Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Germania caută o rută de urgență prin Polonia pentru a menține alimentarea cu carburanți a Berlinului, după ce Rusia oprește din mai tranzitul petrolului kazah prin conducta Drujba, potrivit Economica. Miza este rafinăria Schwedt, care alimentează o parte importantă din estul Germaniei, inclusiv capitala, și care a devenit un punct sensibil după renunțarea Germaniei la țițeiul rusesc.
Berlinul discută cu Varșovia posibilitatea de a transporta țiței prin portul Gdansk (Marea Baltică), cu livrări care ar putea fi direcționate ulterior către Schwedt. Polonia spune că are capacitatea tehnică să gestioneze fluxuri suplimentare, însă rămân constrângeri practice: accesul în port, programele de transport, disponibilitatea țițeiului și configurațiile rafinăriilor. În plus, înlocuirea țițeiului livrat prin conducte cu volume aduse pe mare nu este, de regulă, un schimb „la fel pentru la fel”, din cauza diferențelor de logistică și operare.
Episodul readuce în prim-plan o problemă structurală a securității petroliere europene: infrastructura poate fi diversificată formal, dar în practică rămâne concentrată, în condițiile în care Drujba trece în continuare prin Rusia. Pentru Schwedt există alternative, însă sunt mai scumpe și mai complicate. Rafinăria s-a bazat tot mai mult pe rute baltice și pe portul german Rostock, dar aceste canale sunt limitate.
Guvernul german a preluat controlul rafinăriei de la acționarul majoritar, compania rusă Rosneft, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Kazahstanul a livrat Germaniei 2,146 milioane de tone metrice prin Drujba anul trecut, în creștere cu 44% față de 2024, iar în primul trimestru au fost livrate încă 730.000 de tone, conform datelor citate în material.
După anunțul că Rusia va întrerupe din mai transporturile către Germania, ministerul kazah al energiei a transmis că va redirecționa petrolul destinat Germaniei către porturi rusești:
Vicepremierul rus Aleksandr Novak a invocat „motive tehnice” neprecizate pentru oprirea livrărilor către Germania. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că atacurile ucrainene de anul trecut asupra instalațiilor Drujba din Rusia, inclusiv asupra stației de pompare de la Unecea, ar fi redus capacitatea de pompare simultană către Germania și Ungaria.
Materialul notează că situația transmite un semnal relevant pentru piața petrolului: o perturbare aparent regională poate alimenta o primă mai largă legată de securitatea logistică, nu doar de disponibilitatea țițeiului. Distincția dintre „ofertă” și „transport” ajunge să conteze tot mai mult pentru prețuri, marjele de rafinare și valoarea rutelor de aprovizionare non-rusești.
Recomandate
Ucraina a oprit atacurile cu drone asupra petrolierelor din Novorossiisk după o solicitare a SUA , pe fondul temerilor Washingtonului că loviturile din Marea Neagră pot destabiliza piața petrolului și pot afecta inclusiv companii americane, potrivit Economedia . Miza este portul rusesc Novorossiisk, folosit și pentru exporturi de țiței din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC). Conform informațiilor transmise de Agerpres și relatate de Economedia, solicitarea ar fi venit luna trecută din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance , în contextul îngrijorărilor că atacarea petrolierelor care transportă țiței kazah lovește fluxuri comerciale care implică și companii occidentale. Ce ar fi acceptat Kievul și în ce condiții Ucraina ar fi fost de acord să nu atace infrastructura CPC sau navele non-rusești, însă cu două condiții: navele să nu fie vizate de sancțiuni ucrainene și să nu transporte petrol sau mărfuri rusești. Casa Albă, Departamentul de Stat și biroul lui Vance nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar agenția a precizat că nu a putut verifica imediat informația. Impactul asupra exporturilor și producției: semnal pentru piața petrolului Atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu până la o cincime volumul de petrol încărcat prin terminalul CPC în luna iulie, potrivit a patru surse informate citate în material, într-un context în care războiul afectează vânzările Kazahstanului și ale marilor companii petroliere occidentale. Tot în iulie, Kazahstanul — dependent de ruta CPC pentru exporturile de țiței — ar fi înregistrat o scădere de 14% a producției de petrol față de iunie, potrivit acelorași surse. În Kazahstan operează, între altele, Chevron și Exxon Mobil. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că administrația SUA a avertizat Ucraina să înceteze atacurile asupra navelor non-rusești din Marea Neagră. În paralel, Kievul susține că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești urmărește să reducă resursele cu care Rusia își finanțează armata. [...]
