Știri
Știri din categoria Infrastructură
Autostrada A7 aduce pentru Grupul Agricola timpi de livrare mai scurți și mai multă siguranță în transport, fără a influența însă direct exporturile, susține conducerea companiei. Potrivit Ziarului Financiar, grupul din Bacău a început încă din 2025 să își consolideze infrastructura logistică, inclusiv prin închirierea unui depozit de 5.400 mp în cadrul ELI Park Bacău, mizând pe conectarea la noua autostradă.
Andrei Munteanu, director operator logistic Agricola, afirmă că principalul avantaj al A7 este optimizarea livrărilor către sudul țării și creșterea siguranței în trafic. În ceea ce privește costurile, eventualele economii din consumul de combustibil ar putea fi compensate de majorările de taxe deja anunțate. Oficialul precizează însă că infrastructura rutieră nu influențează în mod direct creșterea exporturilor companiei.
Grupul Agricola exportă anual o parte relevantă din producție, astfel:
Portofoliul companiei include peste 3.000 de produse, iar structura grupului cuprinde Agricola Internațional, Salbac, Europrod, Avicola Lumina și Aicbac. Activitatea este diversificată, de la procesarea cărnii și produse ready-meal, până la producția de ouă și administrarea a 3.000 de hectare de teren arabil.
În 2024, grupul a raportat o cifră de afaceri de 1,23 miliarde lei, în creștere cu 6% față de anul anterior. Pentru 2025, compania a bugetat investiții de 32 milioane euro, de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2024. Planurile vizează:
Pentru Moldova, conectarea la A7 deschide o etapă nouă în infrastructură. Pentru Agricola, efectul imediat este logistic: distribuție mai rapidă pe piața internă și o poziționare mai eficientă în rețeaua națională de transport, într-un context în care competiția din industria alimentară rămâne intensă.
Recomandate
România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan . Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE ”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. „Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.” Ce include tronsonul Pașcani–Suceava și cât durează Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Costuri pe lot și calendar estimat Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA): Lotul 1: 3,068 miliarde de lei Lotul 2: 2,862 miliarde de lei Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse. De ce contează finanțarea SAFE Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni. [...]
Autostrada A7 începe să genereze investiții concrete în producție și logistică , pe măsură ce companiile își calibrează extinderile și distribuția în jurul noului coridor rutier, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Proiectul, care ar urma să lege la finalul anului Bucureștiul de Pașcani, este prezentat ca un factor care reduce timpii de transport și costurile operaționale, cu efect direct în deciziile de investiții din Moldova și din localitățile conectate la traseu. Pe lista de proiecte menționate apar extinderea și modernizarea unui abator în Pașcani, noi hale de creștere și reproducție pentru păsări în Râmnicu Sărat, un depozit la Roman, o fabrică de perne și pilote în Mizil, dar și o investiție în turism, un hotel în Târgu-Neamț. Mesajul comun este că accesul mai rapid la piețe și o distribuție mai eficientă devin argumente pentru a crește capacități de producție și pentru a dezvolta infrastructură de depozitare. Un exemplu: investiție de 5 mil. euro într-un abator din Pașcani Unul dintre puținele proiecte pentru care sunt oferite detalii financiare este cel al Ava Star , companie din Pașcani. Fondatorul Vasile Pleșca spune că firma investește 5 milioane de euro (aprox. 25,5 mil. lei) în modernizarea abatorului și în extinderea capacității cu 20%, mizând pe avantajele logistice aduse de A7. „A7 ne oferă un cadru bun pentru dezvoltare. Investim 5 milioane de euro în modernizarea abatorului şi extinderea capacităţii cu 20%. Prin A7 distribuim mai rapid la clienţi, facem economie la carburanţi şi la piesele de schimb la maşini. Avem 60 de camioane cu care asigurăm livrările.“ Compania este descrisă drept cea mai mare din Pașcani după cifra de afaceri, cu 279 mil. lei în 2024, și livrează anual 20.000 de tone de carne proaspătă (vită, oaie și porc), atât pe plan local, cât și la export. În ultimii cinci ani, businessul s-ar fi dublat, conform aceleiași surse. Stadiul proiectului și ce înseamnă pentru companii Analiza indică faptul că A7 are 195 km deschiși circulației între Ploiești și Adjud, iar în 2026 ar urma să fie livrați 122 km până la Pașcani, cu deschideri etapizate. În 2025 s-au deschis 50 km între Focșani și Adjud. Din perspectiva companiilor, miza imediată este operațională: scăderea timpilor de tranzit și o distribuție mai rapidă către clienți, cu economii la combustibil și costuri de întreținere, acolo unde flotele de transport sunt un element central al modelului de business. În paralel, apar investiții de tip „ancoră” (producție, depozitare, turism) care tind să urmeze infrastructura de mare viteză, dar amploarea efectului va depinde de ritmul livrărilor și de continuitatea conexiunilor pe traseu. [...]
