Știri
Știri din categoria Infrastructură
Portul Constanța trebuie să devină principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe coridorul median dinspre Asia, a declarat un oficial din Ministerul Transporturilor, citat de Economica.net, subliniind că în acest deceniu va fi implementat cel mai amplu plan de investiții din istoria portului, în valoare de peste două miliarde de euro.
Potrivit sursei citate, programul vizează modernizarea infrastructurii și creșterea capacității operaționale, astfel încât Portul Constanța să joace un rol strategic în fluxurile comerciale dintre Asia și Uniunea Europeană.
Printre principalele investiții anunțate se numără:
Oficialul a precizat că, în paralel cu investițiile, va fi demarat un amplu proces de debirocratizare. „Nu este normal ca investițiile portului sau ale operatorilor să aștepte ani de zile din cauza unor proceduri redundante”, a afirmat Cosma, potrivit Economica.net.
Acesta a adăugat că, împreună cu reprezentanți din Parlament și Guvern, vor fi simplificați pașii administrativi și reduse termenele, astfel încât proiectele să avanseze mai rapid.
Prin acest plan, autoritățile urmăresc consolidarea poziției Portului Constanța ca hub logistic major la Marea Neagră și punct-cheie pe rutele comerciale care leagă Asia de piața europeană.
Recomandate
Deschiderea tronsonului A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș la 1 decembrie ar reduce „ruptura” de conectivitate spre graniță , într-un coridor unde continuitatea traficului depinde de finalizarea a două loturi consecutive, potrivit Economedia , care citează o postare pe Facebook a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma . Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș are 26 de kilometri și este la limita dintre județele Sălaj și Bihor. Conform informațiilor transmise de oficial, lucrările au depășit 90%, iar șantierul „intră în linie dreaptă” pentru deschiderea circulației. Stadiul lucrărilor și ce mai rămâne de făcut Horațiu Cosma afirmă că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut asfaltul final de uzură, iar constructorul se concentrează pe ultimele intervenții, în special: în apropiere de Suplacu de Barcău, în zona fostului câmp de sonde petroliere; în zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău. Pe listă mai sunt menționate ultimele două pasaje peste autostradă, umpluturile de pământ și asfaltul final. De ce contează: continuitatea spre graniță depinde de două loturi În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 kilometri între Biharia și Borș II, segment care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria. Pentru continuitatea traficului spre sud-est, este necesară finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. În acest context, deschiderea la 1 decembrie a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș ar reprezenta un pas operațional important, dar funcționalitatea completă a conexiunii depinde și de progresul pe lotul Chiribiș–Biharia. Context: un tronson cu „istorie lungă și complicată” Oficialul din Transporturi descrie sectorul ca având „o istorie lungă și complicată”, începută de Bechtel și marcată ulterior de contracte reziliate, licitații anulate și promisiuni neonorate. Separat, lotul Chiribiș–Biharia (28,55 kilometri) are contractul de proiectare și execuție semnat în aprilie 2024, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (companii din grupul Selina). [...]
Turcia pregătește o linie feroviară de mare viteză de 513 km pe litoralul Mării Negre, cu miză dublă – pasageri și marfă – care ar urma să mute o parte din trafic de pe șosele pe calea ferată , potrivit Adevărul . Proiectul este gândit pentru trenuri de până la 250 km/h, iar procedurile de licitație ar putea începe până la finalul acestui an, conform presei locale citate. Noua linie ar urma să deservească 14 stații și este estimată la un trafic de 12 milioane de pasageri pe an. În același timp, infrastructura este planificată să fie folosită și de trenuri de marfă, cu un volum estimat la 14 milioane de tone anual, ceea ce indică o orientare spre transport multimodal și reducerea presiunii pe rețeaua rutieră din zonă. Efectul operațional: timpi de parcurs mult reduși pe axa Samsun–Trabzon–Sarp Conform datelor din articol, proiectul ar scurta semnificativ duratele de călătorie pe coastă: Samsun – Trabzon: 2 ore; Trabzon – Sarp: 1 oră și 10 minute. Ministrul Uraloğlu este citat afirmând că „traficul rutier din zonă va fi redus considerabil”, pe fondul transferului unei părți din mobilitate către calea ferată. Conexiunea cu proiectul Ankara–Samsun și stadiul lucrărilor În paralel, continuă lucrările la linia de mare viteză Ankara–Samsun, cu o lungime de 293 km, care va trece prin Kırıkkale și Çorum. Tronsonul Delice–Çorum (120 km) este în construcție și ar urma să fie finalizat în 2029, cu un timp de parcurs estimat între Ankara și Çorum de 1 oră și 15 minute. Pentru această linie sunt menționate și lucrări de infrastructură majore, între care: 8 tuneluri forate și 3 tuneluri realizate prin metoda „cut-and-cover” (excavare la suprafață, construire, apoi acoperire); 26 de poduri și viaducte; 16 pasaje rutiere peste calea ferată, 84 de pasaje subterane și 208 podețe. Potrivit lui Uraloğlu, procedurile de licitație au fost finalizate pentru tronsoanele Çorum–Merzifon și Merzifon–Havza din cadrul proiectului Ankara–Samsun. [...]