Reluarea exporturilor de țiței prin CPC rămâne un subiect de securitate energetică pentru România , în condițiile în care peste jumătate din țițeiul importat de România tranzitează această rută, iar discuțiile diplomatice vizează inclusiv protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi o convorbire telefonică cu omologul său din Kazahstan, Yermek Kosherbayev, în care a fost discutată reluarea exporturilor de țiței prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), pe fondul „incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, conform mesajului publicat de Țoiu pe platforma X. Țoiu a transmis „aprecierea” Bucureștiului pentru reluarea exporturilor prin CPC, pe care a descris-o drept o mișcare „strategică” pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Ce urmărește România: navigație sigură și protecția infrastructurii În cadrul discuției, România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, potrivit aceleiași surse. Totodată, ministra a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice. Context: reluarea exporturilor după întreruperi legate de războiul din Ucraina Discuția are loc după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis în contextul războiului din Ucraina, Rusia acuzând Ucraina pentru atacuri. Mediafax notează că, pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al CPC din portul rusesc Novorossiisk . În plan bilateral, Țoiu a mai spus că dialogul constant dintre cele două țări va marca, în iulie anul viitor, 35 de ani de relații diplomatice și a menționat intenția ambelor părți de a menține contactele la nivel înalt, inclusiv printr-o posibilă vizită de lucru în România a omologului kazah „în cursul acestui an”. [...]
Traian Băsescu pune criza carburanților pe seama blocării aprovizionării cu țiței și cere o discuție despre rute alternative , în condițiile în care România și Europa ar fi afectate de întreruperea fluxurilor prin terminalul Novorossiisk, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit la Digi24 despre Caspian Pipeline Consortium (CPC) , pe care a descris-o ca o conductă de aproximativ 1.500 km ce leagă zăcământul Tengiz de terminalul Novorossiisk. Băsescu a susținut că traseul este „închis” și a detaliat structura acționariatului din zăcământul Tengiz, indicând o pondere majoritară a companiilor americane (Chevron și Exxon), precum și o participație a Chevron în conducta de transport. Miza economică: risc de aprovizionare pentru România și Europa În intervenția sa, Băsescu a afirmat că Ucraina ar produce „daune uriașe” prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu doar pentru România, ci și pentru Europa, argumentând că Novorossiisk este un terminal care furnizează țiței din Kazahstan către piața europeană. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură (...) și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cu țiței, nu numai a României, dar a Europei.” Tot el a invocat și nemulțumiri din „o parte din electorat” legate de nivelul sprijinului acordat Ucrainei, în contextul efectelor economice reclamate. Ce alternative indică Băsescu și care sunt limitările Fostul președinte a spus că ar exista alternative de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, însă „problema este că trebuie discutat”. Ca variantă, a descris un traseu care ar presupune transportul către Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, cu încărcare în Mediterană și tranzit prin strâmtorile turcești. Băsescu a avertizat însă că această opțiune ar fi „mai peste mână” și ar ridica probleme de: aglomerație pe rutele maritime, costuri mai mari, dificultăți logistice asociate tranzitului prin strâmtori. În material nu sunt prezentate date despre nivelul stocurilor, evoluția prețurilor sau măsuri concrete ale autorităților ori ale companiilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne necuantificată în informațiile publicate. [...]
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
