Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
SUA prelungește până la 30 mai fereastra de vânzare forțată a activelor internaționale Lukoil, menținând presiunea sancțiunilor, dar oferind cumpărătorilor mai mult timp să închidă tranzacțiile, potrivit Antena 3. Decizia vine după ce administrația Trump a extins termenul-limită de la 1 mai la 30 mai, conform unui comunicat publicat pe site-ul Trezoreriei SUA.
Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra fluxurilor financiare: Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a precizat anterior că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuși într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, iar fondurile rămân înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei.
Prelungirea termenului indică faptul că procesul de „ieșire” a Lukoil din activele din afara Rusiei rămâne în derulare și, cel puțin deocamdată, nu se închide la data inițială. În același timp, extinderea păstrează cadrul de constrângere: vânzarea este împinsă înainte, dar în condiții care limitează accesul companiei la lichiditățile rezultate.
Potrivit informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, SUA au prelungit de cinci ori termenul limită pentru vânzarea activelor internaționale ale grupului rus, după includerea Lukoil pe lista entităților sancționate în octombrie 2025.
În material sunt menționate atât evaluarea activelor vizate, cât și deteriorarea rezultatelor financiare ale companiei, pe fondul sancțiunilor:
Noul termen-limită este 30 mai. Până atunci, companiile interesate de activele internaționale ale Lukoil au la dispoziție o perioadă suplimentară pentru a finaliza acordurile, în condițiile impuse de regimul de sancțiuni și de mecanismul de înghețare a fondurilor rezultate din vânzări.
Recomandate
Prețurile petrolului au scăzut puternic după semnalul că Strâmtoarea Ormuz s-ar putea redeschide , pe fondul unui acord anunțat între SUA și Iran, potrivit HotNews , care citează BBC. Mișcarea arată cât de rapid se retrage „prima de risc” din cotații atunci când piața percepe o reducere a amenințărilor la adresa transportului prin cel mai sensibil punct de tranzit pentru energie din lume. Țițeiul Brent (referința globală) a coborât cu 4%, la 83,81 dolari (aprox. 385 lei) pe baril, iar petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu 4,7%, la 80,89 dolari (aprox. 372 lei). De ce contează: Ormuz, un nod prin care trece circa 20% din fluxurile globale Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, prin care trece în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) din lume. Închiderea ei, survenită la scurt timp după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie, a alimentat volatilitatea și scumpirile din ultimele luni. În acest context, un acord care ar permite redeschiderea rutei are impact direct asupra așteptărilor privind oferta și livrările, iar piața a reacționat imediat prin scăderea cotațiilor. Acordul există, dar lipsesc detaliile – iar asta poate menține volatilitatea Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a spus că o ceremonie oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, 19 iunie, în Elveția. La Televiziunea de stat iraniană, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a confirmat, într-o convorbire telefonică, că a fost finalizat un acord cu SUA, în timp ce Donald Trump a postat pe rețelele sociale mesajul „să lase petrolul să curgă!”. Totuși, lipsa informațiilor despre conținutul înțelegerii poate prelungi incertitudinea, avertizează Vandana Hari (Vanda Insights): „Lipsa detaliilor cu privire la ceea ce s-a convenit este probabil să aducă incertitudine pe piață.” Redeschiderea nu înseamnă revenire imediată la normal Chiar dacă ruta se redeschide, experți din piața energetică avertizează că transportul de petrol prin strâmtoare este puțin probabil să revină rapid la nivelurile de dinainte de război. Andrew Lipow (Lipow Oil Associates) a indicat că minele ar trebui îndepărtate mai întâi, un proces care ar putea dura de la câteva săptămâni până la șase luni, iar normalizarea încărcărilor și a producției ar putea, la rândul ei, să dureze săptămâni, în condițiile în care există multe petroliere care așteaptă să tranziteze. Reacție în piețe: bursele asiatice au urcat Pe lângă scăderea petrolului, bursele asiatice au crescut luni dimineață, investitorii salutând acordul: Nikkei 225 (Japonia) a urcat cu 4,3%, iar Kospi (Coreea de Sud) cu peste 5%. Regiunea este deosebit de sensibilă la șocurile de preț din energie, deoarece depinde puternic de Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu petrol și GNL. Contextul rămâne însă fragil: înainte de conflict, Brent era în jur de 70 de dolari pe baril, iar în timpul războiului a atins un vârf de aproximativ 120 de dolari, semn al amplitudinii riscului geopolitic reflectat în preț. Pentru piață, următorul test este dacă acordul va fi detaliat și implementat suficient de repede încât fluxurile prin Ormuz să se stabilizeze. [...]
