Știri
Știri din categoria Infrastructură
Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție, după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia, care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.
Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului.
Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani:
Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6%. Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse.
Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune:
În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC), inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI).
Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante, în două schimburi, iar în șantier sunt peste 500 de utilaje.
Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]
Mutarea forței de muncă a UMB de pe A3 pe A7 ridică miza finanțării , pentru că ritmul de lucru pe Autostrada Moldovei depinde direct de alocările bugetare din următoarele rectificări, potrivit Economica . Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a declarat pentru publicație că UMB „vrea să ducă anul acesta până la Mircești”, însă „Lotul 3 rămâne pe anul viitor”. În același timp, el a indicat o vulnerabilitate: problema este legată de bani, chiar dacă „deocamdată nu sunt întârzieri la plata facturilor către constructori”. Principala îngrijorare este că Ministerul Transporturilor nu va primi suficiente fonduri la rectificările bugetare. Banii, factorul care poate încetini finalizarea Datele privind execuția până la finalul lunii septembrie 2026 arată că pentru Autostrada A7 Bacău – Pașcani s-au făcut plăți de 1,29 miliarde de lei , dintr-un buget actualizat de 2,28 miliarde de lei , conform documentului citat de Economica (link în sursă către CNAIR ). În paralel, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a explicat că deschiderea la trafic a unui lot până la final de an depinde de două condiții: fondurile de la bugetul de stat pentru lucrările executate după 31 august (solicitate de CNAIR) și vremea din perioada următoare. „Constructorul depune toate eforturile ca la finalul acestui an să dăm în trafic și acest lot. La fel ca în cazul lotului 1, finalizarea depinde însă de alocarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru lucrările executate după 31 august — pe care CNAIR a solicitat-o — și de condițiile meteorologice din perioada următoare” Regruparea „trupelor” de pe A3 către A7 Pe partea operațională, Economica notează că pasionați de infrastructură au relatat pe forumul PeUndeMerg.ro că „zeci de basculante UMB” au traversat Pasul Oituz din Transilvania spre Moldova, sugerând o relocare de resurse către șantierele A7. Contextul este că, potrivit celor mai recente estimări citate, UMB depășise stadiul de 99% pe sectorul Nădășelu – Zimbor al Autostrăzii A3 Transilvania. Pe A7 Bacău – Pașcani, DRDP Iași a prezentat imagini aeriene de pe Lotul 1 Săucești – Trifești, indicând un stadiu fizic de execuție de 71,70% . Separat, pe sectorul Trifești – Gherăești (18,99 km), Pistol a transmis pe Facebook că la jumătatea lunii octombrie antreprenorul avea mobilizați 500 de muncitori și 300 de utilaje, iar progresul fizic ajunsese la 60% . Context: ce s-a deschis deja și ce urmează La final de august 2026 a fost dat în trafic tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7, construit tot de UMB, iar rețeaua României a ajuns la 1.477 km de drumuri de mare viteză, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, accelerarea lucrărilor pe A7 prin mutarea resurselor din Ardeal poate susține ținta de finalizare etapizată, dar rămâne condiționată de finanțarea efectivă la rectificările bugetare și de capacitatea statului de a acoperi la timp lucrările executate după 31 august. [...]
Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]
Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]
Finalizarea în 2026 a Loturilor 1 și 2 din Autostrada Bacău–Pașcani depinde de bani de la buget , după ce finanțarea prin PNRR a acoperit doar lucrările executate până la 31 august, potrivit Kyiv Independent . În paralel, constructorul UMB a mobilizat 1.000 de muncitori și 800 de utilaje pentru a accelera execuția. Cristian Pistol, directorul general al CNAIR , spune că Loturile 1 și 2, cu o lungime totală de 49,3 km, „avansează constant”. Lotul 1 (Săucești–Trifești), de 30,3 km, a ajuns la 80%, iar Lotul 2 (Trifești–Gherăești), de 18,99 km, la 65%. Presiune pe finanțarea de la buget, după plafonarea PNRR Șeful CNAIR precizează că finanțarea prin PNRR a acoperit lucrările executate până la 31 august, iar pentru continuarea acestora compania a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat. În acest context, termenul de finalizare se leagă direct de disponibilitatea fondurilor. „Finalizarea în 2026 depinde acum de asigurarea finanțării și de condițiile meteorologice din perioada următoare”, avertizează Cristian Pistol. Stadiu și lucrări în execuție Potrivit informațiilor transmise, pe șantier se lucrează la mai multe componente, inclusiv: structura rutieră; poduri; spații de servicii; sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); parapete de protecție și marcaje rutiere. Valoarea celor două contracte este de 2,92 miliarde de lei (fără TVA). [...]
