Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cipru ar putea începe exporturile de gaze naturale din 2028, potrivit Bursa, care citează declarațiile ministrului Energiei, Michael Damianos. Oficialul spune că producția pentru export ar putea consolida eforturile Europei de diversificare a surselor, într-un context în care tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică preocupările legate de securitatea aprovizionării.
Publicația ekathimerini.com consemnează că îngrijorările sunt alimentate și de riscurile privind tranzitul energiei prin puncte de blocaj precum Strâmtoarea Hormuz, un coridor responsabil pentru aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol. În acest cadru, Damianos a declarat într-un interviu pentru Reuters că „Sperăm că vom avea gaze până în 2028” și că actuala criză arată nevoia exploatării rezervelor din afara Golfului, pentru a reduce dependența de „zone specifice”.
În ceea ce privește resursele, Cipru a descoperit aproximativ între 15 și 18 trilioane de metri cubi de gaze în șase zone din zona sa economică exclusivă, însă dezvoltarea a avansat lent, deoarece descoperirile sunt dispersate în mai multe blocuri offshore și presupun decizii de investiții separate, notează ekathimerini.com. Zăcământul Cronos, descoperit de Eni și TotalEnergies, ar conține puțin peste trei trilioane de metri cubi de gaze, volum care ar putea acoperi consumul intern pe termen lung sau susține exporturi către piețele regionale.
Planul de dezvoltare avut în vedere este utilizarea infrastructurii existente din Egipt, unde gazul ar urma să fie procesat și lichefiat (transformat în gaz natural lichefiat, pentru transport maritim) înainte de a fi expediat în principal către piețele europene, potrivit ekathimerini.com. Damianos a mai spus că varianta construirii unui terminal de export de gaz natural lichefiat în Cipru nu este exclusă, dar ar depinde de descoperiri mai mari; în paralel, insula derulează proiecte de infrastructură electrică, inclusiv interconectorul submarin Grecia–Cipru–Israel (GSI), descris de ministru drept relevant pentru securitatea aprovizionării.
Recomandate
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
Un incendiu a izbucnit la o instalaţie petrolieră din sudul Rusiei după căderea resturilor unei drone , într-un nou episod al atacurilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit Reuters , autorităţile ruse au anunţat că focul a izbucnit în regiunea Krasnodar după ce fragmentele unei drone doborâte au căzut peste o instalaţie petrolieră. Primele informaţii indică faptul că nu au fost înregistrate victime, iar incendiul a fost stins de echipele de intervenţie. Incidentul s-a produs în apropierea oraşului Tikhoretsk, o zonă care a fost vizată recent de mai multe atacuri cu drone. Locaţia afectată se află lângă un important nod petrolier unde, cu doar câteva zile înainte, drone ucrainene ar fi lovit o staţie de pompare a petrolului. Autorităţile nu au precizat dacă incendiul de duminică a afectat aceeaşi instalaţie. Zona Tikhoretsk are o importanţă strategică pentru infrastructura energetică rusă. Hubul petrolier de acolo este unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei şi reprezintă principala rută de aprovizionare cu produse petroliere către portul Novorossiysk de la Marea Neagră . Atacul face parte dintr-o serie de lovituri cu drone care au vizat în ultimele zile infrastructura energetică şi portuară din regiunea Krasnodar. Ucraina a intensificat astfel de operaţiuni în interiorul Rusiei, încercând să afecteze logistica energetică şi capacitatea economică a Moscovei de a susţine războiul. [...]
Zelenski avertizează că veniturile din petrol pot acoperi deficitul bugetar al Rusiei , reducând impactul sancțiunilor occidentale. Potrivit Kyiv Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Moscova ar putea compensa deficitul estimat de aproximativ 100 de miliarde de dolari din 2026 dacă restricțiile asupra exporturilor sale de petrol vor fi relaxate. Liderul de la Kiev a afirmat că, în doar două săptămâni, Rusia ar fi generat aproximativ 10 miliarde de dolari din vânzările de petrol , ceea ce arată cât de importantă rămâne energia pentru finanțarea economiei ruse și, implicit, a războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, dacă sancțiunile ar slăbi, deficitul bugetar ar putea fi acoperit relativ rapid. Zelenski a subliniat că veniturile din petrol sunt „colacul de salvare financiar” al Kremlinului , motiv pentru care Kievul insistă ca statele occidentale să mențină presiunea asupra exporturilor energetice rusești. În același timp, liderul ucrainean a menționat că loviturile lansate de armata ucraineană asupra infrastructurii petroliere și asupra industriei de apărare din Rusia au produs deja pierderi economice. Totuși, el a avertizat că acțiunile militare nu pot înlocui efectul sancțiunilor economice. Subiectul a fost discutat și cu lideri europeni, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, în contextul eforturilor de a limita așa-numita „flotă fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor. Declarațiile vin și pe fondul unei decizii recente a autorităților americane de a permite temporar vânzarea unor transporturi de petrol rusesc care se aflau deja pe mare. Licența emisă de Departamentul Trezoreriei al SUA este valabilă între 12 martie și 11 aprilie , pentru încărcături deja expediate. Zelenski avertizează că orice relaxare a sancțiunilor asupra exporturilor energetice rusești ar putea consolida capacitatea Moscovei de a finanța războiul, chiar dacă pe termen scurt ar putea reduce presiunea asupra piețelor globale de energie. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