Guvernul mută treptat traficul de la Sighet pe un nou punct de frontieră, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere și vamale pe relația România–Ucraina , după aprobarea deschiderii Punctului internațional de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de Frontieră Sighetu Marmației II, România – Bila Țerkva, potrivit Economedia . Noul punct va avea regim de funcționare permanent și va fi deschis pentru trafic rutier, transport de mărfuri și pasageri, precum și pentru trafic pietonal. Implementarea este prevăzută „etapizat”, în funcție de finalizarea infrastructurii necesare, ceea ce înseamnă că accesul va fi extins progresiv, pe categorii de vehicule și, ulterior, pentru pietoni. Cum se deschide, pe faze Conform deciziei, calendarul operațional este structurat astfel: Faza I: circulația vehiculelor de transport persoane cu masa maximă autorizată ≤ 3,5 tone ; Faza a II-a: includerea vehiculelor cu masa maximă autorizată > 3,5 tone , inclusiv autobuze ; Faza a III-a: deschiderea și pentru trafic pietonal . Ce se întâmplă cu punctul Sighet – Solotvino după 2027 De la 31 decembrie 2027 , dată indicată ca „deschiderea finală” a punctului Sighetu Marmației II, actualul punct Sighetu Marmației (România) – Solotvino (Ucraina) ar urma să funcționeze: în regim de trafic pietonal și pentru trafic rutier doar pentru servicii de urgență și în scop oficial , exclusiv pentru deținători de pașapoarte diplomatice și de serviciu emise de autoritățile române, respectiv ucrainene. Administrare și responsabilități Administratorul noului punct de trecere Sighetu Marmației II va fi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii , prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . [...]
Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]
Noul PTF Sighetu Marmației II se deschide etapizat, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere România–Ucraina , începând de joi, 8 octombrie, ora 12:30, potrivit Economedia , care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Noul obiectiv include podul peste râul Tisa și un punct de frontieră complet echipat – clădiri, hale de control, instalații și echipamente – pentru desfășurarea activității. Miza operațională este crearea unei legături rutiere directe suplimentare între România și Ucraina, care să degreveze și să completeze infrastructura existentă la graniță. Deschidere în trei etape, cu restricții inițiale de tonaj Deschiderea se face etapizat, cu acces inițial limitat la vehicule ușoare: Din 8 octombrie 2026 : pot circula autovehicule pentru transport de persoane cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv) . Ulterior : traficul va fi extins și pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuze și camioane . În decembrie 2027 : este prevăzută etapa a treia, când punctul va fi deschis și traficului pietonal . Ce urmează pentru companii și transportatori Pentru operatorii de transport și companiile care depind de mobilitatea transfrontalieră, calendarul etapizat înseamnă că beneficiile pentru transportul greu (camioane) nu sunt disponibile din prima zi, ci vor depinde de momentul anunțat ulterior pentru extinderea traficului peste 3,5 tone. În schimb, deschiderea imediată pentru vehicule ușoare introduce rapid o rută suplimentară de trecere, cu potențial de reducere a presiunii pe punctele existente. [...]
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
