Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Conflictul din Iran intră în a patra săptămână fără un sfârșit clar în vedere, potrivit NPR. Președintele Trump a declarat recent că administrația sa ia în considerare „reducerea” eforturilor militare în regiune. În același timp, armata israeliană continuă să lovească ținte din Teheran, iar atacurile cu rachete și drone iraniene au scăzut cu 90% față de începutul conflictului, conform Departamentului de Apărare al SUA.
Administrația Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor asupra unor cantități de petrol iranian, o decizie menită să atenueze una dintre cele mai grave perturbări ale pieței mondiale de petrol. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că această măsură ar putea adăuga rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piața globală, care consumă aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Ridicarea sancțiunilor este valabilă până pe 19 aprilie 2026.
„Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran”, a scris Trump pe Truth Social.
Conform Organizației Maritime Internaționale, peste 3.000 de nave sunt blocate în Orientul Mijlociu, transformând Golful Persic într-o parcare masivă pentru navele care așteaptă o soluție la blocajul aproape total al traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Această situație a dus la o creștere de aproximativ 45% a prețurilor petrolului de la începutul războiului, prețul barilului de petrol brut depășind acum 110 dolari.
Un nou grup de pușcași marini americani este pe drum spre Golful Persic. Grupul USS Boxer, care include trei nave și mii de pușcași marini din Unitatea Expediționară Marină a 11-a, a plecat din California și va ajunge în regiune în aproximativ trei săptămâni. De asemenea, grupul USS Tripoli, cu peste 2.000 de pușcași marini, este așteptat să sosească din Japonia.
Israelul a efectuat lovituri asupra unui centru de comandă și a unor depozite de arme din Siria, acțiuni pe care Turcia le-a numit o „escaladare periculoasă”. Israelul susține că acționează pentru a proteja minoritatea druză din sudul Siriei de guvernul sirian. Turcia, care a finanțat grupuri de miliții în Siria, a criticat aceste atacuri.
Conflictul continuă să aibă implicații semnificative asupra piețelor de energie și asupra stabilității regionale, iar evoluțiile viitoare vor depinde de deciziile politice și militare ale actorilor implicați.
Recomandate

Prețurile petrolului au crescut semnificativ, atingând 110 dolari pe baril, după atacurile asupra unui zăcământ de gaze crucial din Iran , informează Mediafax . Această creștere a prețurilor vine în contextul unor tensiuni crescânde în regiunea Golfului Persic, care amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. Impactul tensiunilor din Golful Persic După amenințările Iranului de a ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, prețul țițeiului Brent a crescut cu peste 6%. Garda Revoluționară Islamică a Iranului a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”. Închiderea Strâmtorii Hormuz, un punct crucial pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, a provocat perturbări semnificative în aprovizionare. Statele din Golful Persic se confruntă cu dificultăți în exportul de țiței și gaze naturale, deoarece navele sunt blocate, iar rezervoarele de stocare sunt aproape pline. Această situație forțează companiile petroliere să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații. Măsuri și reacții internaționale Administrația Trump a încercat să atenueze creșterea prețurilor prin suspendarea temporară a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane. De asemenea, a emis o derogare care permite firmelor americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA). Aceste măsuri, însă, au avut un impact limitat asupra piețelor. Industria maritimă americană a protestat împotriva derogării de la Legea Jones, avertizând că ar putea fi ilegală și ar putea afecta lucrătorii și companiile americane. American Maritime Partnership a declarat: „Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”. Previziuni și perspective Analiștii de la Citi anticipează că prețurile petrolului Brent ar putea urca până la 120 de dolari în următoarele zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari. În plus, analiștii prevăd perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Hormuz. În încercarea de a stabiliza piețele, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au reușit să oprească creșterea prețurilor petrolului, iar tensiunile din Golful Persic continuă să fie un factor determinant pentru volatilitatea pieței. [...]

Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]

Forțele SUA au lovit ținte militare pe insula Kharg - punct cheie pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului , informează Reuters . Insula Kharg, situată la aproximativ 26 km de coasta Iranului și la 483 km nord-vest de Strâmtoarea Hormuz, este un nod crucial pentru exporturile de petrol iraniene, gestionând 90% din transporturile de petrol ale țării. Atacul american a fost justificat de președintele Donald Trump ca o reacție la interferențele Iranului în navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a declarat pe rețelele sociale că toate țintele militare de pe Kharg au fost distruse și a amenințat cu lovirea infrastructurii petroliere dacă Iranul va continua să perturbe traficul maritim. Impactul asupra pieței globale de petrol ar putea fi semnificativ, având în vedere că: Kharg este responsabilă pentru exportul a 1.55 milioane de barili pe zi din totalul de 1.7 milioane bpd exportate de Iran în acest an. O eventuală deteriorare a infrastructurii ar putea retrage 2 milioane de barili pe zi de pe piață, conform Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Iranul a amenințat că va ataca infrastructura energetică a companiilor petroliere care colaborează cu SUA în regiune, ceea ce ar putea escalada tensiunile. Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, contribuind cu aproximativ 4.5% din oferta globală de petrol. Înainte de conflict, Iranul și-a crescut exporturile la aproximativ 2.17 milioane bpd în februarie, atingând un record de 3.79 milioane bpd în săptămâna de 16 februarie. În contextul acestor evenimente, China, principalul importator mondial de țiței, este afectată direct, având în vedere că 11.6% din importurile sale maritime de petrol provin din Iran. China a luat măsuri pentru a-și conserva rezervele, inclusiv interzicerea exporturilor de combustibil rafinat. Aceste evoluții subliniază vulnerabilitatea insulei Kharg și importanța sa strategică pentru economia iraniană și piețele globale de energie. [...]

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]

Livrările de gaze din Iran către Irak au fost reluate la un nivel de 5 milioane de metri cubi pe zi, după întreruperea provocată de atacul asupra zăcământului South Pars, potrivit Reuters , care citează Ministerul irakian al Electricității prin agenția de presă de stat. Fluxurile fuseseră oprite după ce Israel a atacat miercuri principalul zăcământ de gaze al Iranului, South Pars. Reluarea vine în contextul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, menționat în relatarea Reuters. Volumul actual, de 5 milioane de metri cubi pe zi, este mult sub nivelul contractual de 50 de milioane de metri cubi pe zi. Oficiali irakieni au spus că livrările ar urma să crească treptat, însă nu au indicat un calendar și nici nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor la instalațiile iraniene. După reluarea livrărilor, rețeaua națională a Irakului a înregistrat „stabilitate” a producției la 14.000 de megawați, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Electricității, Ahmed Moussa, citat de agenția de presă de stat. Pentru Irak, revenirea parțială a gazului importat contează direct pentru alimentarea centralelor și pentru reducerea riscului de scădere a producției de electricitate. [...]

SUA iau în calcul suspendarea temporară a unor sancțiuni asupra petrolului iranian , potrivit AGERPRES , care citează AFP, pe fondul tensiunilor din piața petrolului generate de războiul declanșat de Washington împreună cu Israelul împotriva Iranului. Măsura ar viza relaxarea unor sancțiuni impuse unilateral asupra petrolului iranian, în contextul în care conflictul a împins în sus prețul barilului după ce Iranul a restricționat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global. „În zilele următoare, am putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian care se află în prezent pe mare”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Oficialul american a susținut că o astfel de decizie ar urmări să folosească „barilii iranieni împotriva iranienilor înșiși” pentru a ține prețurile mai jos, în timp ce SUA își continuă campania militară. Scott Bessent nu a indicat însă durata posibilă a relaxării. Conform AGERPRES, modelul invocat este o relaxare temporară anunțată săptămâna trecută de Washington pentru petrolul rusesc deja încărcat pe nave, care a permis comercializarea acestuia până la începutul lunii aprilie. În articol este descris și mecanismul sancțiunilor unilaterale americane, care urmăresc nu doar limitarea comerțului direct al SUA cu statele vizate, ci și descurajarea tranzacțiilor acestora cu țări terțe, prin amenințarea cu „sancțiuni secundare” (de exemplu taxe vamale sau restricționarea accesului la sistemele financiare și de asigurări americane). Elementele-cheie ale abordării prezentate de AGERPRES includ: posibila ridicare a sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat deja pe mare, „în zilele următoare”; utilizarea sancțiunilor secundare pentru a influența comerțul dintre țările sancționate și state terțe; exemplul Indiei, căreia SUA i-au cerut să reducă achizițiile de petrol rusesc după amenințări cu taxe vamale secundare; faptul că și Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina. Deocamdată, rămâne neprecizat cât ar dura o eventuală suspendare a sancțiunilor pentru petrolul iranian și în ce condiții ar fi aplicată, dincolo de referirea la încărcăturile aflate deja pe mare. [...]