Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Germania caută o rută de urgență prin Polonia pentru a menține alimentarea cu carburanți a Berlinului, după ce Rusia oprește din mai tranzitul petrolului kazah prin conducta Drujba, potrivit Economica. Miza este rafinăria Schwedt, care alimentează o parte importantă din estul Germaniei, inclusiv capitala, și care a devenit un punct sensibil după renunțarea Germaniei la țițeiul rusesc.
Berlinul discută cu Varșovia posibilitatea de a transporta țiței prin portul Gdansk (Marea Baltică), cu livrări care ar putea fi direcționate ulterior către Schwedt. Polonia spune că are capacitatea tehnică să gestioneze fluxuri suplimentare, însă rămân constrângeri practice: accesul în port, programele de transport, disponibilitatea țițeiului și configurațiile rafinăriilor. În plus, înlocuirea țițeiului livrat prin conducte cu volume aduse pe mare nu este, de regulă, un schimb „la fel pentru la fel”, din cauza diferențelor de logistică și operare.
Episodul readuce în prim-plan o problemă structurală a securității petroliere europene: infrastructura poate fi diversificată formal, dar în practică rămâne concentrată, în condițiile în care Drujba trece în continuare prin Rusia. Pentru Schwedt există alternative, însă sunt mai scumpe și mai complicate. Rafinăria s-a bazat tot mai mult pe rute baltice și pe portul german Rostock, dar aceste canale sunt limitate.
Guvernul german a preluat controlul rafinăriei de la acționarul majoritar, compania rusă Rosneft, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Kazahstanul a livrat Germaniei 2,146 milioane de tone metrice prin Drujba anul trecut, în creștere cu 44% față de 2024, iar în primul trimestru au fost livrate încă 730.000 de tone, conform datelor citate în material.
După anunțul că Rusia va întrerupe din mai transporturile către Germania, ministerul kazah al energiei a transmis că va redirecționa petrolul destinat Germaniei către porturi rusești:
Vicepremierul rus Aleksandr Novak a invocat „motive tehnice” neprecizate pentru oprirea livrărilor către Germania. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că atacurile ucrainene de anul trecut asupra instalațiilor Drujba din Rusia, inclusiv asupra stației de pompare de la Unecea, ar fi redus capacitatea de pompare simultană către Germania și Ungaria.
Materialul notează că situația transmite un semnal relevant pentru piața petrolului: o perturbare aparent regională poate alimenta o primă mai largă legată de securitatea logistică, nu doar de disponibilitatea țițeiului. Distincția dintre „ofertă” și „transport” ajunge să conteze tot mai mult pentru prețuri, marjele de rafinare și valoarea rutelor de aprovizionare non-rusești.
Recomandate
Rusia oprește din 1 mai fluxurile de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba , o decizie care poate complica aprovizionarea unei rafinării-cheie din nord-estul Germaniei și readuce în prim-plan vulnerabilitatea logistică a Berlinului la tranzitul energetic prin Rusia, potrivit TVR Info , care citează Reuters. Măsura a fost semnalată de trei surse din industrie, care au declarat pentru Reuters că un program revizuit de export a fost transmis atât Kazahstanului, cât și Germaniei. Informația nu este confirmată oficial de Kremlin: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că nu este la curent cu o astfel de oprire și că va verifica. De ce contează: risc operațional pentru rafinăria PCK și piața regională Germania primește țiței kazah prin ramificația nordică a Drujbei, care traversează Polonia. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania pe acest traseu au totalizat 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, este aprovizionată parțial cu acest țiței kazah, după ce livrările de petrol rusesc au fost oprite în contextul războiului din Ucraina. O eventuală întrerupere a fluxurilor prin Drujba ar pune presiune pe lanțul de aprovizionare al rafinăriei, care depinde de rute alternative mai scumpe sau mai greu de mobilizat rapid. Context: relații tensionate și întreruperi repetate pe traseu Relațiile politice și comerciale dintre Rusia și Germania rămân tensionate din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Berlinul susține Kievul. În plus, aprovizionarea prin Drujba a fost întreruptă în mod repetat, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei pe teritoriul Rusiei. În 2022, Germania a plasat unitățile locale ale Rosneft sub tutelă, o decizie care a afectat legăturile energetice de lungă durată dintre cele două țări. Ce urmează În acest moment, informația despre oprirea exporturilor de la 1 mai se bazează pe surse din industrie citate de Reuters, iar poziția oficială a Kremlinului este că măsura nu este confirmată. Dacă oprirea se materializează, atenția se va muta către capacitatea Germaniei de a compensa rapid volumele lipsă pentru PCK Schwedt și către eventuale ajustări logistice pe rute alternative. [...]
