Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China își accelerează strategia de securitate energetică după ce autoritățile au raportat descoperirea mai multor câmpuri de petrol și gaze, cu rezerve de țiței estimate la peste 100 de milioane de tone, pe fondul scumpirii combustibililor și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media.
Ministerul Resurselor Naturale din China a anunțat marți identificarea unor câmpuri de dimensiuni mari și medii, iar un purtător de cuvânt a prezentat descoperirea a 225 de câmpuri în Tarim (nord-vest), Ordos (nord) și în golful Bohai (nord-est), potrivit presei locale citate în material.
Descoperirile vin în cadrul unei noi strategii de promovare a explorării mineralelor, în care China a prioritizat petrolul și gazele, cu o investiție totală de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 58 de miliarde de euro, adică aprox. 290 de miliarde de lei), conform presei chineze citate.
În bilanțul prezentat de autorități sunt menționate:
Ministerul a indicat și progrese în explorarea la mare adâncime. Pe uscat, China a dezvoltat prima sondă de explorare de până la 10.000 de metri adâncime, „Deep Earth Tak 1”, folosită pentru detectarea petrolului în profunzime.
În zona marină, zăcământul de gaze în ape foarte adânci „Deep Sea One” a intrat în faza de producție, iar autoritățile susțin că acest lucru plasează China între țările avansate în explorarea și exploatarea hidrocarburilor în ape adânci.
Anunțul este plasat de autorități în contextul tensiunilor dintre Statele Unite și Israel cu Iranul, care au dus la scumpirea combustibililor în China și la intervenții temporare asupra prețurilor.
Marți, conducerea Partidului Comunist Chinez a cerut „îmbunătățirea securității energetice și a resurselor”, invocând impactul escaladării asupra creșterii prețurilor la petrol și gaze.
Recomandate
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să taie rapid producția de petrol, pe măsură ce rămâne fără spații de stocare în 12–22 de zile , ceea ce poate transforma o problemă operațională într-una financiară în lunile următoare, potrivit HotNews , care citează un raport al firmei de analiză Kpler preluat de Bloomberg. Presiune operațională: stocare pe final, producție în scădere Kpler estimează că Republica Islamică mai are capacitate de depozitare neutilizată pentru încă 12–22 de zile. În acest interval, dacă exporturile rămân blocate, Iranul ar putea fi împins să reducă producția zilnică de petrol cu încă 1,5 milioane de barili până la jumătatea lunii mai, potrivit analiștilor. Iranul a redus deja producția zilnică de țiței cu până la 2,5 milioane de barili, conform unei evaluări Goldman Sachs Group Inc. citate în material. În paralel, încărcările de țiței iranian pe petroliere au scăzut cu aproximativ 70% de la intrarea în vigoare a blocadei, notează cercetătorii. Un risc suplimentar, menționat de Kpler, este că închiderea sondelor din lipsă de spațiu de stocare poate produce variații de presiune care să ducă la deteriorarea zăcămintelor. Exporturi prăbușite prin Ormuz, dar șocul pe venituri vine mai târziu Blocada navală a fost ordonată la începutul lunii aprilie, iar forțele navale americane au întors din drum zeci de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene. Pe fondul reducerii traficului prin Strâmtoarea Ormuz , transporturile iraniene au coborât la aproximativ 567.000 de barili pe zi, față de o medie de circa 1,85 milioane de barili pe zi în martie, potrivit Kpler. Totuși, impactul asupra veniturilor nu ar urma să fie imediat. Kpler estimează că efectul asupra profiturilor s-ar vedea abia peste aproximativ trei-patru luni, pe fondul întârzierilor logistice și de plată: livrările către China (principala destinație) durează de regulă aproximativ două luni, iar plățile pot veni după încă două luni. Ce urmează: blocada ca pârghie în negocieri Kpler spune că nu a observat niciun petrolier care să fi reușit să evite blocada în zona Strâmtorii Ormuz. În analiza citată, cercetătorii susțin că, deși blocada nu „sufocă” financiar Iranul pe termen scurt, poate face acest lucru pe termen lung dacă este menținută, iar faptul că Teheranul cere ridicarea blocadei ca precondiție pentru reluarea negocierilor indică presiunea creată. Rămâne incert cât de repede va reveni Iranul la negocieri. Materialul menționează că două tentative de tratative au eșuat săptămâna trecută, iar Axios (citat de HotNews) relatează despre o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și încetare a războiului, cu amânarea discuțiilor privind programul nuclear pentru o etapă ulterioară, variantă pe care președintele Donald Trump a sugerat că este puțin probabil să o accepte. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC slăbește capacitatea cartelului de a stabiliza oferta , într-un moment în care piața petrolului este deja tensionată de criza energetică din Orientul Mijlociu, potrivit Ziarul Financiar . Decizia, anunțată marți, vine după aproape 60 de ani de apartenență și amplifică riscul de volatilitate a prețurilor. Emiratele Arabe Unite (EAU) își justifică plecarea prin frustrări vechi legate de cotele de producție impuse de organizație, care le-ar fi limitat posibilitatea de a exporta mai mult petrol. În același timp, mișcarea scoate la suprafață tensiunile cu Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC. Reacția pieței: Brent a rămas ridicat, în pofida șocului politic După anunț, țițeiul Brent a scăzut ușor, dar și-a revenit ulterior, ajungând la aproape 111,10 dolari pe baril (aprox. 