Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare, pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media. Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”.
„Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.”
Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local.
Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie.
În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari.
Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil.
Recomandate
Motorina ar putea urca în zilele următoare spre 9,4–9,6 lei/l, iar unele stații pot rămâne temporar fără produs , pe fondul tensiunilor din piața petrolului și al unor blocaje locale de distribuție, potrivit unei analize citate de Economica . Unghiul principal: riscul operațional de „penurie locală” la pompă, amplificat de diferențe mari de preț între rețele și de măsuri administrative care rigidizează piața. Analiza semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), plasează barilul de țiței Brent „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari, și susține că, deși prețurile la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. Scumpiri probabile la motorină: intervalele avansate În prezent, motorina este indicată „în jur de 9,3 lei pe litru”, iar următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, către 9,4–9,6 lei/l în doar câteva zile , potrivit aceleiași analize. Autorul descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul „corectează”, ceea ce ar putea duce la stagnare sau chiar la o ușoară scădere a prețurilor, dar îl consideră tot mai fragil. Scenariul considerat „mult mai realist” este cel al unei noi escaladări, care ar împinge motorina „fără ezitare spre 10 lei pe litru”. De ce pot apărea lipsuri la pompă, deși „motorină există în sistem” Punctul sensibil, potrivit analizei, nu este o criză clasică de aprovizionare, ci o combinație de factori care poate produce lipsuri locale : prețuri „administrate”, diferențe mari între rețele, panică de consum și o logistică ce nu poate absorbi rapid un șoc. Un exemplu invocat este situația în care „aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard” săptămâna trecută, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori; compania ar fi vorbit despre situații „punctuale și temporare”, nu despre o lipsă națională. Mecanismul descris este unul de migrare a cererii: când o rețea vinde semnificativ mai ieftin, clienții se mută masiv acolo, stocurile locale se epuizează, iar reaprovizionarea nu se poate face „instant”. Analiza mai arată că, odată apărută o stație fără produs, poate interveni „efectul de turmă”: alimentări preventive, creșterea bruscă a cererii și transformarea unei probleme punctuale într-o „panică operațională”. Rolul intervențiilor statului și riscul de rigidizare a distribuției În context, sunt menționate măsuri guvernamentale precum plafonarea adaosului comercial , raportări obligatorii și limitări la exporturi , valabile până la 30 iunie, introduse pentru a controla șocul din piață. Efectul secundar descris este comprimarea marjelor și schimbarea comportamentului companiilor, cu o distribuție mai rigidă: operatorii își „apără stocurile, cash-flow-ul și riscul de înlocuire la prețuri mai mari”. Concluzia analizei este că piața funcționează fără „rezerve suficiente” și fără „tampon”, astfel încât orice dezechilibru (diferențe de preț, întârzieri logistice, valuri de alimentări) poate goli rapid stații întregi. În același cadru este menționat și Rompetrol, cu ideea că, dacă lipsurile apar și la al doilea mare jucător, problema nu mai poate fi tratată ca un incident izolat. În perioada imediat următoare, riscul indicat este dublu: presiune de scumpire la motorină și întreruperi temporare de alimentare în anumite stații , în special acolo unde diferențele de preț atrag brusc volume mari de clienți. [...]
Venezuela încearcă să atragă capital privat în gaze printr-un acord ENI–Pdvsa , pe fondul unei reforme a legii hidrocarburilor care reduce participarea statului în industria petrolieră, potrivit Agerpres . Gigantul italian din energie ENI și compania publică Petroleos de Venezuela (Pdvsa) au semnat un acord pentru creșterea producției de gaz în Venezuela. Semnarea a avut loc marți, la palatul prezidențial Miraflores din Caracas, conform imaginilor difuzate de postul public Venezolana de Television (VTV). Reforma legală, miza economică Acordul vine după o reformă a legii hidrocarburilor, promulgată de președinta interimară Delcy Rodriguez. Reforma „deschide calea investitorilor privați” și „reduce participarea statului” în industria petrolieră, în contextul politic intern descris în material. Directorul executiv al ENI, Claudio Descalzi, a spus că proiectul ar urma să fie una dintre cele mai importante investiții ale companiei și că ENI este „singura companie care dezvoltă și furnizează gaz pieței interne”, motiv pentru care nu a părăsit Venezuela. El a indicat că acordul creează baza pentru investiții suplimentare atât pentru piața internă, cât și pentru gaz destinat exportului. Ce se știe despre resursele vizate și contextul sancțiunilor ENI speră că va putea exploata, în câmpul Junon 5, rezerve estimate la 35 miliarde de barili, zăcământ aflat în Centura petroliferă a Orinoco (aprox. 55.000 km²), în sud-estul Venezuelei. În același timp, administrația președintelui american Donald Trump, care susține că are sub control activitățile petroliere din Venezuela după înlăturarea lui Nicolas Maduro, „reduce treptat sancțiunile” și laudă președinția lui Delcy Rodriguez, mai notează materialul. [...]