Un atac cu drone a lovit peste noapte infrastructură energetică și chimică din Rusia, inclusiv rafinăria Slavneft‑YANOS din Iaroslavl, unde a izbucnit un incendiu , într-un episod care poate afecta operațional producția și distribuția de carburanți în regiunea centrală a țării, potrivit Kyiv Post . Ținta din Iaroslavl a fost rafinăria Slavneft‑YANOS, descrisă ca fiind între primele cinci rafinării ale Rusiei după volumul de procesare și un furnizor important de combustibil pentru regiunile centrale. Publicația notează că unitatea este controlată de Rosneft și Gazprom, iar atacul a provocat un incendiu la instalație. În paralel, un alt atac cu dronă în regiunea Volgograd a avariat o conductă de acid sulfuric de înaltă presiune la complexul de azot Apatit. Guvernatorul regiunii, Georgiy Filimonov, a declarat că incidentul nu a declanșat un incendiu, însă cinci angajați au suferit arsuri chimice și au fost spitalizați. Au fost raportate și alte activități ale dronelor în regiunea Tambov, cu explozii semnalate în apropierea orașului Michurinsk, în cadrul aceluiași val nocturn de atacuri. Context: presiune pe rafinării și pe infrastructura industrială Kyiv Post plasează atacurile în seria operațiunilor ucrainene cu rază lungă, menite să degradeze infrastructura industrială care susține financiar efortul de război al Moscovei. În acest context, publicația amintește că, pe 22 aprilie, rafinăriile Tuapse și Novokuibîșevsk (deținute de Rosneft) ar fi fost nevoite să își suspende operațiunile după lovituri repetate cu drone. Pentru Tuapse, sursa indică o capacitate de procesare de 12 milioane de tone metrice anual și menționează avarii și incendii, inclusiv deteriorarea infrastructurii portuare, pe fondul unor scurgeri de produse petroliere în zonele din jur. Ce urmărește Kievul și ce semnal transmite Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei , Andrii Kovalenko, a confirmat lovitura din Iaroslavl și a publicat imagini, potrivit materialului. Separat, Kyrylo Budanov, prezentat de publicație drept șef al Biroului Prezidențial al Ucrainei, a susținut că atacurile asupra huburilor de export și industriale din Rusia sunt importante pentru „consolidarea poziției Ucrainei în negocierile în curs”. Materialul notează și existența unor îngrijorări raportate în rândul unor aliați globali privind prețurile la energie, însă indică faptul că Ucraina își menține direcția de a lovi fluxurile de venituri industriale ale Rusiei, inclusiv prin extinderea țintelor de la terminale petroliere către infrastructură chimică din interiorul teritoriului rus. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare , pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media . Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță , leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.” De ce pot apărea stații „fără motorină”, deși produsul există în sistem Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local. Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie. Intervențiile statului și efectele secundare în distribuție În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari. Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil. [...]
