Știri
Știri din categoria Infrastructură
Deschiderea tronsonului A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș la 1 decembrie ar reduce „ruptura” de conectivitate spre graniță, într-un coridor unde continuitatea traficului depinde de finalizarea a două loturi consecutive, potrivit Economedia, care citează o postare pe Facebook a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma.
Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș are 26 de kilometri și este la limita dintre județele Sălaj și Bihor. Conform informațiilor transmise de oficial, lucrările au depășit 90%, iar șantierul „intră în linie dreaptă” pentru deschiderea circulației.
Horațiu Cosma afirmă că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut asfaltul final de uzură, iar constructorul se concentrează pe ultimele intervenții, în special:
Pe listă mai sunt menționate ultimele două pasaje peste autostradă, umpluturile de pământ și asfaltul final.
În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 kilometri între Biharia și Borș II, segment care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria. Pentru continuitatea traficului spre sud-est, este necesară finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș.
În acest context, deschiderea la 1 decembrie a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș ar reprezenta un pas operațional important, dar funcționalitatea completă a conexiunii depinde și de progresul pe lotul Chiribiș–Biharia.
Oficialul din Transporturi descrie sectorul ca având „o istorie lungă și complicată”, începută de Bechtel și marcată ulterior de contracte reziliate, licitații anulate și promisiuni neonorate.
Separat, lotul Chiribiș–Biharia (28,55 kilometri) are contractul de proiectare și execuție semnat în aprilie 2024, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (companii din grupul Selina).
Recomandate
România a atras 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru transporturi prin PNRR , iar banii sunt legați de îndeplinirea jaloanelor care deblochează finanțarea și de livrări concrete în infrastructură, potrivit Economedia . Secretarul de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) a indicat că termenul-limită pentru finalizarea jaloanelor și țintelor a fost 31 august. În termeni operaționali, îndeplinirea acestor jaloane se traduce în proiecte și achiziții deja realizate sau aflate în derulare, cu efect direct asupra rețelei rutiere și feroviare. Ce rezultate sunt asociate cu jaloanele îndeplinite Conform informațiilor prezentate, bilanțul include: peste 250 km de autostradă finalizați ; circa 200 km de magistrale feroviare în stadiu avansat de modernizare; 500 km de cale ferată reînnoită ; peste 50 de locomotive și 65 de vagoane modernizate ; 122 de „puncte negre” periculoase eliminate (zone cu risc ridicat de accidente). Ce urmează la finanțare: continuarea proiectelor din alte surse Pentru etapa următoare, unele proiecte ar urma să continue cu fonduri europene, cu SAFE și alte surse de finanțare , mai notează publicația. Un exemplu menționat este Autostrada Moldovei , pentru care premierul interimar Ilie Bolojan a indicat, la bilanțul PNRR, 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru tronsonul Focșani – Bacău . [...]
Guvernul mută treptat traficul de la Sighet pe un nou punct de frontieră, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere și vamale pe relația România–Ucraina , după aprobarea deschiderii Punctului internațional de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de Frontieră Sighetu Marmației II, România – Bila Țerkva, potrivit Economedia . Noul punct va avea regim de funcționare permanent și va fi deschis pentru trafic rutier, transport de mărfuri și pasageri, precum și pentru trafic pietonal. Implementarea este prevăzută „etapizat”, în funcție de finalizarea infrastructurii necesare, ceea ce înseamnă că accesul va fi extins progresiv, pe categorii de vehicule și, ulterior, pentru pietoni. Cum se deschide, pe faze Conform deciziei, calendarul operațional este structurat astfel: Faza I: circulația vehiculelor de transport persoane cu masa maximă autorizată ≤ 3,5 tone ; Faza a II-a: includerea vehiculelor cu masa maximă autorizată > 3,5 tone , inclusiv autobuze ; Faza a III-a: deschiderea și pentru trafic pietonal . Ce se întâmplă cu punctul Sighet – Solotvino după 2027 De la 31 decembrie 2027 , dată indicată ca „deschiderea finală” a punctului Sighetu Marmației II, actualul punct Sighetu Marmației (România) – Solotvino (Ucraina) ar urma să funcționeze: în regim de trafic pietonal și pentru trafic rutier doar pentru servicii de urgență și în scop oficial , exclusiv pentru deținători de pașapoarte diplomatice și de serviciu emise de autoritățile române, respectiv ucrainene. Administrare și responsabilități Administratorul noului punct de trecere Sighetu Marmației II va fi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii , prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . [...]
