Știri
Știri din categoria Infrastructură

Sistemul de cumpărare a rovinietei și peajului este indisponibil, iar blocajul afectează toate canalele de vânzare, de la SMS și platforme online până la benzinării, potrivit Mediafax, care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Problema este una tehnică, iar CNAIR spune că echipele lucrează la remediere și că reluarea serviciilor va fi anunțată imediat după rezolvarea incidentului.
CNAIR reamintește că, dacă rovinieta nu a putut fi cumpărată înainte de începerea călătoriei, aceasta poate fi achiziționată până la ora 24:00 a zilei respective.
Pentru peaj, plata poate fi efectuată până la ora 24:00 a zilei următoare trecerii.
Recomandate

Curtea de Apel București a blocat temporar transferul a cinci proiecte rutiere de circa 10 miliarde de euro după ce a suspendat ordinul ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care muta investițiile de la CNAIR la CNIR , potrivit Digi24 . Decizia are un impact operațional imediat: proiectele rămân, cel puțin deocamdată, în portofoliul CNAIR, iar reorganizarea administrării lor este pusă pe pauză. Instanța a admis cererea CNAIR și a suspendat executarea Ordinului MTI nr. 475/05.05.2026 și a actelor subsecvente „până la pronunțarea instanței de fond”. Hotărârea este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, conform soluției publicate pe portalul instanței și citate de Digi24 (cu trimitere la News.ro). „Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii (...)”, se arată în soluția instanței. Ce proiecte rămân la CNAIR Ordinul suspendat prevedea transferul, în 15 zile, a cinci proiecte mari către CNIR, companie nouă în arhitectura instituțională a investițiilor rutiere. Lista proiectelor menționate: Drumul Expres Arad–Oradea Autostrada București–Alexandria Secțiunea Făgăraș–Brașov din Autostrada Sibiu–Brașov Alternativa Techirghiol Podul Giurgiu–Ruse II Valoarea estimată a pachetului este de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). De ce contează: reorganizarea este contestată în instanță Miza imediată este continuitatea administrării proiectelor. CNAIR a cerut revocarea integrală a ordinului, invocând că transferul ar fi fost decis fără consultare și că CNIR nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a prelua simultan proiecte de asemenea dimensiune. În paralel, Radu Miruță a trimis o adresă conducerii CNAIR prin care îi reamintea directorului general obligația de a semna protocoalele de predare-primire, iar ulterior a trimis Corpul de Control la CNAIR, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea pe fond a cauzei. Separat, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind cine gestionează, în final, aceste proiecte și în ce calendar. [...]

CNAIR a obținut dreptul definitiv de a executa o garanție de peste 87 milioane lei în litigiul cu Webuild , după ce instanța de la Roma a respins încercările constructorului italian de a bloca plata, potrivit Adevărul . Decizia are miză financiară directă pentru stat, într-un proiect de infrastructură unde întârzierile și problemele de execuție au generat penalități. CNAIR a anunțat luni, 25 mai, că victoria este definitivă și vizează „garanția de bună execuție” – un instrument contractual prin care beneficiarul poate recupera sume dacă antreprenorul nu își respectă obligațiile. În acest caz, garanția este legată de întârzierile înregistrate la realizarea Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. „Constructorul italian nu a reușit să blocheze nici în instanța de la Roma executarea de către CNAIR a garanției pentru mai mult de 87 de milioane de lei, aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila.” De ce contează: precedent și presiune financiară în contractele mari Dincolo de disputa punctuală, hotărârea întărește poziția CNAIR în aplicarea penalităților și executarea garanțiilor în contracte de infrastructură derulate cu antreprenori internaționali, inclusiv atunci când litigiile ajung în instanțe din afara României. Pentru buget, miza este recuperarea unei sume semnificative, într-un proiect cu valoare inițială de aproximativ 1,996 miliarde de lei (fără TVA), finanțat din fonduri externe nerambursabile. Context: Podul Brăila, inaugurat în 2023, cu probleme repetate la asfalt Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat la 6 iulie 2023, însă, la scurt timp, au apărut probleme la nivelul stratului de asfalt, care a început să prezinte denivelări. Potrivit informațiilor din articol, asfaltul s-a deteriorat de mai multe ori și a fost reparat, iar în octombrie 2024 podul a intrat pentru a patra oară în reasfaltare, constructorul susținând că folosește o nouă rețetă de mixturi bituminoase adaptată podului. Recepția oficială a lucrărilor a fost finalizată abia în 2025, la circa doi ani după inaugurarea traficului. Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri și este integrat în rețeaua rutieră europeană E87, oferind o alternativă la traversarea Dunării cu bacul pentru acces spre litoral. [...]