China își accelerează strategia de securitate energetică după ce autoritățile au raportat descoperirea mai multor câmpuri de petrol și gaze, cu rezerve de țiței estimate la peste 100 de milioane de tone, pe fondul scumpirii combustibililor și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Ministerul Resurselor Naturale din China a anunțat marți identificarea unor câmpuri de dimensiuni mari și medii, iar un purtător de cuvânt a prezentat descoperirea a 225 de câmpuri în Tarim (nord-vest), Ordos (nord) și în golful Bohai (nord-est), potrivit presei locale citate în material. Investiții mari în explorare și ținte pe petrol și gaze Descoperirile vin în cadrul unei noi strategii de promovare a explorării mineralelor, în care China a prioritizat petrolul și gazele, cu o investiție totală de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 58 de miliarde de euro, adică aprox. 290 de miliarde de lei), conform presei chineze citate. În bilanțul prezentat de autorități sunt menționate: 13 zăcăminte petroliere cu rezerve de peste 100 de milioane de tone; 26 de zăcăminte de gaze cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi. Explorare în profunzime, pe uscat și pe mare Ministerul a indicat și progrese în explorarea la mare adâncime. Pe uscat, China a dezvoltat prima sondă de explorare de până la 10.000 de metri adâncime, „Deep Earth Tak 1”, folosită pentru detectarea petrolului în profunzime. În zona marină, zăcământul de gaze în ape foarte adânci „ Deep Sea One ” a intrat în faza de producție, iar autoritățile susțin că acest lucru plasează China între țările avansate în explorarea și exploatarea hidrocarburilor în ape adânci. Context: scumpiri la combustibili și apel politic pentru „îmbunătățirea securității energetice” Anunțul este plasat de autorități în contextul tensiunilor dintre Statele Unite și Israel cu Iranul, care au dus la scumpirea combustibililor în China și la intervenții temporare asupra prețurilor. Marți, conducerea Partidului Comunist Chinez a cerut „îmbunătățirea securității energetice și a resurselor”, invocând impactul escaladării asupra creșterii prețurilor la petrol și gaze. [...]
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să taie rapid producția de petrol, pe măsură ce rămâne fără spații de stocare în 12–22 de zile , ceea ce poate transforma o problemă operațională într-una financiară în lunile următoare, potrivit HotNews , care citează un raport al firmei de analiză Kpler preluat de Bloomberg. Presiune operațională: stocare pe final, producție în scădere Kpler estimează că Republica Islamică mai are capacitate de depozitare neutilizată pentru încă 12–22 de zile. În acest interval, dacă exporturile rămân blocate, Iranul ar putea fi împins să reducă producția zilnică de petrol cu încă 1,5 milioane de barili până la jumătatea lunii mai, potrivit analiștilor. Iranul a redus deja producția zilnică de țiței cu până la 2,5 milioane de barili, conform unei evaluări Goldman Sachs Group Inc. citate în material. În paralel, încărcările de țiței iranian pe petroliere au scăzut cu aproximativ 70% de la intrarea în vigoare a blocadei, notează cercetătorii. Un risc suplimentar, menționat de Kpler, este că închiderea sondelor din lipsă de spațiu de stocare poate produce variații de presiune care să ducă la deteriorarea zăcămintelor. Exporturi prăbușite prin Ormuz, dar șocul pe venituri vine mai târziu Blocada navală a fost ordonată la începutul lunii aprilie, iar forțele navale americane au întors din drum zeci de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene. Pe fondul reducerii traficului prin Strâmtoarea Ormuz , transporturile iraniene au coborât la aproximativ 567.000 de barili pe zi, față de o medie de circa 1,85 milioane de barili pe zi în martie, potrivit Kpler. Totuși, impactul asupra veniturilor nu ar urma să fie imediat. Kpler estimează că efectul asupra profiturilor s-ar vedea abia peste aproximativ trei-patru luni, pe fondul întârzierilor logistice și de plată: livrările către China (principala destinație) durează de regulă aproximativ două luni, iar plățile pot veni după încă două luni. Ce urmează: blocada ca pârghie în negocieri Kpler spune că nu a observat niciun petrolier care să fi reușit să evite blocada în zona Strâmtorii Ormuz. În analiza citată, cercetătorii susțin că, deși blocada nu „sufocă” financiar Iranul pe termen scurt, poate face acest lucru pe termen lung dacă este menținută, iar faptul că Teheranul cere ridicarea blocadei ca precondiție pentru reluarea negocierilor indică presiunea creată. Rămâne incert cât de repede va reveni Iranul la negocieri. Materialul menționează că două tentative de tratative au eșuat săptămâna trecută, iar Axios (citat de HotNews) relatează despre o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și încetare a războiului, cu amânarea discuțiilor privind programul nuclear pentru o etapă ulterioară, variantă pe care președintele Donald Trump a sugerat că este puțin probabil să o accepte. [...]
