Știri
Știri din categoria Infrastructură
Circulația pe Transalpina va fi limitată zilnic la 09:00–18:00, o restricție cu impact direct asupra mobilității pe una dintre cele mai importante rute montane, pe fondul deteriorării vremii, potrivit Economedia.
Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 septembrie, și vizează sectorul DN67C – Transalpina dintre Rânca (km 34+800) și Obârșia Lotrului (km 59+800), a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Decizia este justificată de condițiile meteorologice nefavorabile la altitudini de peste 1.500 de metri, unde sunt prognozate ploi, lapoviță și ninsori.
În noul regim, circulația va fi permisă zilnic doar în intervalul 09:00–18:00. CNAIR recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră instituită și să își planifice deplasările în funcție de programul redus.
Recomandate
Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]
România poate ajunge la circa 1.700 km de autostradă în trafic în 2026, dar peste 900 km de proiecte rămân blocate fără finanțare și în birocrație , potrivit unei analize Profit . Miza economică este că extinderea rețelei depinde tot mai mult de proiectele cu bani asigurați (inclusiv PNRR ), în timp ce restul intră în întârzieri care împing costuri și beneficii (timp, logistică, investiții) în anii următori. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează operațional Analiza indică faptul că în 2026 ar urma să fie inaugurați „peste 200 km” de autostradă, plus o porțiune mică de drum expres, ceea ce ar duce rețeaua la aproximativ 1.700 km. Principalele segmente menționate cu șanse de deschidere în 2026: A0 (Centura Bucureștiului la profil de autostradă) : două loturi pe sectorul nordic ar trebui inaugurate în 2026 (Joița–Corbeanca, 8,5 km, și Corbeanca–Mogoșoaia, 9 km), cu condiția respectării graficului; tot în 2026 ar urma să fie inaugurate împreună segmentele Afumați–Pantelimon (8,6 km) și Pantelimon–Glina (4,5 km). Impactul este direct asupra traficului de tranzit și greu, care ar putea ocoli mai mult zona urbană. A3 : în 2026 a fost deja deschis tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km). Pentru toamna lui 2026 sunt programate finalizări pe Nădășelu–Zimbor (30 km) și Suplacu de Barcău–Chiribiș (26 km), iar Biharia–Chiribiș (28,5 km) ar putea avea termen devansat, pe fondul mobilizării constructorului. A7 (Autostrada Moldovei) : a fost inaugurată la finalul verii legătura Adjud–Bacău (aprox. 46 km), finanțată prin PNRR, cu termen de deschidere 31 august. În plus, sunt menționate șanse (fără certitudine) pentru Săucești–Roman Nord/Săbăoani (aproape 50 km), iar segmentul următor până la Pașcani (28 km) este indicat pentru 2027. A1 (Sibiu–Pitești, capătul dinspre Pitești) : ar urma să se deschidă încă aproape 10 km între Curtea de Argeș și Tigveni, cu inaugurare „foarte aproape”, cel mai târziu în octombrie. Drum expres Brăila–Galați : singura deschidere de drum expres anunțată pentru 2026, 10,77 km, cu rol de conectare și pentru valorificarea podului peste Dunăre. Unde se vede blocajul: proiecte împinse în 2027–2030 și „fantezii” pe hârtie Dincolo de segmentele ce pot intra în trafic, analiza descrie o listă de proiecte cu întârzieri, incertitudini sau dependențe de avize și finanțare: A1 Margina–Holdea (13,5 km) : posibilă deschidere în 2027 dacă ritmul se menține, dar nu este exclusă amânarea pentru 2028. Tunelurile au fost străpunse complet, iar pe restul tronsonului s-au făcut asfaltări. A8 (Târgu Mureș–Ungheni) : sunt în lucru circa 55 km pe trei sectoare, însă deschiderile ar putea fi doar pe unele loturi, altele fiind întârziate. Deși există contracte semnate pentru peste 90% din lungime (274 km), întârzierile rămân semnificative. Sibiu–Brașov : pentru Sibiu–Făgăraș (circa 68 km) sunt „șanse pentru vești bune” condiționate de finanțare; cel mai avansat lot este Arpașu de Jos–Sămbăta de Sus. Pe Făgăraș–Brașov, situația este descrisă drept „doar o fantezie”, cu progres limitat la transmiterea studiului de fezabilitate în aprilie. Sibiu–Pitești (zona montană Boița–Tigveni) : termenele sunt „îndepărtate”. Cornetu–Tigveni (37,4 km) are termen 2030, iar Boița–Cornetu (31,33 km) are tot 2030, cu posibile întârzieri din avize de mediu; stadiul lucrărilor este indicat la circa 15%. Constanța–Mangalia (Alternativa Techirghiol, 30,56 km) : proiect într-un stadiu incert; ultimele informații oficiale CNAIR sunt din 2024 (indicatori aprobați și licitație lansată), iar până în 2026 nu există rezultat, „cel mai probabil din cauza lipsei fondurilor”. CNAIR a spus în martie 2026 că sunt multe oferte și proiectul e complex; durata contractului ar urma să fie 4 ani (1 an proiectare, 3 ani execuție). Timișoara–Moravița : apare pe lista CNAIR a autostrăzilor în licitație pentru proiectare și execuție și are aviz pe studiul de fezabilitate. Ținta de 2031 și limita structurală: densitatea rămâne mică În scenariul în care nu apar blocaje pe proiectele în execuție, România ar putea ajunge la 2.255 km de autostradă și drum expres în circulație la finalul lui 2031 , conform analizei. Chiar și așa, țara ar rămâne în urma Vestului la densitatea de drumuri rapide raportată la suprafață, în condițiile în care state precum Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km) sunt