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol , după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax . Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale. Ce a împins Rusia în jos și a creat spațiu pentru SUA În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită: războiul din Golful Persic, care ar fi întrerupt exporturile de petrol din Arabia Saudită; exporturile rusești, afectate de sancțiuni și de atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor. În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul. Presiunea pe infrastructura petrolieră iraniană ridică miza Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil. Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului. „La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii” Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală. [...]
Serbia încearcă să evite sancțiunile SUA printr-un acord care ar scoate rușii din NIS , compania care acoperă circa 80% din piața locală de produse petroliere, iar guvernul de la Belgrad ar urma să-și consolideze poziția dacă MOL finalizează preluarea pachetului controlat de Gazprom, potrivit Economica . NIS este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence, ambele filiale ale Gazprom, care controlează împreună 56% din acțiuni. Statul sârb are aproape 30% și spune că ar putea cumpăra încă 5% dacă vânzarea participației rusești către grupul ungar MOL se finalizează. Ce câștigă statul sârb și ce promite MOL Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a transmis pe rețelele sociale că o eventuală creștere a participației statului ar aduce „drepturi sporite” în guvernanța companiei, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante. În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo (lângă Belgrad) „la cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani” de dinaintea presiunii sancțiunilor americane, conform aceleiași surse. Miza: termenul OFAC și riscul de sancțiuni Statele Unite cer, încă de la începutul lui 2025, retragerea companiilor rusești din NIS, companie expusă sancțiunilor financiare americane, care au fost însă amânate în mod repetat. Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Trezoreria SUA a prelungit recent până la 16 iunie termenul acordat MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor. În ianuarie, cele două grupuri conveniseră asupra „prevederilor fundamentale” ale unui viitor acord de vânzare a acțiunilor deținute de Gazprom în NIS. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat că presiunea americană se intensifică: „Cred că ajungem la capătul răbdării americane.” Context: cum a ajuns Gazprom acționar majoritar În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acțiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei). În prezent, ieșirea rușilor din acționariat a devenit o condiție practică pentru reducerea riscului de sancțiuni și pentru stabilitatea aprovizionării interne, având în vedere rolul dominant al NIS pe piața sârbă. [...]
KMG International susține că petrolierul SAFEEN ELONA nu este vizat de sancțiuni internaționale , într-o încercare de a limita riscurile de conformitate și reputaționale apărute după incidentul cu drona navală din Portul Constanța , potrivit Economedia . Compania, deținută de KazMunayGas, afirmă că nava, proprietarul și operatorii acesteia „nu figurează pe liste de sancțiuni internaționale” aplicabile în Uniunea Europeană, SUA (prin OFAC – biroul american care administrează sancțiunile), Marea Britanie sau Elveția. Precizările vin după informații apărute în presă potrivit cărora nava ar fi fost ținta unei operațiuni ucrainene în Marea Neagră și că ar fi fost inclusă de autoritățile de la Kiev pe lista navelor considerate parte a „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru exporturi de produse petroliere. Contextul: incidentul din Portul Constanța și speculațiile despre „flota fantomă” Incidentul menționat de companie are legătură cu explozia unei drone navale descoperite vineri în Portul Constanța. Dispozitivul s-a autodetonat, fără victime, potrivit autorităților române. În acest context, SAFEEN ELONA a ajuns în centrul speculațiilor privind posibile legături cu transporturi asociate Rusiei. Ce spune KMG despre verificările de conformitate KMG afirmă că respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni este „un principiu fundamental” pentru operațiunile Grupului KMG International – Rompetrol și că nava a trecut prin proceduri obligatorii de verificare a conformității înainte de a fi acceptată pentru operare, folosind „baze de date actualizate”. Totodată, compania indică faptul că Petromidia procesează în principal țiței din Kazahstan, pe care îl numește „principalul furnizor al României”, acoperind „peste 60% din necesarul național de rafinare”. Rafinăria din Năvodari mai primește, în funcție de disponibilitate, țiței din Azerbaidjan, Libia și Guyana. Documentația încărcăturii și rolul autorităților KMG mai susține că transporturile sunt însoțite „fără excepție” de documente puse la dispoziția autorităților române și europene și că documentația aferentă încărcăturii, inclusiv cea privind originea, a fost transmisă și analizată de autoritățile competente, conform cerințelor legale și de reglementare aplicabile. [...]