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Redeschiderea nodului Bacău Nord pe A7 ar putea restabili legătura continuă București–Bacău , după câteva săptămâni în care Centura Bacăului (16 km, deschisă încă din 2020) a fost închisă pentru lucrări de racordare, potrivit HotNews . Surse oficiale citate de publicație indică drept scenariu de deschidere duminică după-amiaza sau luni, după finalizarea ultimelor intervenții ale constructorului. Închiderea temporară a fost necesară după ce UMB a început, la mijlocul lui august, lucrările de conectare a centurii la tronsoanele noi ale A7 aflate în construcție, în zona nodurilor Bacău Sud și Bacău Nord. Bacău Sud a fost deschis odată cu inaugurarea celor circa 47 km din A7 de la Adjud, la 31 august, dar atunci circulația s-a făcut doar până la nodul cu DN2F (spre Vaslui). Ce se schimbă operațional: București–Bacău, traseu neîntrerupt pe autostradă Odată cu finalizarea nodului Bacău Nord, ar urma să fie deschiși circulației circa 258 km din A7 (din totalul de 335 km până la Pașcani). Consecința practică: șoferii ar avea o legătură directă și neîntreruptă pe autostradă între București și Bacău Nord, pe un traseu cumulat de peste 305 km, format din: circa 47 km pe A3, de la București la Dumbrava (zona Ploiești); circa 258 km pe A7, de la Dumbrava spre Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Ce urmează pe A7 la nord de Bacău: termene și finanțare După închiderea „capitolului” PNRR pentru ultimul tronson care a prins complet finanțarea, atenția se mută pe cele trei loturi UMB dintre Bacău și Pașcani (circa 77 km), care nu au putut fi finalizate până la termenul-limită de la final de august. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a indicat, pentru HotNews, obiectivul de a ajunge cu A7 deschisă până la finalul anului la Săbăoani (la nord de Roman), pe 49 km de la Bacău. El a descris drept „punct critic” podul peste râul Moldova și a arătat că sectorul ar permite ocolirea Romanului, „un alt punct nevralgic de pe E85”. Pentru ultimul tronson, de circa 28 km între Săbăoani și Pașcani, oficialul a spus că este mai în urmă și că, într-un scenariu realist, finalizarea s-ar putea muta cu 2–3 luni în 2027, în funcție și de vreme. În privința finanțării, Cosma a mai precizat că pentru loturile care pierd restul de finanțare PNRR vor mai exista plăți în lunile următoare, după care tronsoanele ar urma să fie mutate pe Programul Operațional Transport (fonduri europene nerambursabile „clasice”). Context: unde ajunge rețeaua de autostrăzi în 2026 România a început anul cu aproximativ 1.416 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Până acum, în 2026 s-au deschis circa 59 km (12,24 km pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 Adjud–Bacău), ceea ce duce rețeaua la aproape 1.475 km. HotNews notează că 2026 ar putea depăși recordurile recente dacă se confirmă estimările de deschideri, inclusiv pe A0, A1, A3, A7 și Drumul Expres Brăila–Galați, cu un total de circa 185 km rămași de inaugurat în acest an. Într-un astfel de scenariu, la final de an s-ar putea ajunge la peste 244 km noi în 2026 și la o rețea care să depășească 1.660 km. [...]
China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