Disputa dintre Transporturi și fostul ministru pe tunelul Momaia mută riscul de întârziere din zona tehnică în cea administrativă , într-un moment în care lotul Tigveni–Curtea de Argeș (A1 Sibiu–Pitești) este descris ca fiind „practic finalizat”, dar nu poate fi deschis circulației până la finalul anului, potrivit Economedia . Radu Miruță îl contrazice pe actualul ministru al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, asupra motivului blocajului: personalul necesar pentru monitorizare și intervenție în caz de urgență în tunel. Ministrul Ștefan Ovidiu Popa a spus, într-o conferință de presă, că deși lucrările la secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș sunt practic gata, deschiderea în 2026 nu mai este posibilă din cauza imposibilității CNAIR de a asigura echipele de monitorizare și intervenție. El a susținut că CNAIR nu a putut angaja personal de specialitate deoarece Miruță ar fi blocat un ordin de ministru care ar fi deblocat procedura, fără a preciza despre ce ordin este vorba, menționând ulterior că ar fi vorba despre un ordin care permite angajări suplimentare. Radu Miruță respinge această explicație și afirmă că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu i-ar fi invocat vreodată lipsa personalului ca motiv pentru nefuncționarea/deschiderea tunelului. În schimb, fostul ministru susține că lotul era pregătit pentru deschidere încă din 14 octombrie și că inaugurarea a fost amânată din motive politice. „Nu există adevăr în asta. Ei au anunțat că dau drumul la sectorul de la Curtea de Argeș la Tigveni pe 14 octombrie. Au tot întârziat datul drumului ca să-i ofere ofrandă noului ministru”, a declarat Radu Miruță. Miza: de ce contează disputa pentru deschiderea traficului Dincolo de schimbul de acuzații, cazul indică un blocaj de natură administrativă (încadrare de personal, ordin de ministru, organizare internă) care poate întârzia punerea în exploatare a unei infrastructuri deja construită. În practică, asta înseamnă că finalizarea lucrărilor nu este suficientă pentru deschiderea circulației, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de operare și siguranță ale tunelului. Miruță mai afirmă că discuțiile din mandatul său despre suplimentarea personalului la CNAIR ar fi vizat implementarea TollRo (sistem de taxare), nu tunelul Momaia. „Nici măcar o dată nu a zis Pistol că nu poate deschide tunelul din lipsă de personal. Argumentele lui privind necesarul de personal suplimentar erau legate de TollRo”, a transmis Miruță. Ce spune Miruță despre cererea CNAIR de angajări Fostul ministru afirmă că CNAIR a cerut exceptarea de la restricțiile privind angajările pentru aproximativ 450 de posturi, dintre care aproape 150 la sediul central și restul în structurile teritoriale. Miruță spune că a acceptat angajările în teritoriu, pentru administrarea și întreținerea rețelei rutiere, dar a refuzat suplimentarea la sediul central. El mai susține că deține documentul prin care ar fi permis angajările în teritoriu și că îl va transmite redacției. „Dacă la sediul central nu aveau justificare, le-am dat hârtie prin care le-am aprobat angajările în țară. (…) Iar ei s-au supărat și nu au mai vrut deloc”, a declarat fostul ministru. În plus, Miruță afirmă că în organigrama CNAIR existau posturi vacante și că ar fi fost posibilă redistribuirea personalului, inclusiv în contextul eliminării taxei de pod, care ar fi lăsat „vreo 200 de oameni” fără activitate, deși precizează că nu susține direct că aceștia ar fi potriviți pentru monitorizarea tunelului. Stadiul lucrărilor și date tehnice Lotul 4 Tigveni–Curtea de Argeș are 9,86 kilometri și este construit de PORR, incluzând tunelul Momaia, cu o lungime de aproximativ 1,35 kilometri. Potrivit informațiilor din articol, la finalul lunii octombrie CNAIR anunțase testarea sistemelor de siguranță din tunel, inclusiv a instalației de ventilare, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență. În acest context, rămâne deschisă întrebarea operațională: dacă blocajul este într-adevăr legat de personal și proceduri de angajare/organizare, calendarul de deschidere depinde de decizii administrative, nu de șantier. [...]