Interdicțiile maritime ale SUA în Oceanul Indian încep să lovească direct fluxurile de țiței iranian , după ce forțele americane au abordat petrolierul MT DAVINA , o navă fără pavilion aflată pe lista de sancțiuni, potrivit Economica . Pentagonul a anunțat operațiunea într-un mesaj pe X, însoțit de imagini cu militari urcând la bord. Nava a fost localizată în Oceanul Indian, în zona de responsabilitate a INDOPACOM (Comandamentul SUA pentru Indo-Pacific). Conform informațiilor transmise, pescajul indica faptul că MT DAVINA era aproape complet încărcată; capacitatea de transport este de aproximativ două milioane de barili de petrol. De ce contează: presiune operațională asupra transportului maritim Interdicția asupra MT DAVINA se înscrie într-o serie de interceptări realizate „în ultimele luni” asupra petrolierelelor și altor nave comerciale din Oceanul Indian, justificarea fiind aceea că navele vizate se află pe lista de sancțiuni impuse de SUA împotriva Iranului. Din perspectivă operațională, astfel de acțiuni cresc riscul de întârziere sau blocare a transporturilor și pot complica rutele comerciale pentru navele asociate cu țițeiul iranian. Context: blocada asupra porturilor iraniene și efectele raportate Potrivit informațiilor citate, după ce Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz ca represalii față de războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, președintele american Donald Trump a ordonat din 13 aprilie o blocadă asupra porturilor iraniene. De la începutul blocadei navale, forțele americane ar fi împiedicat cel puțin 127 de nave comerciale să-și continue deplasarea, iar șase ar fi fost imobilizate prin atacuri țintite asupra unor componente cheie, precum motoarele, conform datelor publicate joi de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Semnal mixt în Strâmtoarea Ormuz În același timp, date publicate tot joi de compania de monitorizare a traficului maritim Kpler arată că patru petroliere sub pavilion iranian și încărcate cu țiței au tranzitat luni Strâmtoarea Ormuz, un eveniment descris ca inedit de la jumătatea lunii aprilie. Informația sugerează că, deși presiunea militară și de sancțiuni rămâne ridicată, tranzitul nu este complet oprit în toate cazurile. [...]
Marea Britanie a confiscat în Canalul Mânecii un petrolier suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei , într-o mișcare care ridică presiunea operațională asupra transporturilor folosite pentru a ocoli sancțiunile, potrivit Al Jazeera . Vasul, numit Smyrtos, ar fi încercat să tranziteze zona când a fost interceptat și preluat de forțele britanice. Operațiunea a durat șase ore, iar Ministerul britanic al Apărării spune că nava – care naviga sub pavilion Camerun – a fost abordată de comando-uri Royal Marine și oficiali ai National Crime Agency , cu sprijin aerian (inclusiv elicoptere Chinook), o fregată și un vânător de mine. Autoritățile britanice au precizat că petrolierul va fi „mutat provizoriu” către o zonă de ancoraj în largul coastei de sud a Angliei și va fi monitorizat pentru riscuri de mediu și siguranță. Premierul Keir Starmer a prezentat acțiunea drept o lovitură pentru finanțarea războiului Rusiei în Ucraina, iar secretarul apărării Dan Jarvis a insistat pe aceeași linie, legând direct „flota fantomă” de veniturile Moscovei din petrol. „Această operațiune reușită dă încă o lovitură Rusiei și le amintește celor care alimentează războiul lui [Vladimir] Putin în Ucraina că nu îi vom lăsa să se ascundă”, a scris Starmer pe X. De ce contează pentru piața petrolului și pentru transport Dincolo de episodul punctual, cazul indică o intensificare a aplicării sancțiunilor pe rutele maritime sensibile. „Flota fantomă” este descrisă ca o rețea de nave folosite pentru a evita restricțiile internaționale, inclusiv prin utilizarea unor pavilioane străine. Al Jazeera notează că Rusia ar folosi „sute de nave” în acest scop, iar mai multe state occidentale au impus sancțiuni navelor rusești după invazia pe scară largă din 2022. Pentru companiile din shipping și pentru traderii de petrol, astfel de intervenții cresc riscul de întârzieri, rețineri și verificări suplimentare, mai ales în zone-cheie precum Canalul Mânecii. Context: interceptări similare și efectul sancțiunilor În luna precedentă, marina franceză, cu sprijin britanic, a interceptat un petrolier suspectat că făcea parte din aceeași rețea și că ar fi navigat fals sub pavilion Camerun, potrivit autorităților franceze citate de Al Jazeera. Publicația amintește și alte cazuri: în ianuarie, forțele franceze au confiscat un petrolier suspectat, Grinch, iar în martie nava Deyna – plecată din Murmansk sub pavilion Mozambic – a fost reținută la Marsilia. Ministerul britanic al Apărării susține că Marea Britanie a sancționat până acum peste 500 de nave și că măsurile au efect: veniturile Rusiei din petrol și gaze ar fi scăzut cu 24% în 2025 față de anul anterior. În același timp, Vladimir Putin a condamnat capturarea navelor asociate Rusiei, numind-o „piraterie”. În perioada următoare, miza va fi dacă astfel de acțiuni se traduc într-o perturbare mai vizibilă a logisticii petroliere rusești și într-o creștere a costurilor de operare pentru navele care încearcă să ocolească sancțiunile. [...]