484 lei), în creștere cu 2,7% în ziua respectivă. Evoluția sugerează că factorii geopolitici și riscurile de aprovizionare cântăresc mai mult decât efectul imediat al ieșirii EAU din cartel. Contextul este unul excepțional: lumea se confruntă cu „cea mai mare criză energetică din ultimele decenii”, declanșată de războiul SUA–Israel împotriva Iranului și de închiderea de către Iran a Strâmtorii Ormuz , rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele la nivel mondial. De ce contează pentru echilibrul global: OPEC devine „structural mai slabă” Jorge León, șeful analizei geopolitice la Rystad Energy și fost angajat al OPEC, avertizează că organizația va fi „structural mai slabă” fără EAU, deoarece Arabia Saudită ar rămâne singurul membru cu capacitate de producție suplimentară. Consecința directă ar putea fi o piață mai greu de „calibrat” în fața șocurilor de ofertă. „Organizaţia va fi structural mai slabă” fără EAU, deoarece Arabia Saudită este singurul membru rămas cu capacitate de producţie suplimentară. În această logică, aceeași sursă indică faptul că piețele petroliere ar putea deveni mai volatile, pe măsură ce se diminuează capacitatea OPEC de a atenua dezechilibrele de ofertă. Ce rămâne din influența cartelului și ce urmează Influența OPEC era deja sub presiune în ultimul deceniu, pe fondul creșterii producției în afara cartelului, în special în SUA. Totuși, chiar și fără EAU, alianța extinsă OPEC+ ar reprezenta în continuare aproximativ 40% din producția globală, ceea ce înseamnă că grupul rămâne relevant, dar cu o marjă mai mică de manevră. Pe fundal, EAU au ambiția de a deveni un producător mai mare și au investit în extinderea capacității de producție. În paralel, războiul din Orientul Mijlociu a amplificat faliile politice din regiune, punând Iranul (membru OPEC) împotriva aliaților SUA din Golf, inclusiv EAU și Arabia Saudită, și tensionând relația dintre Abu Dhabi și Riyadh. [...]
Cotațiile petrolului au sărit la maximele ultimelor două săptămâni , pe fondul reaprinderii riscului geopolitic în jurul Strâmtorii Ormuz , după un nou eșec al negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit Profit . Mișcarea contează direct pentru costurile din economie, deoarece petrolul este reper pentru carburanți și o parte din transport și logistică, iar episoadele de tensiune în zona Ormuz tind să se reflecte rapid în prețuri prin „prima de risc” inclusă de piață. Unde au ajuns cotațiile În tranzacționare, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril , în creștere cu 3,56% , iar țițeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril , în urcare cu 2,68% . De ce reacționează piața Creșterea este legată de faptul că negocierile dintre Statele Unite și Iran „au eșuat din nou”, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz — un punct-cheie pentru transportul de petrol la nivel global. În astfel de momente, investitorii tind să prețuiască mai scump barilul, anticipând posibile perturbări sau întârzieri în livrări. Ce urmează depinde de evoluțiile diplomatice și de percepția pieței asupra riscului de întrerupere a tranzitului prin Ormuz; materialul citat nu oferă un calendar sau detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor. [...]
O navă cu GNL pare să fi spart blocajul din Strâmtoarea Ormuz , un semnal urmărit de piață pentru efectul asupra prețurilor , în condițiile în care traficul prin această rută a scăzut aproape la zero în ultimele două luni, pe fondul blocadelor rivale impuse de Iran și SUA, potrivit Agerpres , care citează Bloomberg. Datele de urmărire arată că nava Mubaraz, care la începutul lunii martie a încărcat gaze lichefiate de la instalația Das Island a companiei Abu Dhabi National Oil (ADNOC) din Emiratele Arabe Unite, apare acum în vârful sudic al Indiei. Conform acelorași date, nava a staționat în Golful Persic, a încetat să mai trimită semnale în jurul datei de 31 martie, iar apoi a reapărut la est de India pe 27 aprilie. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: pe aici trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de gaze lichefiate. Închiderea acestei căi navigabile a dus la o „creștere dramatică” a prețurilor, notează Bloomberg, în contextul în care piața urmărește atent orice indiciu de reluare a tranzitului. Ce știm și ce rămâne neconfirmat Bloomberg arată că este relativ obișnuit ca navele să oprească transponderele (echipamentele care transmit poziția) la traversarea strâmtorii pentru a evita detectarea, iar datele pot fi și bruiate sau actualizate. În prezent, Mubaraz semnalează ca destinație un terminal din China. Totuși, până acum nu a fost confirmată trecerea vreunei nave cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, iar mai multe nave care transportau GNL din Qatar s-au apropiat de strâmtoare, dar s-au întors din cauza tensiunilor persistente dintre SUA și Iran. [...]
