Știri
Știri din categoria Infrastructură
Rusia ia în calcul o rută feroviară directă spre Oceanul Indian ca alternativă la coridoarele maritime tot mai riscante, pe fondul atacurilor cu drone din Marea Neagră și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews.
Ideea este susținută de Marat Husnullin, vicepremierul rus responsabil de infrastructură, care spune că Moscova ar trebui să ia în calcul o legătură feroviară către Oceanul Indian din cauza riscului de perturbare a rutelor comerciale prin Marea Neagră și Golful Persic. Într-un interviu acordat TASS, el a indicat drept posibile variante rute prin Turkmenistan, Iran, Afganistan și Pakistan, cu obiectivul de a obține „orice acces către India”.
Contextul imediat este deteriorarea condițiilor de operare în bazinul Mării Negre. The Moscow Times notează că declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra navelor și infrastructurii portuare ruse.
Consecința economică menționată în material este creșterea bruscă a prețurilor la transportul de mărfuri în Marea Neagră, în condițiile în care unii transportatori maritimi au început să refuze cursele din cauza riscurilor militare.
Pe lângă Marea Neagră, Rusia invocă și vulnerabilități în zona Golfului Persic. În articol se arată că, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu luna trecută, aprovizionarea prin „ruta sudică” – din Emiratele Arabe Unite, prin Iran și Marea Caspică – a fost complicată.
Această blocare parțială a lanțurilor logistice a dus, potrivit sursei, la scumpiri pentru o serie de bunuri, inclusiv smartphone-uri importate prin mecanisme de „import gri” (scheme de import prin intermediari, în afara canalelor oficiale ale producătorilor).
Materialul indică faptul că Rusia are deja planuri pentru o secțiune feroviară în cadrul Coridorului Internațional de Transport Nord–Sud: între Astara (Azerbaidjan) și Rasht (Iran), ceea ce ar permite apoi transport terestru către porturi iraniene de la Oceanul Indian.
Este luată în calcul și o rută care ocolește Marea Caspică prin Kazahstan, Turkmenistan și Iran, însă capacitatea ar fi limitată din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate. Un alt obstacol menționat este diferența de ecartament (distanța dintre șine) între rețeaua din Rusia și alte state post-sovietice, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, ceea ce complică operarea fără transbordare sau soluții tehnice suplimentare.
Recomandate
Turcia pregătește o linie feroviară de mare viteză de 513 km pe litoralul Mării Negre, cu miză dublă – pasageri și marfă – care ar urma să mute o parte din trafic de pe șosele pe calea ferată , potrivit Adevărul . Proiectul este gândit pentru trenuri de până la 250 km/h, iar procedurile de licitație ar putea începe până la finalul acestui an, conform presei locale citate. Noua linie ar urma să deservească 14 stații și este estimată la un trafic de 12 milioane de pasageri pe an. În același timp, infrastructura este planificată să fie folosită și de trenuri de marfă, cu un volum estimat la 14 milioane de tone anual, ceea ce indică o orientare spre transport multimodal și reducerea presiunii pe rețeaua rutieră din zonă. Efectul operațional: timpi de parcurs mult reduși pe axa Samsun–Trabzon–Sarp Conform datelor din articol, proiectul ar scurta semnificativ duratele de călătorie pe coastă: Samsun – Trabzon: 2 ore; Trabzon – Sarp: 1 oră și 10 minute. Ministrul Uraloğlu este citat afirmând că „traficul rutier din zonă va fi redus considerabil”, pe fondul transferului unei părți din mobilitate către calea ferată. Conexiunea cu proiectul Ankara–Samsun și stadiul lucrărilor În paralel, continuă lucrările la linia de mare viteză Ankara–Samsun, cu o lungime de 293 km, care va trece prin Kırıkkale și Çorum. Tronsonul Delice–Çorum (120 km) este în construcție și ar urma să fie finalizat în 2029, cu un timp de parcurs estimat între Ankara și Çorum de 1 oră și 15 minute. Pentru această linie sunt menționate și lucrări de infrastructură majore, între care: 8 tuneluri forate și 3 tuneluri realizate prin metoda „cut-and-cover” (excavare la suprafață, construire, apoi acoperire); 26 de poduri și viaducte; 16 pasaje rutiere peste calea ferată, 84 de pasaje subterane și 208 podețe. Potrivit lui Uraloğlu, procedurile de licitație au fost finalizate pentru tronsoanele Çorum–Merzifon și Merzifon–Havza din cadrul proiectului Ankara–Samsun. [...]
