Știri
Știri din categoria Infrastructură
România a semnat primul contract A8 finanțat prin SAFE, o investiție de 4,87 miliarde lei. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos din Autostrada Unirii (A8) a fost semnat joi, potrivit G4Media, marcând prima utilizare a programului european SAFE pentru acest proiect.
Tronsonul Moțca – Târgu Frumos are 27 km și face parte din sectorul moldovean al A8. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a indicat că finanțarea prin SAFE este „un pas major” pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport.
Contractul a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, iar valoarea investiției este de 4,87 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 46 de luni.
Un element operațional cu termen accelerat vizează realizarea, „în termen de maximum 12 luni”, a unui segment de 5,5 km care ar urma să asigure conexiunea rapidă dintre A8, DN2 și A7 Bacău – Pașcani, conform aceleiași surse.
Potrivit informațiilor prezentate, tronsonul este proiectat să reducă ambuteiajele și accidentele de pe DN28, rută descrisă ca fiind printre cele mai aglomerate și periculoase din Moldova. Proiectul include:
Recomandate
Primul contract SAFE pe Autostrada A8, de 4,87 miliarde lei, mută presiunea pe execuție și pe conectarea rapidă cu A7. Potrivit HotNews , Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț–Târgu Frumos, primul finanțat prin programul european SAFE pe A8. Contractul, în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt. De ce contează: finanțarea SAFE și calendarul de 46 de luni Semnarea marchează debutul finanțării prin Programul „Security Action for Europe” (SAFE) pentru Autostrada „Unirii” A8 pe segmentul Târgu Neamț (Moțca)–Iași–Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a indicat că instituția vizează semnarea rapidă și a următoarelor contracte după soluționarea contestațiilor și emiterea ordinului de începere „în cel mai scurt timp”, după constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea pașilor procedurali. „Ne dorim să semnăm cât mai rapid posibil și următoarele contracte, imediat după soluționarea contestațiilor. După constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea tuturor pașilor procedurali ne propunem să emitem Ordinul de începere în cel mai scurt timp, astfel încât să fie evitate situații recente, precum problemele unor contracte importante, inițial cu fonduri din PNRR pentru care, ulterior, a fost nevoie de identificarea altor soluții de finanțare.” Ce se construiește pe cei 27 km dintre Moțca și Târgu Frumos Pe traseul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (27 km), proiectul include: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Segment prioritar: 5,5 km în maximum 12 luni pentru legături cu DN2 și A7 În cadrul contractului, CNIR prevede construirea cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, a unui segment de autostradă de 5,5 km, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv conexiunea către A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani. Context: contractul a fost întors după contestație Semnarea vine după o schimbare de rezultat în procedură: contractul fusese atribuit inițial unei asocieri conduse de Danlin XXL, pentru o ofertă de 4,76 miliarde lei. UMB a contestat, iar instanța a decis reevaluarea ofertelor de către CNIR, ceea ce a dus la actuala atribuire. În paralel, UMB construiește tronsonul Moțca–Leghin și execută și tronsonul din A7, inclusiv nodul rutier de intersecție dintre cele două autostrăzi în zona Pașcani; pentru tronsonul din A7 este menționat un termen de finalizare estimat „anul acesta”, conform informațiilor citate. [...]
CNIR poate trece la semnarea contractului finanțat prin SAFE pentru tronsonul 3 al Autostrăzii Unirii (A8), după ce CNSC a respins contestațiile , ceea ce deblochează practic atribuirea și permite intrarea proiectului în etapa contractuală, potrivit Agerpres . Decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor vizează tronsonul 3 Lețcani (DN28) – DN 24 (Iași). CNIR a anunțat informația pe pagina sa de Facebook, indicând că, în urma respingerii contestațiilor, compania poate semna contractul cu finanțare SAFE pentru acest segment. Constructorul spaniol FCC Construccion a fost desemnat câștigător la începutul lunii aprilie, iar valoarea ofertei este de 3,93 miliarde lei, fără TVA. Ce presupune contractul: termen și lucrări Durata contractului este de 46 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuție. Tronsonul are 17,7 kilometri, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 18 poduri și pasaje; șase tunele și un centru de monitorizare pentru tunele; două noduri rutiere: unul la intersecția cu DJ 282 și unul la intersecția cu DN 24. De ce contează decizia CNSC Respingerea contestațiilor elimină, în această etapă, principalul blocaj procedural din fața semnării contractului, un pas necesar pentru a trece de la atribuirea câștigătorului la derularea efectivă a proiectului (proiectare și execuție) pe tronsonul Lețcani – DN 24 din A8. [...]
