Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China intră mai bine pregătită în criza energetică provocată de blocarea strâmtorii Hormuz, după ani în care și-a construit rezerve uriașe de petrol și a redus treptat dependența de combustibilii fosili din Orientul Mijlociu. Potrivit OilPrice, această strategie ar putea amortiza o parte importantă din șocul global al petrolului provocat de conflictul din regiune.
Criza a escaladat în martie 2026, după ce Iranul a restricționat aproape complet traficul prin strâmtoarea Hormuz - una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Ca urmare, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar Agenția Internațională pentru Energie descrie situația drept una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării globale din ultimele decenii, potrivit Al Jazeera.
Totuși, China - cel mai mare importator de petrol din lume - intră în această perioadă cu un avantaj strategic semnificativ. În 2025, Beijingul a acumulat cantități masive de țiței în depozite, profitând de prețurile mai scăzute de pe piețele internaționale.
Estimările companiei de analiză Vortexa arată că China deține aproximativ:
| Tip rezervă | Cantitate estimată |
|---|---|
| Rezerve strategice și comerciale | 1,2 – 1,3 miliarde barili |
| Echivalent importuri maritime | 3–4 luni |
Acest volum depășește chiar și rezerva strategică de petrol a Statelor Unite, oferind Beijingului o marjă importantă de manevră în cazul unei crize energetice prelungite.
În paralel, autoritățile chineze au încercat în ultimii ani să reducă dependența de rutele maritime vulnerabile. Potrivit analistului Rush Doshi de la Council on Foreign Relations, citat de CNBC, doar 40–50% din importurile maritime de petrol ale Chinei mai depind astăzi de strâmtoarea Hormuz, mult sub nivelurile din trecut.
Un alt factor care limitează impactul crizei este transformarea accelerată a pieței auto chineze.
Datele din industrie arată că în 2025:
Instituții precum CNPC estimează că, datorită electrificării transportului, consumul de petrol al Chinei ar putea atinge un platou până în 2030.
În ansamblu, gradul de autosuficiență energetică al Chinei a ajuns la 84,4% în 2025, deoarece cărbunele și energia regenerabilă domină mixul energetic, potrivit unei analize publicate de ThinkChina. Petrolul și gazele reprezintă împreună doar aproximativ 27% din consumul total de energie al țării.
În ciuda acestor avantaje, China nu este complet protejată. Aproximativ jumătate din importurile sale de petrol și un sfert din cele de gaz natural lichefiat depind încă de strâmtoarea Hormuz.
Compania de transport maritim COSCO a suspendat deja noi rezervări de nave pe această rută, iar unele rafinării ar putea reduce activitatea dacă blocada persistă. Potrivit Al-Monitor, cel puțin 19 nave comerciale au fost avariate în regiune de la începutul conflictului din 28 februarie 2026.
În acest context, Beijingul încearcă să negocieze cu Iranul reluarea tranzitului petrolier prin strâmtoare, însă până acum fără rezultate concrete.
Criza arată totuși că strategia Chinei de a acumula rezerve și de a accelera tranziția energetică îi oferă o poziție mai stabilă decât multe alte economii asiatice, chiar dacă o perturbare prelungită a fluxurilor petroliere ar continua să pună presiune pe lanțurile globale de aprovizionare.
Recomandate
Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]
Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]
Atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Reuters , cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a intensificat atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiune, amplificând criza energetică globală generată de conflict. Mai multe nave au fost lovite de proiectile sau atacate cu drone în ultimele zile , inclusiv o navă cargo sub pavilion thailandez, care a luat foc și a fost abandonată de echipaj după ce motorul a fost avariat. Trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Gardienii Revoluției din Iran au avertizat în mod repetat că navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz ar putea deveni ținte militare. Creșterea tensiunilor a dus la o nouă explozie a prețurilor la energie, petrolul Brent revenind peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că războiul a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale, după ce statele din Golf au redus producția cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din cererea globală. Pentru a limita impactul asupra piețelor, statele industrializate au decis eliberarea unei cantități record de petrol din rezervele strategice. Chiar și așa, specialiștii avertizează că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru stabilizarea prețurilor, deoarece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează această rută maritimă. Conflictul are și consecințe umanitare tot mai grave. Agenția ONU pentru refugiați estimează că până la 3,2 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Iranului de la începutul războiului, pe 28 februarie 2026. În paralel, ofensiva israeliană împotriva grupării Hezbollah din Liban s-a intensificat, după ce organizația susținută de Iran a lansat sute de rachete asupra nordului Israelului. Pe plan geopolitic, tensiunile continuă să se extindă. Israelul a anunțat că a vizat o instalație asociată programului nuclear iranian la complexul militar Parchin, iar Polonia a raportat o tentativă de atac cibernetic asupra centrului său național de cercetare nucleară, posibil legată de Iran. În ciuda escaladării conflictului, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, reiterând poziția Washingtonului privind continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului. [...]
Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters , atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii. Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez. Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta. Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus. Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire. Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune. [...]
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