Deschiderea tronsonului A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș la 1 decembrie ar reduce „ruptura” de conectivitate spre graniță , într-un coridor unde continuitatea traficului depinde de finalizarea a două loturi consecutive, potrivit Economedia , care citează o postare pe Facebook a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma . Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș are 26 de kilometri și este la limita dintre județele Sălaj și Bihor. Conform informațiilor transmise de oficial, lucrările au depășit 90%, iar șantierul „intră în linie dreaptă” pentru deschiderea circulației. Stadiul lucrărilor și ce mai rămâne de făcut Horațiu Cosma afirmă că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut asfaltul final de uzură, iar constructorul se concentrează pe ultimele intervenții, în special: în apropiere de Suplacu de Barcău, în zona fostului câmp de sonde petroliere; în zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău. Pe listă mai sunt menționate ultimele două pasaje peste autostradă, umpluturile de pământ și asfaltul final. De ce contează: continuitatea spre graniță depinde de două loturi În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 kilometri între Biharia și Borș II, segment care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria. Pentru continuitatea traficului spre sud-est, este necesară finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. În acest context, deschiderea la 1 decembrie a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș ar reprezenta un pas operațional important, dar funcționalitatea completă a conexiunii depinde și de progresul pe lotul Chiribiș–Biharia. Context: un tronson cu „istorie lungă și complicată” Oficialul din Transporturi descrie sectorul ca având „o istorie lungă și complicată”, începută de Bechtel și marcată ulterior de contracte reziliate, licitații anulate și promisiuni neonorate. Separat, lotul Chiribiș–Biharia (28,55 kilometri) are contractul de proiectare și execuție semnat în aprilie 2024, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (companii din grupul Selina). [...]
Închiderea pentru luni a Lotului 1 Sibiu–Boița riscă să mute din nou traficul greu pe DN7 , cu efect direct în timpi mai mari de transport și cozi pe Valea Oltului, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Tronsonul de 13 kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești ar urma să fie închis temporar pentru lucrări la nodul Boița. Publicația notează că închiderea este legată de mai multe intervenții: lucrări la nod, execuția viaductului de pe secțiunea Boița–Cornetu (realizat de Mapa) și racordarea cu Lotul 1 din Autostrada A13 Boița–Făgăraș (construit de Makyol), inclusiv excavații pentru bretele. Cât ar putea dura și când s-ar putea aplica Conform informațiilor Economedia, închiderea traficului ar urma să fie făcută pentru 90 de zile , cu posibilitatea extinderii până la un an . Momentul exact nu este încă stabilit. Inițial, Primăriile Tălmaciu și Boița au fost înștiințate că închiderea ar urma să înceapă la 21.09.2026 , însă termenul nu a fost pus în aplicare. Motivul indicat este că s-a mai putut turna încă un segment din viaductul Boița, segment la care se lucrează în prezent. După turnarea acestuia, „cel mai probabil” de săptămâna viitoare tronsonul va fi închis temporar, potrivit aceleiași surse. De ce nu se poate menține circulația pe bretele Pentru viaductul construit de Mapa pe secțiunea Boița–Cornetu se folosește un cofraj mobil de mari dimensiuni , iar Economedia arată că acest echipament ocupă gabaritul necesar pentru trecerea mașinilor pe breteaua de acces și ieșire de la nodul Boița. În plus, continuarea turnării „sub trafic” nu a fost agreată de Compania de Drumuri (CNAIR) . Ce se întâmplă cu traficul: deviere pe DN7, prin Valea Oltului Varianta avută în vedere de CNAIR, conform informațiilor din articol, este închiderea circulației pe Lotul 1 și redirecționarea traficului pe DN7 , prin Valea Oltului. Impactul operațional este imediat: șoferii care circulă acum direct pe A1 între Sibiu și Boița ar urma să revină pe DN7, ceea ce poate pune „din nou presiune” pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare rutiere din zonă. Au existat alternative, dar nu sunt cele aplicate Surse consultate de Economedia susțin că ar fi existat și variante temporare pentru a menține o parte din trafic, în locul închiderii complete, precum: păstrarea circulației pentru vehicule care nu au nevoie de întregul gabarit; o deviere locală a bretelei. În acest moment, însă, opțiunea rămasă în lucru este închiderea completă a tronsonului și devierea pe DN7, conform informațiilor disponibile. [...]