mult peste. Pentru mediul de afaceri, diferența dintre „șanse” și „certitudini” rămâne esențială: segmentele cu finanțare și execuție avansată pot aduce câștiguri rapide de timp și predictibilitate logistică, în timp ce proiectele blocate mută beneficiile economice în viitor și cresc riscul de costuri suplimentare. [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Mobilizarea de peste 1.000 de muncitori și 500 de utilaje pe primele două tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Făgăraș indică o accelerare a execuției , cu mize directe pentru respectarea termenelor contractuale împinse în 2028, potrivit Economedia , care citează date transmise de directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol. Pe tronsonul 1 (Boița–Avrig), de 14,25 km, stadiul fizic este de 23,54%. Aici sunt mobilizați 648 de muncitori și 222 de utilaje, care lucrează la terasamente (umpluturi, decapări), lucrări hidrotehnice (gabioane) și structuri (armare și cofrare fundații, pile și elevații). Pe traseu se construiește și nodul rutier dintre A13 (Sibiu–Făgăraș), A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos), de 19,92 km, a ajuns la un stadiu fizic de 50,15%. Mobilizarea „s-a dublat față de vară”, cu 430 de muncitori și 340 de utilaje, care execută terasamente (umpluturi, fundații din balast), lucrări la structuri (cofrare cuzineți, betonare elevații, turnare beton la zidurile de sprijin), precum și gabioane și montaj de țevi de drenaj. Costuri și finanțare: 3,43 miliarde lei pentru primele două loturi Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Ce spun monitorizările din teren: termenele rămân strânse, dar posibile Asociația Pro Infrastructură (API) apreciază că progresul fizic pe cele patru loturi ale A13 Sibiu–Făgăraș este „satisfăcător” și că există „șanse bune” ca antreprenorul să respecte termenele contractuale (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), care se întind în 2028, de la ianuarie (lotul 3) până în octombrie (lotul 1). Într-un scenariu „(foarte) optimist”, API estimează că ar putea fi inaugurați la final de 2027 aproximativ 37,5 km între Avrig și Sâmbăta de Jos, adică tronsoanele 2 și 3. Asociația atrage însă atenția asupra volumului mare de structuri (poduri, viaducte, traversări de cursuri de apă și drumuri), inclusiv lucrări pe tablier metalic și cinci structuri în arc cu deschideri foarte mari. Context contractual: 6,62 miliarde lei pentru 68 km, finalizare în 2028 Cele patru tronsoane au fost semnate cu Makyol în 2023 (primele două în 24.11.2023, lotul 3 în 16 august 2023, lotul 4 în 20 septembrie 2023), pe o valoare totală de 6,62 miliarde lei (fără TVA) pentru 68,05 km de autostradă și încă 5,65 km de drum de legătură. Ordinele de începere au fost emise în 16 octombrie 2023 (lotul 3), 15 ianuarie 2024 (lotul 4) și 26 februarie 2024 (primele două). Au fost emise 12 autorizații de construire (câte trei pe tronson), „cu mari întârzieri”, între 15.11.2024 și 12.06.2026, iar API notează că, în funcție de aceste date, termenele contractuale de finalizare sunt împinse în 2028: ianuarie (lotul 3), iulie (lotul 2), septembrie (lotul 4) și octombrie (lotul 1). Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13), cu o lungime totală de 68 km, trebuie să fie finalizată în 2028. [...]
Turcia pregătește o linie feroviară de mare viteză de 513 km pe litoralul Mării Negre, cu miză dublă – pasageri și marfă – care ar urma să mute o parte din trafic de pe șosele pe calea ferată , potrivit Adevărul . Proiectul este gândit pentru trenuri de până la 250 km/h, iar procedurile de licitație ar putea începe până la finalul acestui an, conform presei locale citate. Noua linie ar urma să deservească 14 stații și este estimată la un trafic de 12 milioane de pasageri pe an. În același timp, infrastructura este planificată să fie folosită și de trenuri de marfă, cu un volum estimat la 14 milioane de tone anual, ceea ce indică o orientare spre transport multimodal și reducerea presiunii pe rețeaua rutieră din zonă. Efectul operațional: timpi de parcurs mult reduși pe axa Samsun–Trabzon–Sarp Conform datelor din articol, proiectul ar scurta semnificativ duratele de călătorie pe coastă: Samsun – Trabzon: 2 ore; Trabzon – Sarp: 1 oră și 10 minute. Ministrul Uraloğlu este citat afirmând că „traficul rutier din zonă va fi redus considerabil”, pe fondul transferului unei părți din mobilitate către calea ferată. Conexiunea cu proiectul Ankara–Samsun și stadiul lucrărilor În paralel, continuă lucrările la linia de mare viteză Ankara–Samsun, cu o lungime de 293 km, care va trece prin Kırıkkale și Çorum. Tronsonul Delice–Çorum (120 km) este în construcție și ar urma să fie finalizat în 2029, cu un timp de parcurs estimat între Ankara și Çorum de 1 oră și 15 minute. Pentru această linie sunt menționate și lucrări de infrastructură majore, între care: 8 tuneluri forate și 3 tuneluri realizate prin metoda „cut-and-cover” (excavare la suprafață, construire, apoi acoperire); 26 de poduri și viaducte; 16 pasaje rutiere peste calea ferată, 84 de pasaje subterane și 208 podețe. Potrivit lui Uraloğlu, procedurile de licitație au fost finalizate pentru tronsoanele Çorum–Merzifon și Merzifon–Havza din cadrul proiectului Ankara–Samsun. [...]