Ministerul Transporturilor a declanșat un control la CNAIR după un risc bugetar de peste 340 milioane lei , sumă rezultată dintr-un arbitraj legat de lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Economica . Miza imediată este stabilirea responsabilităților și evaluarea unui posibil prejudiciu, în condițiile în care compania a cerut deja Ministerului Transporturilor bani publici pentru plata arbitrajului. De ce contează: presiune directă pe buget și risc de precedent în litigii Secretarul de stat Horațiu Cosma afirmă că CNAIR a pierdut „cel puțin discutabil” peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj privind Autostrada Sebeș–Turda, iar ministrul Transporturilor, Radu Miruță , a trimis Corpul de Control la CNAIR. Concluziile urmează să fie transmise „de urgență organelor competente”, iar Curtea de Conturi va fi sesizată pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili. Contextul proiectului și „gaura” din arbitraj Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 și trebuia finalizat în 2016, pentru circa 540 de milioane de lei, însă a fost deschis abia în 2020, după patru ani de întârziere, conform relatării lui Cosma. Acesta susține că, în noiembrie 2021, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care eventualele penalități din arbitraj ar fi fost limitate la 150 de milioane de lei, dar sentința arbitrală ar fi stabilit plata a peste 340 de milioane de lei. Cosma afirmă că arbitrul nu a luat în considerare înțelegerea, pe motiv că nu ar fi respectat „rigorile legale” (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). Tot el susține că, săptămâna trecută, CNAIR a trimis Ministerului Transporturilor solicitări pentru plata arbitrajului din bani publici. Poziția CNAIR: acordul exista, dar a fost ignorat „pe motive procedurale” Cristian Pistol susține că, în 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la alte pretenții, document redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Potrivit lui, Tribunalul Arbitral ar fi ignorat acordul pe motive procedurale, iar CNAIR contestă aceste motive la Curtea de Apel București. Într-o informare citată de Economica, CNAIR arată că a formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025 (îndreptată prin Sentința nr. 7/30.01.2026), dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, și că intenționează și un arbitraj distinct privind constatarea legalității acordului. Date contractuale invocate de CNAIR Într-un comunicat de presă citat, CNAIR precizează că: contractul de proiectare și execuție pentru lotul 1 a fost încheiat la 14.11.2014, cu Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL; valoarea acceptată a fost de 541,739 milioane lei, fără TVA; durata inițială a fost de 22 de luni (4 luni proiectare + 18 luni execuție), cu începere la 02.12.2014 și finalizare inițială la 01.10.2016; întârzierile ar fi fost generate de factori „obiectivi” (exproprieri, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate). Ce urmează Controlul trimis de ministrul Transporturilor la CNAIR și sesizarea Curții de Conturi ar trebui să lămurească dacă pierderea din arbitraj și pașii procedurali invocați au rezultat din erori administrative sau din alte cauze. În paralel, CNAIR spune că își continuă apărarea în instanță, la Curtea de Apel București, într-un litigiu care poate influența atât costurile finale suportate din bani publici, cât și modul în care instituțiile statului își negociază și își formalizează acordurile amiabile în dispute contractuale. [...]
Autostrada Brașov–Făgăraș intră în linie dreaptă pe partea de aprobare, cu o investiție estimată la 7,74 miliarde lei fără TVA , după ce studiul de fezabilitate a fost avizat joi în Consiliul Tehnico-Economic (CTE) al CNAIR , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este deblocarea etapelor administrative care permit trecerea la proiectare și, ulterior, la licitația de execuție. Ce s-a aprobat și ce urmează în procedură CNAIR anunță că avizarea din CTE-ul companiei este doar primul pas: documentația va fi analizată în perioada următoare în CTE-ul Ministerului Transporturilor și în Consiliul Interministerial. Ulterior, indicatorii tehnico-economici ar urma să ajungă la Guvern, pentru aprobare prin Hotărâre de Guvern. Această succesiune de avize și aprobări este esențială pentru ca proiectul să poată trece din faza de planificare în cea de implementare. Dimensiunea proiectului: cost, lungime și lucrări incluse Conform datelor prezentate, Autostrada Brașov–Făgăraș are: valoare totală estimată: 7,74 miliarde lei (fără TVA) ; lungime: 49,3 km ; 3 noduri rutiere : Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte ; un spațiu de servicii tip S3 ; o parcare de scurtă durată ; un Centru de Întreținere și Coordonare ; două tuneluri „cut and cover” (tunel realizat prin săpătură și acoperire); o structură tip polată ; împreună cu tunelurile, cele trei structuri au 800 de metri lungime cumulată și vor avea și rol de ecoducte (treceri pentru fauna sălbatică). Argumentul economic invocat de CNAIR CNAIR indică o rată internă de rentabilitate economică (RIRE) de 13,10% , pe care o folosește ca justificare pentru continuarea proiectării în cadrul contractului actual (etapele PAC și PTE) și pentru posibilitatea de a lansa ulterior direct licitația de execuție, în baza unui contract de tip FIDIC Roșu (model contractual în care proiectarea este, de regulă, separată de execuție, iar antreprenorul execută lucrările pe baza proiectului pus la dispoziție de beneficiar). Informațiile sunt prezentate de CNAIR într-un comunicat, iar materialul este preluat de Știrile Pro TV, cu sursa indicată Agerpres. [...]
Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR după un arbitraj pierdut de peste 340 de milioane de lei , sumă care ar urma să fie plătită din bani publici, potrivit News . În paralel, ministerul va sesiza Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului și identificarea responsabililor, conform secretarului de stat Horațiu Cosma . Miza economică este directă: CNAIR ar fi cerut săptămâna trecută Ministerului Transporturilor alocarea banilor necesari plății despăgubirilor rezultate din arbitrajul pierdut în cazul Autostrăzii Sebeș–Turda. Cosma califică pierderea sumei drept „cel puțin discutabilă” și susține că este vorba despre „bani din buzunarul fiecărui român”. Ce verifică ministerul și ce urmează Conform postării citate, ministrul interimar Radu Miruță a trimis Corpul de Control la CNAIR „pentru a verifica întreaga situație”, iar concluziile ar urma să fie transmise „de urgență organelor competente”. În plus, Curtea de Conturi va fi sesizată pentru a evalua prejudiciul și a stabili cine răspunde. Contextul arbitrajului și disputa privind înțelegerea din 2021 Horațiu Cosma reamintește că Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014, avea termen de finalizare 2016 și un cost de 540 de milioane de lei, dar a fost deschis abia în 2020, cu patru ani întârziere. El afirmă că în noiembrie 2021 directorul CNAIR, Cristian Pistol, ar fi semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care aceștia urmau să limiteze eventualele penalități din arbitraj la 150 de milioane de lei, după recepția lucrărilor. Cosma susține însă că ulterior au apărut probleme de calitate, menționând alunecări de teren, porțiuni închise și reconstruite, poduri deplasate, denivelări și gropi. Potrivit lui Cosma, sentința arbitrajului a stabilit plata a peste 340 de milioane de lei, iar arbitrul nu ar fi luat în considerare înțelegerea din 2021 pe motiv că nu ar fi respectat cerințele legale (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). El ridică întrebări privind cauzele situației („Neglijență? Incompetență? Sau altceva?”) și spune că instituțiile abilitate trebuie să stabilească adevărul. Tensiuni CNAIR–minister, pe fondul proiectelor și al arbitrajului În același context, CNAIR este descrisă ca fiind într-un „conflict deschis” cu conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe fondul întârzierii transferului a cinci proiecte majore către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și al pierderii arbitrajului cu constructorul italian Impresa Pizzarotti , care implică plata despăgubirilor de 340 de milioane de lei. [...]
Autostrada Brașov–Făgăraș intră pe linia de aprobare a investiției de 7,74 mld. lei , după ce Consiliul Tehnico-economic (CTE) al CNAIR a avizat studiul de fezabilitate, potrivit Economedia . Miza imediată este deblocarea traseului instituțional care duce la Hotărârea de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici, pas necesar înainte de execuție. În perioada următoare, documentația urmează să fie analizată în CTE al Ministerului Transporturilor și în Consiliul Interministerial, iar apoi să ajungă la Guvern pentru aprobarea indicatorilor prin Hotărâre de Guvern. Cost, lungime și principalele lucrări prevăzute Valoarea totală a construcției este de 7,74 miliarde lei (fără TVA) , iar autostrada ar urma să aibă 49,3 km , conform datelor transmise de CNAIR. Pe traseu sunt prevăzute, între altele: 3 noduri rutiere : Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte ; un spațiu de servicii tip S3 ; o parcare de scurtă durată ; un Centru de Întreținere și Coordonare ; 2 tuneluri „cut and cover” și o structură tip polată , cu o lungime cumulată de 800 de metri , care vor avea și rol de ecoducte (structuri pentru traversarea faunei). Ce schimbă avizul CTE: proiectare completă și licitație directă pentru execuție CNAIR indică o rată de rentabilitate (RIRE) de 13,10% , nivel care, potrivit companiei, „justifică realizarea celorlalte etape de proiectare (PAC și PTE) în cadrul actualului contract” și ar permite ca ulterior să fie lansată direct licitația pentru execuție , pe model FIDIC Roșu (contract în care proiectarea este finalizată înainte, iar antreprenorul execută lucrările pe baza proiectului pus la dispoziție de beneficiar). Următorul reper procedural, din informațiile disponibile, rămâne parcurgerea avizării la nivelul Ministerului Transporturilor și al Consiliului Interministerial, înainte ca proiectul să ajungă la aprobarea Guvernului. [...]
