Știri
Știri din categoria Infrastructură

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Transport pentru a discuta proiectele de infrastructură ale României, relatează Economedia. Întrevederea a avut loc luni, cu Apostolos Tzitzikostas, iar discuțiile au vizat atât proiectele în derulare, cât și cele planificate.
Potrivit ministrului, pe agenda întâlnirii s-au aflat investițiile aflate în execuție și prioritățile strategice din transporturi, cu accent pe proiectele finanțate din fonduri europene și pe accelerarea implementării acestora.

Șerban a indicat, conform Mediafax, că a fost discutat și Podul de la Grădiștea, descris ca o legătură importantă între București și Giurgiu, cu rol în continuitatea conexiunilor României cu Europa.
În același context, au fost abordate simplificarea procedurilor administrative și menținerea unor priorități precum conexiunile cu statele vecine, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, accesul feroviar modern către Portul Constanța, mobilitatea militară și cooperarea regională cu Bulgaria și Grecia.
Referitor la infrastructura europeană de transport, ministrul a afirmat că România își menține angajamentul pentru dezvoltarea rețelei TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport) și pentru un sistem de transport modern și conectat. El a menționat investiții estimate la 6 miliarde de euro anual și a susținut că este nevoie de „continuitate și sprijin european solid” pentru livrarea rezultatelor.
Recomandate

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Transport , Apostolos Tzitzikostas, pentru a discuta proiectele de infrastructură ale României, potrivit Mediafax . Întrevederea a avut loc luni, 31 martie 2026, iar agenda a inclus atât investițiile aflate în derulare, cât și prioritățile pentru perioada următoare. Discuțiile au vizat, conform ministrului, analiza proiectelor în curs și a direcțiilor strategice din transporturi, cu accent pe conectivitate și pe ritmul de implementare al investițiilor finanțate din fonduri europene. Proiecte punctuale și priorități de conectivitate Unul dintre proiectele menționate explicit a fost Podul de la Grădiștea, prezentat de ministru drept o verigă importantă pe relația București–Giurgiu, cu rol în menținerea continuității conexiunilor României cu rețeaua europeană. „Am discutat despre Podul de la Grădiștea, care reprezintă o legătură esențială între București și Giurgiu, asigurând continuitatea conexiunilor României cu Europa”. Pe lângă acest proiect, ministrul a indicat că au fost abordate și conexiunile cu statele vecine, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, precum și cooperarea regională cu Bulgaria și Grecia. În același cadru au fost menționate accesul feroviar modern către Portul Constanța și mobilitatea militară, temă care ține de capacitatea infrastructurii de a susține transporturi cu cerințe speciale în plan logistic și de securitate. Fonduri europene, proceduri și miza TEN-T O altă temă a fost accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, împreună cu simplificarea procedurilor administrative și menținerea unor priorități „clare”, potrivit relatării ministrului. Mesajul sugerează că partea română urmărește reducerea blocajelor birocratice care pot întârzia execuția proiectelor. În contextul dezvoltării infrastructurii europene de transport, Ciprian Șerban a reafirmat angajamentul României față de rețeaua TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport, care stabilește coridoarele și legăturile prioritare la nivelul Uniunii Europene) și a invocat nevoia de continuitate și sprijin european pentru proiectele pe termen lung. Ministrul a estimat investiții de 6 miliarde de euro anual și a legat această țintă de necesitatea unui sprijin european „solid” pentru livrarea rezultatelor, fără a oferi în material detalii suplimentare despre calendar, surse de finanțare sau proiectele incluse în această evaluare. [...]

Patronatele din construcții avertizează că piața se apropie de un blocaj major , pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei de predictibilitate în derularea investițiilor, potrivit Economedia . Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) susține că amânarea deciziilor politice ar amplifica „acut” costurile economico-sociale. În comunicatul transmis prin Agerpres, ARACO descrie o deteriorare a activității din sector: proiecte suspendate sau amânate, plăți întârziate și o încetinire vizibilă a șantierelor, cu risc de efect în lanț asupra economiei. Asociația amintește și ponderea sectorului în economie, arătând că în 2025 construcțiile au reprezentat 8-9% din PIB, „cea mai ridicată pondere din UE”. „Piaţa construcţiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanţare şi al lipsei acute de predictibilitate în derularea investiţiilor.” ARACO leagă presiunile recente și de scumpirea combustibililor, pe care o atribuie războiului din Golful Persic, avertizând că aceasta poate declanșa singură un nou blocaj dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. În lipsa unor măsuri „urgente și ferme” din partea Guvernului, organizația spune că sectorul riscă un „blocaj sistemic”, cu impact asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a locurilor de muncă. În acest context, patronatul propune un set de intervenții pentru restabilirea predictibilității financiare și a continuității investițiilor. Printre acestea se află adoptarea unui pact fiscal pe minimum cinci ani pentru stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitate legislativă, precum și cuantificarea și plata periodică a costurilor suportate de antreprenori în perioadele de suspendare a contractelor. Asociația mai atrage atenția asupra denunțărilor unilaterale de contracte, pe care le descrie drept o reacție „legitimă și previzibilă” la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, cu efecte precum conservarea șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE (Garanția de Bună Execuție) și pericolul pierderii fondurilor europene. Alte propuneri menționate includ plata la timp a lucrărilor publice, consolidarea ajustării dinamice a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, reformarea achizițiilor publice și reducerea rolului criteriului „cel mai mic preț” în licitații. [...]

CNIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Otopeni–A0 , potrivit Mediafax . Proiectul vizează conexiunea dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Autostrada A0, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, spune că ar fi primul drum expres din județul Ilfov. Anunțul a fost făcut de ministru pe Facebook, unde a prezentat investiția drept o „conexiune strategică” în perspectiva construirii viitorului Terminal 2 al aeroportului. Șerban susține că noul drum de mare viteză ar urma să deservească atât fluxurile de pasageri către noul terminal, cât și transportul de marfă către zona Cargo. Ministrul mai afirmă că legătura cu inelul de autostradă al Bucureștiului (A0) va facilita accesul utilajelor și materialelor de construcții către șantierul terminalului. În același timp, proiectul este prezentat ca o soluție pentru comunitățile din județ, printr-un acces mai rapid la A0 și reducerea timpilor de deplasare și a aglomerației. Contractul lansat în licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are o valoare estimată de 454 milioane lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 30 aprilie, conform aceleiași surse. Durata de realizare este estimată la 30 de luni. Drumul de legătură ar urma să aibă 2,55 kilometri, iar bretelele de conexiune o lungime totală de 7,5 kilometri. Proiectul include și construirea unor pasaje supraterane peste DJ 200 B și peste Autostrada A0 Nord. [...]

Guvernul României a aprobat un acord feroviar cu Republica Moldova și un împrumut de 500 milioane de euro pentru Autostrada Sibiu–Pitești , două decizii care vizează dezvoltarea infrastructurii și conectarea mai bună a regiunii la rețelele europene de transport. Potrivit Economedia , executivul a adoptat mai multe acte normative în acest sens, inclusiv ratificarea unui acord privind controlul coordonat în punctul feroviar Fălciu–Cantemir. Prin acest acord, verificările pentru persoane, mărfuri și trenuri vor fi realizate într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților din ambele state. Sistemul va funcționa pe ambele sensuri de circulație și are ca obiectiv accelerarea tranzitului la frontieră și reducerea timpilor de control. Măsura va permite redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir , care nu mai este utilizat din 2010. Autoritățile române subliniază că reluarea traficului are o importanță strategică, deoarece va facilita conectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și va crea rute mai rapide către porturile românești, inclusiv portul Constanța. Acordul este valabil inițial pentru 12 luni, urmând să fie evaluat ulterior. Executivul a aprobat, de asemenea, contractarea unui împrumut de 500 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești. Proiectul, cu o lungime totală de 122,11 kilometri, este considerat una dintre cele mai importante investiții rutiere din România, fiind prima autostradă care traversează Munții Carpați și parte a rețelei europene TEN-T. Finanțarea va putea fi trasă în cel mult 10 tranșe de minimum 50 milioane de euro fiecare, iar perioada de rambursare poate ajunge până la 27 de ani. Implementarea este realizată de Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru anul 2028. În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și alte măsuri administrative și economice. Printre acestea se numără transferul în administrarea Agenției Naționale pentru Sport a peste 1.000 de bunuri din patrimoniul public al statului , pentru a debloca proiecte de modernizare și accesarea fondurilor europene. Executivul a actualizat totodată cadrul de implementare al Planului Strategic PAC 2023–2027 , introducând modificări pentru sectoarele vegetal și zootehnic, inclusiv extinderea sprijinului pentru sectorul pomicol și stabilirea unui cuantum minim pentru pășunatul extensiv al bovinelor. De asemenea, Ministerul Economiei a fost mandatat să participe la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori , în cadrul inițiativei IPCEI-AST. Programul urmărește dezvoltarea unor tehnologii strategice, precum cipuri pentru inteligență artificială, circuite integrate fotonice, senzori avansați și electronică de putere. [...]

Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]

Podul Huajiang Grand Canyon și Grand Egyptian Museum au intrat în „greatest places of 2026” , potrivit CNN . Selecția aparține revistei TIME, care a inclus în lista sa 100 de destinații și atracții noi sau recent deschise, de la parcuri și muzee până la croaziere și hoteluri. În cazul Chinei, Huajiang Grand Canyon Bridge este prezentat drept cel mai înalt pod din lume, ridicându-se la aproximativ 2.050 de picioare (circa 625 de metri) deasupra râului Beipan, în provincia Guizhou. Podul a fost deschis în septembrie 2025 și, pe lângă rolul de infrastructură, este promovat și ca atracție turistică. CNN notează că noul pod reduce semnificativ timpul de traversare a canionului pentru navetiști, de la două ore la două minute. Totodată, articolul menționează că zona începe să fie dezvoltată cu facilități pentru vizitatori, inclusiv o pasarelă din sticlă, o cafenea panoramică și opțiuni de bungee jumping. A doua atracție evidențiată este Grand Egyptian Museum din Giza, descris ca cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații. Proiectul a durat două decenii, iar bugetul a depășit 1 miliard de dolari, însă muzeul s-a deschis în final în noiembrie 2025, conform CNN. Publicația mai arată că TIME a inclus în lista sa și alte destinații despre care CNN a publicat materiale, între care: Surf Abu Dhabi și Zayed National Museum (Abu Dhabi) Reefline (Miami) Universal Epic Universe (Orlando) Jumeirah Marsa Al Arab (Dubai) Six Senses Laamu (Maldive) nava de croazieră MSC World America Dincolo de lista TIME, CNN trece în revistă și alte subiecte de turism, inclusiv recomandări de călătorie în Asia (un templu din Busan, insule din zona Mării Interioare Seto din Japonia și Vientiane, capitala Laosului). În secțiunea dedicată Africii, articolul menționează un nou volum fotografic despre Great Rift Valley și inițiativele Muzeului Național al Sclaviei din Luanda de a-și digitaliza arhivele. În același context, CNN consemnează că turismul african este afectat de conectivitatea redusă în aviație și de nevoia de investiții în infrastructură, supravegherea siguranței și dezvoltarea unui hub regional, dar că deblocarea spațiului aerian ar putea reprezenta o oportunitate de ordinul mai multor miliarde de dolari. [...]