Ministerul Transporturilor a declanșat un control la CNAIR după un risc bugetar de peste 340 milioane lei , sumă rezultată dintr-un arbitraj legat de lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Economica . Miza imediată este stabilirea responsabilităților și evaluarea unui posibil prejudiciu, în condițiile în care compania a cerut deja Ministerului Transporturilor bani publici pentru plata arbitrajului. De ce contează: presiune directă pe buget și risc de precedent în litigii Secretarul de stat Horațiu Cosma afirmă că CNAIR a pierdut „cel puțin discutabil” peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj privind Autostrada Sebeș–Turda, iar ministrul Transporturilor, Radu Miruță , a trimis Corpul de Control la CNAIR. Concluziile urmează să fie transmise „de urgență organelor competente”, iar Curtea de Conturi va fi sesizată pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili. Contextul proiectului și „gaura” din arbitraj Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 și trebuia finalizat în 2016, pentru circa 540 de milioane de lei, însă a fost deschis abia în 2020, după patru ani de întârziere, conform relatării lui Cosma. Acesta susține că, în noiembrie 2021, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care eventualele penalități din arbitraj ar fi fost limitate la 150 de milioane de lei, dar sentința arbitrală ar fi stabilit plata a peste 340 de milioane de lei. Cosma afirmă că arbitrul nu a luat în considerare înțelegerea, pe motiv că nu ar fi respectat „rigorile legale” (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). Tot el susține că, săptămâna trecută, CNAIR a trimis Ministerului Transporturilor solicitări pentru plata arbitrajului din bani publici. Poziția CNAIR: acordul exista, dar a fost ignorat „pe motive procedurale” Cristian Pistol susține că, în 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la alte pretenții, document redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Potrivit lui, Tribunalul Arbitral ar fi ignorat acordul pe motive procedurale, iar CNAIR contestă aceste motive la Curtea de Apel București. Într-o informare citată de Economica, CNAIR arată că a formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025 (îndreptată prin Sentința nr. 7/30.01.2026), dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, și că intenționează și un arbitraj distinct privind constatarea legalității acordului. Date contractuale invocate de CNAIR Într-un comunicat de presă citat, CNAIR precizează că: contractul de proiectare și execuție pentru lotul 1 a fost încheiat la 14.11.2014, cu Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL; valoarea acceptată a fost de 541,739 milioane lei, fără TVA; durata inițială a fost de 22 de luni (4 luni proiectare + 18 luni execuție), cu începere la 02.12.2014 și finalizare inițială la 01.10.2016; întârzierile ar fi fost generate de factori „obiectivi” (exproprieri, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate). Ce urmează Controlul trimis de ministrul Transporturilor la CNAIR și sesizarea Curții de Conturi ar trebui să lămurească dacă pierderea din arbitraj și pașii procedurali invocați au rezultat din erori administrative sau din alte cauze. În paralel, CNAIR spune că își continuă apărarea în instanță, la Curtea de Apel București, într-un litigiu care poate influența atât costurile finale suportate din bani publici, cât și modul în care instituțiile statului își negociază și își formalizează acordurile amiabile în dispute contractuale. [...]

Autostrada Brașov–Făgăraș intră în linie dreaptă pe partea de aprobare, cu o investiție estimată la 7,74 miliarde lei fără TVA , după ce studiul de fezabilitate a fost avizat joi în Consiliul Tehnico-Economic (CTE) al CNAIR , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este deblocarea etapelor administrative care permit trecerea la proiectare și, ulterior, la licitația de execuție. Ce s-a aprobat și ce urmează în procedură CNAIR anunță că avizarea din CTE-ul companiei este doar primul pas: documentația va fi analizată în perioada următoare în CTE-ul Ministerului Transporturilor și în Consiliul Interministerial. Ulterior, indicatorii tehnico-economici ar urma să ajungă la Guvern, pentru aprobare prin Hotărâre de Guvern. Această succesiune de avize și aprobări este esențială pentru ca proiectul să poată trece din faza de planificare în cea de implementare. Dimensiunea proiectului: cost, lungime și lucrări incluse Conform datelor prezentate, Autostrada Brașov–Făgăraș are: valoare totală estimată: 7,74 miliarde lei (fără TVA) ; lungime: 49,3 km ; 3 noduri rutiere : Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte ; un spațiu de servicii tip S3 ; o parcare de scurtă durată ; un Centru de Întreținere și Coordonare ; două tuneluri „cut and cover” (tunel realizat prin săpătură și acoperire); o structură tip polată ; împreună cu tunelurile, cele trei structuri au 800 de metri lungime cumulată și vor avea și rol de ecoducte (treceri pentru fauna sălbatică). Argumentul economic invocat de CNAIR CNAIR indică o rată internă de rentabilitate economică (RIRE) de 13,10% , pe care o folosește ca justificare pentru continuarea proiectării în cadrul contractului actual (etapele PAC și PTE) și pentru posibilitatea de a lansa ulterior direct licitația de execuție, în baza unui contract de tip FIDIC Roșu (model contractual în care proiectarea este, de regulă, separată de execuție, iar antreprenorul execută lucrările pe baza proiectului pus la dispoziție de beneficiar). Informațiile sunt prezentate de CNAIR într-un comunicat, iar materialul este preluat de Știrile Pro TV, cu sursa indicată Agerpres. [...]

Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR după un arbitraj pierdut de peste 340 de milioane de lei , sumă care ar urma să fie plătită din bani publici, potrivit News . În paralel, ministerul va sesiza Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului și identificarea responsabililor, conform secretarului de stat Horațiu Cosma . Miza economică este directă: CNAIR ar fi cerut săptămâna trecută Ministerului Transporturilor alocarea banilor necesari plății despăgubirilor rezultate din arbitrajul pierdut în cazul Autostrăzii Sebeș–Turda. Cosma califică pierderea sumei drept „cel puțin discutabilă” și susține că este vorba despre „bani din buzunarul fiecărui român”. Ce verifică ministerul și ce urmează Conform postării citate, ministrul interimar Radu Miruță a trimis Corpul de Control la CNAIR „pentru a verifica întreaga situație”, iar concluziile ar urma să fie transmise „de urgență organelor competente”. În plus, Curtea de Conturi va fi sesizată pentru a evalua prejudiciul și a stabili cine răspunde. Contextul arbitrajului și disputa privind înțelegerea din 2021 Horațiu Cosma reamintește că Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014, avea termen de finalizare 2016 și un cost de 540 de milioane de lei, dar a fost deschis abia în 2020, cu patru ani întârziere. El afirmă că în noiembrie 2021 directorul CNAIR, Cristian Pistol, ar fi semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care aceștia urmau să limiteze eventualele penalități din arbitraj la 150 de milioane de lei, după recepția lucrărilor. Cosma susține însă că ulterior au apărut probleme de calitate, menționând alunecări de teren, porțiuni închise și reconstruite, poduri deplasate, denivelări și gropi. Potrivit lui Cosma, sentința arbitrajului a stabilit plata a peste 340 de milioane de lei, iar arbitrul nu ar fi luat în considerare înțelegerea din 2021 pe motiv că nu ar fi respectat cerințele legale (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). El ridică întrebări privind cauzele situației („Neglijență? Incompetență? Sau altceva?”) și spune că instituțiile abilitate trebuie să stabilească adevărul. Tensiuni CNAIR–minister, pe fondul proiectelor și al arbitrajului În același context, CNAIR este descrisă ca fiind într-un „conflict deschis” cu conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe fondul întârzierii transferului a cinci proiecte majore către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și al pierderii arbitrajului cu constructorul italian Impresa Pizzarotti , care implică plata despăgubirilor de 340 de milioane de lei. [...]

Autostrada Brașov–Făgăraș intră pe linia de aprobare a investiției de 7,74 mld. lei , după ce Consiliul Tehnico-economic (CTE) al CNAIR a avizat studiul de fezabilitate, potrivit Economedia . Miza imediată este deblocarea traseului instituțional care duce la Hotărârea de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici, pas necesar înainte de execuție. În perioada următoare, documentația urmează să fie analizată în CTE al Ministerului Transporturilor și în Consiliul Interministerial, iar apoi să ajungă la Guvern pentru aprobarea indicatorilor prin Hotărâre de Guvern. Cost, lungime și principalele lucrări prevăzute Valoarea totală a construcției este de 7,74 miliarde lei (fără TVA) , iar autostrada ar urma să aibă 49,3 km , conform datelor transmise de CNAIR. Pe traseu sunt prevăzute, între altele: 3 noduri rutiere : Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte ; un spațiu de servicii tip S3 ; o parcare de scurtă durată ; un Centru de Întreținere și Coordonare ; 2 tuneluri „cut and cover” și o structură tip polată , cu o lungime cumulată de 800 de metri , care vor avea și rol de ecoducte (structuri pentru traversarea faunei). Ce schimbă avizul CTE: proiectare completă și licitație directă pentru execuție CNAIR indică o rată de rentabilitate (RIRE) de 13,10% , nivel care, potrivit companiei, „justifică realizarea celorlalte etape de proiectare (PAC și PTE) în cadrul actualului contract” și ar permite ca ulterior să fie lansată direct licitația pentru execuție , pe model FIDIC Roșu (contract în care proiectarea este finalizată înainte, iar antreprenorul execută lucrările pe baza proiectului pus la dispoziție de beneficiar). Următorul reper procedural, din informațiile disponibile, rămâne parcurgerea avizării la nivelul Ministerului Transporturilor și al Consiliului Interministerial, înainte ca proiectul să ajungă la aprobarea Guvernului. [...]