociu , după un atac cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în contextul războiului dintre SUA și Iran și al perturbărilor majore din Strâmtoarea Ormuz , iar autoritățile de la Riad și Bagdad susțin că dronele ar fi pornit din Irak. Conducta Est–Vest, cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Peninsula Arabică și permite exporturile către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Ce înseamnă oprirea conductei pentru fluxurile de petrol Ministerul saudit al Energiei a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor prin conducta Est–Vest „ca măsură de precauție”, după ce atacurile au vizat joi dimineață infrastructura petrolieră din regiunile Riad și Medina. În ultimele luni, prin această infrastructură au fost transportate între 4 și 5 milioane de barili de țiței pe zi, echivalentul a aproximativ 4–5% din oferta globală de petrol, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Suspendarea transportului este relevantă tocmai pentru că această conductă a devenit o alternativă critică în condițiile în care traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus la niveluri foarte scăzute. Ce se știe despre atac și cine este indicat de autorități Imagini din satelit au indicat un nor de fum negru în apropierea conductei, la sud de Medina. Autoritățile saudite au transmis că atacul s-a soldat cu câteva persoane rănite, iar pagubele sunt în evaluare. Deocamdată, nu este clar cine a lansat efectiv atacul. Arabia Saudită și Irakul au afirmat însă că dronele au pornit de pe teritoriul irakian, într-un context considerat sensibil, deoarece în Irak operează grupări armate susținute de Iran. Guvernul de la Bagdad a condamnat atacul și a declanșat o operațiune pentru identificarea celor responsabili. Context regional: rute afectate și reacții politice Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrările de țiței saudit au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele peste trei decenii, reducere legată și de atacurile asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb, atribuite unor grupări afiliate rebelilor Houthi, potrivit materialului. În acest context, prețul petrolului a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril. Pe plan politic și de securitate, Arabia Saudită a cerut Statelor Unite sprijin militar împotriva grupării Houthi, însă nu a anunțat, deocamdată, o ripostă militară directă la atacul asupra conductei. Ministerul saudit de Externe a precizat că Riadul a decis să nu răspundă militar la cererea premierului irakian, dar și-a rezervat dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale. Irakul a reacționat inclusiv prin demiterea unui comandant militar care coordonase operațiuni în provincia Maysan și prin închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Shalamcheh cu Iranul, ca măsură de precauție, în timp ce operațiunea de identificare a responsabililor continuă. [...]
Creșterea prețurilor la gaze în Europa reaprinde miza costurilor de aprovizionare , iar Kremlinul susține că statele europene „plătesc prețul” renunțării la gazul rusesc și ajung să cumpere mai scump de pe piața spot, potrivit News , care citează Reuters. Prețurile gazelor naturale în Europa au urcat puternic pe fondul războiului din Iran, atingând săptămâna trecută cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lui 2022. Cotațiile de referință au ajuns la 75 de euro/MWh, „mai mult decât dublul” nivelului de acum un an. Kremlinul: Europa cumpără scump pe spot, deși ar avea alternative rusești Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a afirmat că Europa „își face rău singură” prin achiziții la prețuri ridicate de pe piața spot (piața pentru livrări pe termen scurt), în loc să revină la variantele rusești, pe care le descrie drept mai ieftine. „Europenii ar trebui, desigur, să caute surse de energie mai ieftine. Gazul rusesc, fie că este vorba de gaz transportat prin conducte sau de gaz natural lichefiat, ar fi putut deveni de mult o opţiune mai ieftină pentru ei, deşi GNL-ul este întotdeauna vândut la preţurile pieţei spot.” Stocuri mai mici și o iarnă cu rezerve sub media de anul trecut În paralel cu scumpirea, nivelul stocurilor europene este mai jos decât anul trecut: depozitele sunt umplute în proporție de 67%, față de aproape 80% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Gas Infrastructure Europe. HSBC estimează că stocurile vor ajunge la 73% până la 1 noiembrie, ceea ce ar fi cel mai scăzut nivel pentru această dată de când au început colectările de date, în 2009. Context: prăbușirea fluxurilor prin conducte și dosarul Nord Stream Exporturile rusești de gaz prin conducte către Europa au scăzut cu 44% anul trecut, până la 18 miliarde de metri cubi, cel mai redus nivel de la mijlocul anilor 1970, după închiderea rutei de tranzit ucrainene, potrivit calculelor Reuters. La vârf, în 2018 și 2019, exporturile ajunseseră la aproximativ 180 de miliarde de metri cubi pe an. În plus, explozia conductelor submarine Nord Stream din 2022 a limitat exporturile rusești către Europa. Peskov a susținut că un tronson al Nord Stream 2 din Marea Baltică a rămas intact și „ar putea fi repus în funcțiune într-un timp foarte scurt”. „Bazându-ne pe bunul simţ, desigur, ei (europenii) ar fi putut să utilizeze Nord Stream cu mult timp în urmă. Unul dintre tronsoanele sale rămâne intact şi operaţional şi ar putea fi repus în funcţiune într-un timp foarte scurt.” [...]