Scumpirea benzinei în SUA pune presiune pe lanțul de aprovizionare și pe marjele din retail , pe fondul tensiunilor geopolitice și al problemelor din rafinării, potrivit Digi24 . Prețul mediu al benzinei în Statele Unite a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani, după declanșarea conflictului cu Iranul la finalul lunii februarie, conform datelor American Automobile Association , citate de Reuters. Marți, prețul mediu a crescut cu 7 cenți, până la 4,18 dolari pe galon, cea mai mare creștere zilnică din ultima lună. De la sfârșitul lunii februarie, benzina s-a scumpit cu 1,19 dolari pe galon, adică peste 40%. Un factor major este perturbarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz , rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, ceea ce alimentează scumpirea energiei și, implicit, a carburanților. Marjele comercianților, sub presiune Analiștii avertizează că prețurile ar putea continua să crească dacă petrolul brut rămâne la niveluri ridicate, în condițiile în care marjele comercianților de combustibil sunt tot mai afectate. Consultantul energetic Tom Kloza spune că marjele la nivel de retail s-au redus semnificativ, iar comercianții au absorbit o parte importantă din creșterile de costuri. „A fost o situație anormală, în care multe dintre scumpirile din aprilie nu s-au reflectat încă în prețurile de la pompă” Kloza avertizează că majorări suplimentare ar putea deveni inevitabile pentru a evita pierderile. Rafinăriile amplifică problema: opriri neplanificate și mentenanță Pe lângă tensiunile geopolitice, prețurile ridicate sunt împinse în sus de problemele din rafinării. În aprilie, opririle neplanificate au totalizat aproximativ 150.000 de barili pe zi, la care se adaugă circa 670.000 de barili pe zi opriți pentru mentenanță, potrivit datelor Rystad Energy. Au fost afectate mai multe rafinării importante din SUA, inclusiv unități operate de Phillips 66 și Marathon Petroleum, precum și o rafinărie BP din Indiana, unde o pană de curent a dus la oprirea temporară a unor instalații. În acest context, analiștii se așteaptă ca prețurile combustibililor să rămână sub presiune și în perioada următoare, mai ales în regiuni precum Midwest, unde oferta este deja limitată. [...]
Germania caută o rută de urgență prin Polonia pentru a menține alimentarea cu carburanți a Berlinului , după ce Rusia oprește din mai tranzitul petrolului kazah prin conducta Drujba, potrivit Economica . Miza este rafinăria Schwedt , care alimentează o parte importantă din estul Germaniei, inclusiv capitala, și care a devenit un punct sensibil după renunțarea Germaniei la țițeiul rusesc. Berlinul discută cu Varșovia posibilitatea de a transporta țiței prin portul Gdansk (Marea Baltică), cu livrări care ar putea fi direcționate ulterior către Schwedt. Polonia spune că are capacitatea tehnică să gestioneze fluxuri suplimentare, însă rămân constrângeri practice: accesul în port, programele de transport, disponibilitatea țițeiului și configurațiile rafinăriilor. În plus, înlocuirea țițeiului livrat prin conducte cu volume aduse pe mare nu este, de regulă, un schimb „la fel pentru la fel”, din cauza diferențelor de logistică și operare. De ce contează: vulnerabilitatea logistică rămâne, chiar și cu „diversificare” pe hârtie Episodul readuce în prim-plan o problemă structurală a securității petroliere europene: infrastructura poate fi diversificată formal, dar în practică rămâne concentrată, în condițiile în care Drujba trece în continuare prin Rusia. Pentru Schwedt există alternative, însă sunt mai scumpe și mai complicate. Rafinăria s-a bazat tot mai mult pe rute baltice și pe portul german Rostock, dar aceste canale sunt limitate. Guvernul german a preluat controlul rafinăriei de la acționarul majoritar, compania rusă Rosneft, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Volumele și reorientarea Kazahstanului Kazahstanul a livrat Germaniei 2,146 milioane de tone metrice prin Drujba anul trecut, în creștere cu 44% față de 2024, iar în primul trimestru au fost livrate încă 730.000 de tone, conform datelor citate în material. După anunțul că Rusia va întrerupe din mai transporturile către Germania, ministerul kazah al energiei a transmis că va redirecționa petrolul destinat Germaniei către porturi rusești: 160.000 de tone în mai către terminalul Caspian Pipeline Consortium de la Marea Neagră (Novorossiisk); 100.000 de tone către Ust-Luga, la Marea Baltică. Vicepremierul rus Aleksandr Novak a invocat „motive tehnice” neprecizate pentru oprirea livrărilor către Germania. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că atacurile ucrainene de anul trecut asupra instalațiilor Drujba din Rusia, inclusiv asupra stației de pompare de la Unecea, ar fi redus capacitatea de pompare simultană către Germania și Ungaria. Efectul de piață: nu doar barilii, ci și ruta Materialul notează că situația transmite un semnal relevant pentru piața petrolului: o perturbare aparent regională poate alimenta o primă mai largă legată de securitatea logistică, nu doar de disponibilitatea țițeiului. Distincția dintre „ofertă” și „transport” ajunge să conteze tot mai mult pentru prețuri, marjele de rafinare și valoarea rutelor de aprovizionare non-rusești. [...]