PPC blue își extinde rețeaua de încărcare pe coridoarele TEN‑T cu 106 puncte noi , într-un proiect cu finanțare europeană de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei), potrivit Economedia . Investiția contează prin efectul operațional: aduce capacitate de încărcare rapidă și ultra‑rapidă în locații legate direct de rețeaua rutieră europeană, ceea ce poate reduce „anxietatea de autonomie” pe rutele principale și susține electrificarea transportului, inclusiv pentru vehicule grele. Ce se construiește și unde Proiectul, denumit Extended East Europe Electric Route – BlueRoute 4E, prevede instalarea a 106 puncte de încărcare în 34 de locații strategice din România și Grecia. Stațiile vor fi amplasate în apropierea rețelei rutiere TEN‑T, la maximum 3 km de ieșirile de pe traseu, și vor funcționa 24/7. Capacitățile anunțate sunt: 98 de puncte de încărcare de minimum 150 kW pentru vehicule ușoare (LDV) 8 puncte de încărcare de minimum 350 kW pentru vehicule grele (HDV) Cum este finanțat proiectul Finanțarea, de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei ), este acordată prin programul Connecting Europe Facility (CEF) , prin mecanismul Alternative Fuels Infrastructure Facility . Proiectul este derulat împreună cu PPC și coordonat prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Context: etapă nouă după un proiect anterior Compania leagă BlueRoute 4E de o etapă anterioară finanțată prin CEF, „East Europe Electric Route (Blue Route 3E)”, prezentând noul proiect drept continuarea strategiei de extindere a infrastructurii de încărcare în Europa de Est. „Pornind de la implementarea cu succes a proiectului finanțat prin CEF ‘East Europe Electric Route (Blue Route 3E)’, PPC blue trece la următoarea fază a strategiei sale prin lansarea programului Blue Route 4E în Grecia şi România, accelerând tranziția către mobilitatea electrică și conectând Europa de Est la rețeaua europeană de infrastructură pentru combustibili alternativi”, a declarat Miltiades Babilis, director E-Mobility al grupului PPC. „BlueRoute 4E este un nou pas firesc în strategia noastră de dezvoltare accelerată a infrastructurii de încărcare (…), construim o rețea robustă, fiabilă și pregătită pentru viitor”, a declarat Andreea-Dana Popescu, director general PPC Blue România. PPC blue operează în prezent peste 4.000 de puncte de încărcare în România și Grecia. Finanțarea este prezentată ca parte a strategiei UE de reducere a emisiilor din transporturi. [...]
Grupul UMB a ajuns să controleze toate loturile din Autostrada Moldovei A7 după semnarea, pe 1 Mai, a unui nou contract, potrivit Profit . Miza este una operațională: concentrarea execuției pe același antreprenor poate simplifica coordonarea între tronsoane, dar crește și dependența proiectului de capacitatea unui singur constructor. Contractul a fost semnat în prezența unor oficiali, iar Ilie Bolojan a transmis mulțumiri cu această ocazie, conform aceleiași surse. De ce contează: un singur antreprenor pe un coridor strategic Autostrada Moldovei (A7) este unul dintre cele mai importante proiecte rutiere aflate în derulare, cu rol de legătură rapidă pe axa nord–sud în estul țării. Faptul că toate loturile ajung la același constructor schimbă modul în care se poate gestiona șantierul la nivel de ansamblu: interfețele dintre loturi (organizări de șantier, mobilizare, grafic de lucrări, puncte de conexiune) devin mai ușor de aliniat atunci când există un singur coordonator tehnic. În același timp, această structură amplifică riscul de execuție „concentrat”: eventualele blocaje de resurse (forță de muncă, utilaje, subcontractori) sau întârzieri pe un lot pot avea efect de propagare asupra întregului coridor. Ce se știe din informațiile publicate Din datele prezentate de Profit rezultă că: noul contract a fost semnat pe 1 Mai; prin acest contract, UMB (Umbrărescu) ajunge să aibă „toată Autostrada Moldovei”, adică toate loturile A7. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil valoarea contractului, lungimea lotului sau termenele de execuție; în lipsa acestor elemente, impactul bugetar și calendarul exact nu pot fi cuantificate aici. [...]
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