Tronsonul Bacău–Pașcani de pe A7 intră în faza finală de execuție , după o mobilizare „record” de circa 5.500 de muncitori în șantier, ceea ce ar pune „cel puțin 50 de kilometri” pe traiectoria unei inaugurări în acest an, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu . Miza operațională este accelerarea livrării efective a unor segmente continue de autostradă, într-un proiect unde ritmul de șantier și capacitatea de a închide rapid lucrările „de finisaj” (siguranță rutieră, semnalizare, sisteme inteligente de transport) devin decisive pentru deschiderea traficului. Ce loturi sunt vizate și ce stadii de execuție sunt raportate Conform informațiilor prezentate, „linia dreaptă” pentru inaugurare vizează cel puțin primele două loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani: Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km) : a depășit 70% stadiu fizic de execuție; Lotul 2 Trifești – Gherăești (18,9 km) : se apropie de 70% . Separat, pe lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km) lucrările continuă, iar stadiul fizic a ajuns la 54,6% . Pentru acest lot, finanțarea este asigurată din fonduri europene, potrivit aceleiași surse. Unde se vede „finalul de șantier”: lucrări în derulare Pe primele două loturi, lucrările menționate includ atât activități de structură, cât și elemente necesare pentru punerea în funcțiune: asfaltări în mai multe eșaloane, inclusiv la stratul de uzură; montarea grinzilor din beton, operațiune care a depășit 95%; lucrări la podul peste râul Moldova (tablier metalic montat integral; urmează predale, armare și turnarea betonului); sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole și bazine de retenție); parapete de protecție, semnalizare verticală și orizontală; hidroizolații pe poduri și pasaje, panouri fonoabsorbante; lucrări la sistemul ITS (sisteme inteligente de transport) și la iluminat. În apropiere de Roman este prevăzut și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) , inclusiv un Centru de Monitorizare și Informare (CMI) . Mobilizarea raportată și cine execută lucrările Pe întreg tronsonul Bacău–Pașcani, mobilizarea este descrisă ca „record”: 5.500 de muncitori în șantier. Publicația mai notează că aproape 600 de șoferi lucrează pe 296 de autobasculante , în două schimburi , iar în șantier sunt peste 500 de utilaje . Lucrările sunt realizate de asocierea Spedition UMB – SA&PE Construct – Tehnostrade , conform informațiilor din articol. [...]
Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]
Circulația pe Transalpina va fi limitată zilnic la 09:00–18:00 , o restricție cu impact direct asupra mobilității pe una dintre cele mai importante rute montane, pe fondul deteriorării vremii, potrivit Economedia . Măsura intră în vigoare de sâmbătă, 26 septembrie, și vizează sectorul DN67C – Transalpina dintre Rânca (km 34+800) și Obârșia Lotrului (km 59+800), a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Decizia este justificată de condițiile meteorologice nefavorabile la altitudini de peste 1.500 de metri, unde sunt prognozate ploi, lapoviță și ninsori. În noul regim, circulația va fi permisă zilnic doar în intervalul 09:00–18:00. CNAIR recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră instituită și să își planifice deplasările în funcție de programul redus. [...]