China își accelerează strategia de securitate energetică după ce autoritățile au raportat descoperirea mai multor câmpuri de petrol și gaze, cu rezerve de țiței estimate la peste 100 de milioane de tone, pe fondul scumpirii combustibililor și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Ministerul Resurselor Naturale din China a anunțat marți identificarea unor câmpuri de dimensiuni mari și medii, iar un purtător de cuvânt a prezentat descoperirea a 225 de câmpuri în Tarim (nord-vest), Ordos (nord) și în golful Bohai (nord-est), potrivit presei locale citate în material. Investiții mari în explorare și ținte pe petrol și gaze Descoperirile vin în cadrul unei noi strategii de promovare a explorării mineralelor, în care China a prioritizat petrolul și gazele, cu o investiție totală de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 58 de miliarde de euro, adică aprox. 290 de miliarde de lei), conform presei chineze citate. În bilanțul prezentat de autorități sunt menționate: 13 zăcăminte petroliere cu rezerve de peste 100 de milioane de tone; 26 de zăcăminte de gaze cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi. Explorare în profunzime, pe uscat și pe mare Ministerul a indicat și progrese în explorarea la mare adâncime. Pe uscat, China a dezvoltat prima sondă de explorare de până la 10.000 de metri adâncime, „Deep Earth Tak 1”, folosită pentru detectarea petrolului în profunzime. În zona marină, zăcământul de gaze în ape foarte adânci „ Deep Sea One ” a intrat în faza de producție, iar autoritățile susțin că acest lucru plasează China între țările avansate în explorarea și exploatarea hidrocarburilor în ape adânci. Context: scumpiri la combustibili și apel politic pentru „îmbunătățirea securității energetice” Anunțul este plasat de autorități în contextul tensiunilor dintre Statele Unite și Israel cu Iranul, care au dus la scumpirea combustibililor în China și la intervenții temporare asupra prețurilor. Marți, conducerea Partidului Comunist Chinez a cerut „îmbunătățirea securității energetice și a resurselor”, invocând impactul escaladării asupra creșterii prețurilor la petrol și gaze. [...]
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să taie rapid producția de petrol, pe măsură ce rămâne fără spații de stocare în 12–22 de zile , ceea ce poate transforma o problemă operațională într-una financiară în lunile următoare, potrivit HotNews , care citează un raport al firmei de analiză Kpler preluat de Bloomberg. Presiune operațională: stocare pe final, producție în scădere Kpler estimează că Republica Islamică mai are capacitate de depozitare neutilizată pentru încă 12–22 de zile. În acest interval, dacă exporturile rămân blocate, Iranul ar putea fi împins să reducă producția zilnică de petrol cu încă 1,5 milioane de barili până la jumătatea lunii mai, potrivit analiștilor. Iranul a redus deja producția zilnică de țiței cu până la 2,5 milioane de barili, conform unei evaluări Goldman Sachs Group Inc. citate în material. În paralel, încărcările de țiței iranian pe petroliere au scăzut cu aproximativ 70% de la intrarea în vigoare a blocadei, notează cercetătorii. Un risc suplimentar, menționat de Kpler, este că închiderea sondelor din lipsă de spațiu de stocare poate produce variații de presiune care să ducă la deteriorarea zăcămintelor. Exporturi prăbușite prin Ormuz, dar șocul pe venituri vine mai târziu Blocada navală a fost ordonată la începutul lunii aprilie, iar forțele navale americane au întors din drum zeci de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene. Pe fondul reducerii traficului prin Strâmtoarea Ormuz , transporturile iraniene au coborât la aproximativ 567.000 de barili pe zi, față de o medie de circa 1,85 milioane de barili pe zi în martie, potrivit Kpler. Totuși, impactul asupra veniturilor nu ar urma să fie imediat. Kpler estimează că efectul asupra profiturilor s-ar vedea abia peste aproximativ trei-patru luni, pe fondul întârzierilor logistice și de plată: livrările către China (principala destinație) durează de regulă aproximativ două luni, iar plățile pot veni după încă două luni. Ce urmează: blocada ca pârghie în negocieri Kpler spune că nu a observat niciun petrolier care să fi reușit să evite blocada în zona Strâmtorii Ormuz. În analiza citată, cercetătorii susțin că, deși blocada nu „sufocă” financiar Iranul pe termen scurt, poate face acest lucru pe termen lung dacă este menținută, iar faptul că Teheranul cere ridicarea blocadei ca precondiție pentru reluarea negocierilor indică presiunea creată. Rămâne incert cât de repede va reveni Iranul la negocieri. Materialul menționează că două tentative de tratative au eșuat săptămâna trecută, iar Axios (citat de HotNews) relatează despre o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și încetare a războiului, cu amânarea discuțiilor privind programul nuclear pentru o etapă ulterioară, variantă pe care președintele Donald Trump a sugerat că este puțin probabil să o accepte. [...]
