Știri
Știri din categoria Infrastructură
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinișanu” din Timișoara poate fi semnat, după expirarea termenului legal de 10 zile pentru depunerea contestațiilor, potrivit Economedia. Compania Națională de Investiții (CNI) anunțase pe 10 martie 2026 câștigătorul licitației: asocierea Concelex – Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct.
Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a transmis că termenul a expirat fără contestații, ceea ce deblochează semnarea contractului.
„E gata! Definitiv! Avem constructor desemnat pentru construirea stadionului Dan Păltinișanu și nimic nu se mai poate schimba. (...) Acest termen a expirat, câștigătorul nu a mai fost contestat și acum totul este clar”, a transmis Simonis.
Conform informațiilor prezentate, în următoarele zile ar urma să fie semnat contractul de finanțare și să înceapă faza de proiectare, estimată la opt luni, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Simonis a mai spus că va cere consilierilor județeni adoptarea unei hotărâri pentru asumarea cofinanțării de 25% din suma necesară finalizării proiectului, iar potrivit documentelor primite de la CNI cofinanțarea Consiliului Județean Timiș este de „puțin peste 126 de milioane de lei”.
Noul stadion, cu 32.000 de locuri și tribună acoperită, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene, demolate în 2025, după ce stadionul ridicat în anii ’60 a fost scos din uz. Lucrările de demolare au fost executate de SMZ Impex din Cluj, iar costul noii arene este indicat la 140 de milioane de euro, urmând să fie cel mai mare stadion din România după Arena Națională.
Recomandate
Noul stadion „Dan Păltinișanu” din Timișoara, estimat la 140 de milioane de euro, are un constructor desemnat după reevaluarea ofertelor , iar dacă nu vor fi depuse noi contestații în perioada următoare, contractul ar putea fi semnat în curând, relatează Economedia . Proiectul, finanțat prin Compania Națională de Investiții, prevede construirea unei arene moderne cu aproximativ 32.000 de locuri , care va deveni al doilea cel mai mare stadion din România, după Arena Națională. Prima licitație pentru construcție, lansată în iunie 2025, a fost câștigată inițial de compania Con-A Operation, însă procedura a fost contestată. După ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a respins o plângere depusă de o asociere de firme clasată pe locul doi, instanța a decis reevaluarea ofertelor , ceea ce a dus la desemnarea unui nou constructor. Contractul va putea fi semnat după expirarea perioadei legale de zece zile în care pot fi depuse alte contestații. Autoritățile locale susțin că proiectul intră astfel într-o etapă decisivă. După semnarea contractului, vor urma aproximativ opt luni pentru proiectare , iar lucrările efective de construcție ar urma să dureze doi ani . Vechiul stadion „Dan Păltinișanu”, construit în anii 1960, a fost demolat în 2025 pentru a face loc noii arene. Mai multe proiecte sportive sunt în curs la Timișoara În paralel cu viitorul stadion principal, orașul are în derulare și alte investiții în infrastructura sportivă. 1. Stadionul „Eroii Timișoarei” capacitate: aproximativ 10.100 locuri investiție: 120 de milioane de lei categorie UEFA: categoria 4 termen estimat de finalizare: toamna anului 2026 Arena va include vestiare, cabinet medical, spații pentru presă, sistem VAR, zone pentru transmisii TV și aproximativ 430 de locuri de parcare , precum și un parc amenajat în jurul stadionului. 2. Modernizarea stadionului „Știința” investiție: aproximativ 10 milioane de euro tribună nouă cu 1.600 de locuri parcare etajată cu 180 de locuri două terenuri de mini-fotbal amplasate pe acoperiș Proiectul este derulat de Universitatea Politehnica Timișoara, însă lucrările au întâmpinat dificultăți financiare la începutul anului 2026. 3. Baza sportivă „Vasile Deheleanu” tribună acoperită cu 417 locuri teren cu gazon artificial și nocturnă pistă de atletism și teren de baschet Baza, realizată de Primăria Timișoara cu o investiție de peste un milion de lei, a fost finalizată în 2025 și urmează să fie inaugurată oficial. Prin aceste proiecte, autoritățile locale încearcă să modernizeze infrastructura sportivă a orașului și să creeze facilități capabile să găzduiască competiții interne și internaționale. [...]
Concelex a câștigat un contract de 49,8 mil. euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă , potrivit Ziarul Financiar . Compania de construcții controlată de Daniel Pițurlea a fost desemnată de Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) pentru realizarea unor facilități tehnice și clădiri administrative din cadrul proiectului derulat de Nuclearelectrica. Lucrările ar urma să înceapă în trimestrul I din 2026 și să fie finalizate până la sfârșitul lui 2027. Contractul vizează livrarea unui pachet de construcții și infrastructură necesare organizării și funcționării șantierului și a activităților conexe, într-un proiect de modernizare care are rolul de a prelungi durata de viață operațională a Unității 1. Conform informațiilor publicate, pachetul include clădiri operaționale și administrative, zone logistice, o stație de transformare, servicii de organizare de șantier, drumuri și facilități de control al accesului. Sunt prevăzute și rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor cu stații de pompare, relocări de rețele de utilități și cabluri, instalații pentru monitorizarea apei subterane, precum și amenajarea circuitelor interne pentru personal, echipamente și materiale. În paralel, Concelex va implementa rețele complete de utilități și sisteme de securitate și supraveghere. Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată la 1,9 miliarde euro, iar contractul câștigat de Concelex se înscrie în seria de achiziții și lucrări pregătitoare necesare pentru derularea proiectului. Ziarul Financiar mai notează că KHNP a fost selectată în 2023 drept contractant de inginerie, procurare și construcții (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la Cernavodă, iar Concelex deține certificări CNCAN pentru activități de construcții, fabricație și aprovizionare în domeniul nuclear. În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,26 miliarde lei și avea aproximativ 1.000 de angajați, cu peste 300 de șantiere active. [...]