Drone iraniene au lovit portul petrolier Fujairah din Emiratele Arabe Unite , într-un atac care marchează extinderea conflictului din Golf asupra infrastructurii energetice regionale. Potrivit NPR , lovitura a avut loc la câteva ore după ce Statele Unite au bombardat zeci de obiective militare pe insula iraniană Kharg, principalul hub pentru exporturile de petrol ale Iranului. Atacul cu drone a vizat depozite de petrol din portul Fujairah , unul dintre cele mai importante centre globale pentru alimentarea navelor și pentru tranzitul țițeiului în apropierea Strâmtorii Hormuz. Exploziile au provocat un incendiu la instalațiile de stocare , iar unele operațiuni de încărcare a petrolului au fost suspendate temporar. Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone. Potrivit informațiilor citate de presă, incendiul ar fi fost declanșat de resturi provenite din dronele distruse , iar în urma incidentului nu au fost raportate victime. Portul Fujairah este considerat un punct strategic pentru comerțul global cu energie deoarece se află în afara Strâmtorii Hormuz , una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul petrolului. Tocmai din acest motiv, infrastructura energetică din zonă este văzută ca o țintă cu impact major asupra piețelor internaționale. Atacul survine în contextul escaladării conflictului început la 28 februarie 2026 între Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. În aceeași zi cu atacul asupra portului, Washingtonul a confirmat lovituri asupra peste 90 de ținte militare de pe insula Kharg , însă oficialii americani au precizat că infrastructura petrolieră a insulei nu a fost vizată direct, potrivit relatărilor publicate de Al Jazeera . Teheranul a avertizat între timp că baze militare și infrastructură folosite de SUA în statele din Golf pot deveni ținte legitime , iar oficialii iranieni au sugerat că instalațiile energetice ale companiilor americane din regiune ar putea fi vizate dacă atacurile asupra Iranului continuă. Lovitura asupra portului Fujairah amplifică temerile privind securitatea infrastructurii energetice din Golf și riscul perturbării fluxurilor globale de petrol, într-o regiune prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile mondiale de țiței. [...]
China intră mai bine pregătită în criza energetică provocată de blocarea strâmtorii Hormuz , după ani în care și-a construit rezerve uriașe de petrol și a redus treptat dependența de combustibilii fosili din Orientul Mijlociu. Potrivit OilPrice , această strategie ar putea amortiza o parte importantă din șocul global al petrolului provocat de conflictul din regiune. Criza a escaladat în martie 2026, după ce Iranul a restricționat aproape complet traficul prin strâmtoarea Hormuz - una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Ca urmare, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar Agenția Internațională pentru Energie descrie situația drept una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării globale din ultimele decenii, potrivit Al Jazeera . Totuși, China - cel mai mare importator de petrol din lume - intră în această perioadă cu un avantaj strategic semnificativ. În 2025, Beijingul a acumulat cantități masive de țiței în depozite, profitând de prețurile mai scăzute de pe piețele internaționale. Rezerve record de petrol Estimările companiei de analiză Vortexa arată că China deține aproximativ: Tip rezervă Cantitate estimată Rezerve strategice și comerciale 1,2 – 1,3 miliarde barili Echivalent importuri maritime 3–4 luni Acest volum depășește chiar și rezerva strategică de petrol a Statelor Unite, oferind Beijingului o marjă importantă de manevră în cazul unei crize energetice prelungite. În paralel, autoritățile chineze au încercat în ultimii ani să reducă dependența de rutele maritime vulnerabile. Potrivit analistului Rush Doshi de la Council on Foreign Relations, citat de CNBC , doar 40–50% din importurile maritime de petrol ale Chinei mai depind astăzi de strâmtoarea Hormuz, mult sub nivelurile din trecut. Tranziția energetică reduce cererea de petrol Un alt factor care limitează impactul crizei este transformarea accelerată a pieței auto chineze. Datele din industrie arată că în 2025: 54% din mașinile noi vândute în China au fost electrice sau hibride plug-in procentul a crescut de la 48% în 2024 Instituții precum CNPC estimează că, datorită electrificării transportului, consumul de petrol al Chinei ar putea atinge un platou până în 2030. În ansamblu, gradul de autosuficiență energetică al Chinei a ajuns la 84,4% în 2025 , deoarece cărbunele și energia regenerabilă domină mixul energetic, potrivit unei analize publicate de ThinkChina . Petrolul și gazele reprezintă împreună doar aproximativ 27% din consumul total de energie al țării. Riscurile nu au dispărut În ciuda acestor avantaje, China nu este complet protejată. Aproximativ jumătate din importurile sale de petrol și un sfert din cele de gaz natural lichefiat depind încă de strâmtoarea Hormuz. Compania de transport maritim COSCO a suspendat deja noi rezervări de nave pe această rută, iar unele rafinării ar putea reduce activitatea dacă blocada persistă. Potrivit Al-Monitor , cel puțin 19 nave comerciale au fost avariate în regiune de la începutul conflictului din 28 februarie 2026. În acest context, Beijingul încearcă să negocieze cu Iranul reluarea tranzitului petrolier prin strâmtoare, însă până acum fără rezultate concrete. Criza arată totuși că strategia Chinei de a acumula rezerve și de a accelera tranziția energetică îi oferă o poziție mai stabilă decât multe alte economii asiatice, chiar dacă o perturbare prelungită a fluxurilor petroliere ar continua să pună presiune pe lanțurile globale de aprovizionare. [...]
