China întârzie acordul pentru gazoductul Puterea Siberiei 2 cu Rusia - Beijingul cere prețuri subvenționate, iar Moscova rămâne fără alternative rapide la piața europeană

Negocierile blocate pentru gazoductul „ Puterea Siberiei 2 ” arată cât de mult a ajuns Rusia să depindă de China și cât de greu îi este Moscovei să obțină condiții favorabile, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Beijingul ar fi tras de timp și ar fi cerut un preț mult sub nivelul pieței, ceea ce pune presiune pe strategia Kremlinului de a compensa pierderea treptată a pieței europene. Textul citează o analiză semnată de istoricul Mark Galeotti în The Spectator , care descrie relația ruso-chineză drept una pragmatică și tranzacțională: cooperare acolo unde există interese comune, dar fără concesii „din prietenie”. În acest cadru, proiectul „Puterea Siberiei 2” devine testul principal al raportului de forțe dintre cele două capitale. De ce contează: miza economică a unei rute alternative la Europa Rusia are încă în Uniunea Europeană cea mai mare piață de export pentru gaze naturale, însă China se apropie, iar Moscova încearcă să-și consolideze accesul pe piața asiatică. În prezent, gazul rusesc ajunge în China prin conducta „Power of Siberia”, de circa 4.000 km, deschisă în 2019. „Puterea Siberiei 2” este discutată din 2014 și ar urma să conecteze câmpurile de gaze arctice la China, pe un traseu de 2.600 km prin Mongolia, cu o capacitate mai mare decât conducta existentă, potrivit aceleiași analize. Gazprom a început un studiu de fezabilitate în 2020, iar în 2025 a anunțat că se apropie de finalizarea unui acord de furnizare. Cum negociază Beijingul: discount cerut de 75-80% Punctul de fricțiune major este prețul. Conform analizei citate, China ar fi cerut nu prețuri aliniate la piața internațională, ci tarifele puternic subvenționate plătite de consumatorii interni ruși, echivalentul unei reduceri de 75-80%. În acest context, Putin ar fi mers la Beijing cu așteptări privind încheierea unui acord și cu o delegație numeroasă de directori din energie, dar ar fi fost „blocat”: Beijingul nu ar fi exclus discuții ulterioare, însă le-ar fi cerut rușilor să nu mai insiste până când nu sunt dispuși să se apropie de termenii ceruți de partea chineză. Asimetria care apasă Rusia și în alte sectoare Analiza mai arată că dezechilibrul dintre economiile celor două țări se vede și dincolo de energie: China are alternative pentru petrol și gaze, în timp ce Rusia are mai puține opțiuni când vine vorba de bunuri și tehnologii importate din China, de la microcipuri pentru drone și rachete până la smartphone-uri care să înlocuiască mărcile occidentale afectate de sancțiuni. În material se menționează că modelele chinezești ar reprezenta acum 85% din vânzările totale de smartphone-uri din Rusia. Totodată, ar exista tensiuni interne la Moscova: o generație mai tânără din elită ar fi îngrijorată că Rusia riscă să cadă pe orbita Beijingului, invocând inclusiv efecte economice precum presiunea importurilor asupra industriei auto interne și concurența pe care ar întâlni-o industria nucleară rusă pe piețe tradiționale din Asia Centrală până în Africa. Ce urmează Pe termen scurt, blocajul „Puterea Siberiei 2” lasă Rusia fără o soluție rapidă și sigură pentru a-și întări pivotarea exporturilor de gaze către Asia, în condițiile în care Europa și-a asumat reducerea dependenței de energia rusească. În lipsa unui compromis de preț, proiectul rămâne un instrument de negociere în mâna Beijingului, nu o garanție pentru Moscova. [...]