Lucrările pe tronsonul Chiribiș–Biharia al A3 au ajuns la 35% după 8 luni , potrivit Libertatea , care citează publicația locală Bihon. Pe șantier lucrează aproximativ 400 de muncitori și 250 de utilaje, pe mai multe fronturi de lucru. Conform informațiilor prezentate, pe 10 din cele 18 pasaje au fost deja montate grinzile. Totodată, lucrările pentru construirea nodului rutier de la Spinuș, la intersecția dintre A3 și DN1P, ar urma să fie incluse în contract. Pe partea de terasamente, s-a realizat deja peste un milion de metri cubi de umplutură, adică mai mult de jumătate din volumul total estimat. În teren, lucrările avansează etapizat: se conturează terasamentele, se ridică podurile, iar în zonele mlăștinoase se execută coloane de beton pentru stabilizarea terenului; în paralel continuă taluzarea, montarea grinzilor și, la structurile majore, armarea și turnarea plăcilor de beton. Valoarea proiectului pentru tronsonul Chiribiș–Biharia este de 785,22 milioane lei, fără TVA. Lucrările sunt realizate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98, parte a grupului Selina, care a început execuția la 1 octombrie 2025, iar finalizarea este estimată pentru mai 2027. [...]
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție , potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3. Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat. „După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres. Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic. În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe. Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt: pentru finalizarea „în această vară”, CNAIR cere creșterea ritmului de execuție și o mobilizare mai eficientă; descărcarea traficului de pe Lotul 4 se poate face doar după finalizarea Lotului 3, care ar urma să lege și Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja; fără Lotul 3, nu se poate asigura o conexiune eficientă între A3 (București–Ploiești, cu legătură spre A7), DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km. [...]
Patronatele din construcții avertizează că piața se apropie de un blocaj major , pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei de predictibilitate în derularea investițiilor, potrivit Economedia . Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) susține că amânarea deciziilor politice ar amplifica „acut” costurile economico-sociale. În comunicatul transmis prin Agerpres, ARACO descrie o deteriorare a activității din sector: proiecte suspendate sau amânate, plăți întârziate și o încetinire vizibilă a șantierelor, cu risc de efect în lanț asupra economiei. Asociația amintește și ponderea sectorului în economie, arătând că în 2025 construcțiile au reprezentat 8-9% din PIB, „cea mai ridicată pondere din UE”. „Piaţa construcţiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanţare şi al lipsei acute de predictibilitate în derularea investiţiilor.” ARACO leagă presiunile recente și de scumpirea combustibililor, pe care o atribuie războiului din Golful Persic, avertizând că aceasta poate declanșa singură un nou blocaj dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. În lipsa unor măsuri „urgente și ferme” din partea Guvernului, organizația spune că sectorul riscă un „blocaj sistemic”, cu impact asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a locurilor de muncă. În acest context, patronatul propune un set de intervenții pentru restabilirea predictibilității financiare și a continuității investițiilor. Printre acestea se află adoptarea unui pact fiscal pe minimum cinci ani pentru stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitate legislativă, precum și cuantificarea și plata periodică a costurilor suportate de antreprenori în perioadele de suspendare a contractelor. Asociația mai atrage atenția asupra denunțărilor unilaterale de contracte, pe care le descrie drept o reacție „legitimă și previzibilă” la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, cu efecte precum conservarea șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE (Garanția de Bună Execuție) și pericolul pierderii fondurilor europene. Alte propuneri menționate includ plata la timp a lucrărilor publice, consolidarea ajustării dinamice a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, reformarea achizițiilor publice și reducerea rolului criteriului „cel mai mic preț” în licitații. [...]
CNIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Otopeni–A0 , potrivit Mediafax . Proiectul vizează conexiunea dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Autostrada A0, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, spune că ar fi primul drum expres din județul Ilfov. Anunțul a fost făcut de ministru pe Facebook, unde a prezentat investiția drept o „conexiune strategică” în perspectiva construirii viitorului Terminal 2 al aeroportului. Șerban susține că noul drum de mare viteză ar urma să deservească atât fluxurile de pasageri către noul terminal, cât și transportul de marfă către zona Cargo. Ministrul mai afirmă că legătura cu inelul de autostradă al Bucureștiului (A0) va facilita accesul utilajelor și materialelor de construcții către șantierul terminalului. În același timp, proiectul este prezentat ca o soluție pentru comunitățile din județ, printr-un acces mai rapid la A0 și reducerea timpilor de deplasare și a aglomerației. Contractul lansat în licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are o valoare estimată de 454 milioane lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 30 aprilie, conform aceleiași surse. Durata de realizare este estimată la 30 de luni. Drumul de legătură ar urma să aibă 2,55 kilometri, iar bretelele de conexiune o lungime totală de 7,5 kilometri. Proiectul include și construirea unor pasaje supraterane peste DJ 200 B și peste Autostrada A0 Nord. [...]