Repornirea rafinăriei Petrotel depinde de contracte pentru țiței nerusesc , după ce autoritățile americane au transmis o scrisoare de conformitate care permite reluarea activității, potrivit Economedia . Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , spune că rafinăria ar urma să funcționeze cu petrol „compatibil” provenit din alte surse decât Federația Rusă. Ivan a declarat pentru Agerpres că, în baza scrisorii primite din partea autorităților SUA, Petrotel-Lukoil „ar trebui să înceapă să opereze”, însă repornirea efectivă vine după pași operaționali: probe, decizia finală și semnarea contractelor de furnizare pentru țițeiul potrivit instalațiilor rafinăriei. În acel moment, susține el, ar urma să apară „primele molecule de combustibil”. Ce se schimbă operațional: sursa țițeiului Fostul ministru afirmă că nu va fi importat petrol din Federația Rusă și indică drept alternative: Kazahstan; Azerbaidjan. „100% nu se va importa petrol din Federația Rusă.” Tot el susține că decizia de repornire nu ar fi fost luată fără garanția existenței unor furnizori de țiței compatibil. Context de reglementare: derogare de la sancțiunile SUA Bogdan Ivan a mai spus că, la 14 aprilie, a primit „confirmare oficială” de la Guvernul SUA pentru o derogare de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât România să poată reporni rafinăria Petrotel-Lukoil, iar prin acest mecanism unitatea „în 45 de zile va putea să funcționeze din nou”. În context mai larg, materialul notează că Administrația Trump a extins până la 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să își vândă benzinăriile din străinătate, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA citat de Reuters. Lukoil a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar OFAC (structură a Trezoreriei SUA) a indicat anterior că banii din vânzarea activelor ar trebui plasați într-un cont sub jurisdicția SUA și înghețați până la ridicarea sancțiunilor. [...]
Limitarea administrativă a scumpirilor la pompă a produs efectul invers , iar în Germania „ regula celor 12 ore ” a fost urmată de creșteri ale marjelor și de un tipar de prețuri mai nefavorabil pentru șoferi, potrivit G4Media . Măsura a intrat în vigoare la 1 aprilie și permite stațiilor de alimentare să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00. În loc să ducă la ieftiniri, prețul benzinei a crescut, arată concluziile cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Economică Europeană din Mannheim și de la Institutul de Economie Competitivă din Düsseldorf. Ce arată datele din primele săptămâni Conform studiului citat, în primele două săptămâni de la introducerea regulii, marja de profit la benzină a crescut, în medie, cu 6 cenți pe litru față de cele două săptămâni anterioare, ceea ce a generat profituri suplimentare pentru industria petrolieră. Autoarea studiului, Leona Jung, spune că pachetul de măsuri „nu a dus, deocamdată, la scăderea nivelului prețurilor”. Cercetătorii mai observă că prețurile cresc acum „în mod sistematic” de la prânz până seara, ceea ce schimbă și comportamentul de alimentare. Efect operațional: se schimbă „ora bună” pentru alimentare Potrivit agenției dpa, după introducerea noii reguli, cel mai bun moment pentru alimentare a devenit cu puțin timp înainte de ora 12:00. Înainte de această schimbare, era mai avantajos să alimentezi seara. Ce urmează: reducere temporară de taxe la carburanți Începând cu 1 mai, autoritățile germane intenționează să reducă temporar taxa pe benzină și motorină cu aproximativ 17 cenți pe litru până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a compensa parțial creșterea prețurilor. Contextul rămâne tensionat: de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut brusc în Germania și, deși a existat o scădere temporară, ele sunt încă mult peste nivelurile de dinainte de război. Ministrul-președinte al landului Mecklenburg-Pomerania de Vest, Manuela Schwesig (SPD), a cerut prelungirea reducerii la combustibil dacă prețurile nu scad, argumentând că o limită de două luni „nu poate fi o soluție pe termen lung”. [...]
